ALATIKE AKO 50
Neʼe Fai e Sehova He ʼu Fakatuʼutuʼu Moʼo Fakaʼateainaʼi Koutou
“E kotou fakaha anai te ateaina ki te hahai fuli o te fenua.” —LEV. 25:10.
KATIKO 22 Kua ʼAfio Te Puleʼaga, Ke Hoko Mai La!
TE ʼU MANATU FAKANOUNOU *
1-2. (1) Kotea te Supileo? (Vaka’i te fakamatala ʼae ʼi te ʼa takai “ Neʼe Kotea Te Supileo?”) (2) Kotea ʼae neʼe palalau ki ai ia Sesu ia Luka 4:16-18?
ʼI ʼIHI fenua ʼe fakatuʼutuʼu ai he ʼu toʼotoʼoga moʼo fakamanatu ia te kua taʼu 50 ʼo te ʼafio ʼa he hau peʼe ko he fineʼaliki. ʼE palalauʼi tuʼumaʼu te ʼu taʼu 50 ʼaia ohage ko he supileo ʼo te hau ʼaia. ʼE feala pe ki te ʼu fakafiafia ʼaia ke ʼaho katoa, peʼe vahaʼa katoa peʼe fualoa, kae ʼe ʼi ai tona gataʼaga. Pea ko te fiafia ʼae neʼe maʼu ʼi ai ʼe galoʼi vave pe.
2 ʼI te alatike ʼaeni, ʼe tou vakaʼi anai ia he tahi supileo. Ko te Supileo ʼaia ʼe lelei age ia ʼi te Supileo ʼae neʼe fakamanatu ʼi Iselaele. Neʼe fakamanatu ʼi te taʼu 50 fuli te Supileo ʼae ʼi Iselaele lolotoga he taʼu katoa. Pea neʼe ina fakafealagia te fakaʼateaina ʼo te puleʼaga ʼo Iselaele. He koʼe ʼe tonu ke tou fia ako ʼo ʼuhiga mo te Supileo? Koteʼuhi ʼe ina fakamanatuʼi mai ia he fakatuʼutuʼu taulekaleka neʼe fai e Sehova maʼa tatou. Ko te fakatuʼutuʼu ʼaia ʼe ina fakaʼateainaʼi anai tatou ʼo talu ai. Kua feala ʼi te temi nei ke tou maʼu te ʼateaina ʼaia. Tou vakaʼi pe ʼe kotea ʼae neʼe ui e Sesu ʼo ʼuhiga mo te ʼateaina ʼaia.—Lau ia Luka 4:16-18.
ʼI Iselaele, neʼe maʼu e te kau Iselaele ia he toe fiafia lahi lolotoga te Supileo, koteʼuhi neʼe toe maʼu e te ʼu kaugana ʼonatou kele pea mo toe liliu ki ʼonatou famili (Vakaʼi te palakalafe 3) *
3. Ka tou lau ia Levitiko 25:8-12, kotea te ʼu lelei neʼe maʼu e te kau Iselaele mai te Supileo?
3 Ke tou mahino lelei ki te ʼu palalau ʼa Sesu, tou vakaʼi muʼa te Supileo ʼae neʼe fakatuʼutuʼu e te ʼAtua maʼa te puleʼaga ʼo Iselaele. Neʼe ui fenei e Sehova ki te kau Iselaele: “E kotou fakatapui anai te tau nimagofulu pea e kotou fakaha anai te ateaina ki te hahai fuli o te fenua: ko te supileo ia kia koutou; e toe liliu anai te tagata taki toko tahi ki tona kele mo tona famili.” * (Lau ia Levitiko .) ʼI te alatike ki muʼa atu, neʼe tou vakaʼi ai te ʼu lelei neʼe maʼu e te kau Iselaele mai te Sapato ʼae neʼe natou taupau ʼi te vahaʼa fuli. Kae kotea te ʼu lelei neʼe natou maʼu mai te Supileo? Kotou fakakaukauʼi age muʼa te aluʼaga ʼaeni. Ko he tagata Iselaele neʼe tuʼu maʼua, kae neʼe tonu ke ina fakatau tona kele moʼo huʼi ʼona maʼua. Lolotoga te taʼu ʼo te Supileo, neʼe tonu ke toe liufaki age tona kele. Koia neʼe feala ki te tagata ʼaia ke ina toe ‘maʼu tona kele,’ ʼo feala ai ke ina taupau te tofiʼa ʼo ʼana fanau. Koʼeni te tahi aluʼaga. Ko he tagata Iselaele neʼe tonu ke ina fakatau hana fanau peʼe ko ia totonu ke liliu ko he kaugana moʼo totogi ʼaki ʼona maʼua. Lolotoga te taʼu ʼo te Supileo, neʼe tonu ke toe liliu te ʼu kaugana ‘ki ʼonatou famili.’ Koia neʼe mole feala ke kaugana he tahi ʼo talu ai, he neʼe ʼamanaki tuʼumaʼu pe ʼe fakaʼateainaʼi anai ʼi he ʼaho. ʼE ha mai ʼi te fakatuʼutuʼu ʼaia, ʼe tokaga moʼoni ia Sehova ki tana hahaʼi. 25:8-12
4-5. He koʼe ʼe tonu ke tou fia ako ʼo ʼuhiga mo te Supileo ʼae neʼe fakamanatu e te kau Iselaele?
4 Kotea te tahi fua lelei neʼe maʼu e te kau Iselaele mai te Supileo? Neʼe fakamahino fenei e Sehova: “E mole mau anai he masiva ia koe, koteuhi e fakafonu anai ia koe e [“Sehova,” MN], tou Atua, i te u mea lelei i te fenua ae e ina foaki atu anai ke ke mau tofiga.” (Tet. 15:4) ʼE mole kei tatau te ʼu aluʼaga ʼae ʼe hoko ia ʼaho nei. Ko te hahaʼi koloaʼia ʼe hoko atu pe tanatou maʼu koloa, kae ko te hahaʼi masisiva ʼe hoko atu pe tanatou masisiva.
5 Ko tatou Kilisitiano ʼe mole tonu ke tou fakalogo ki te Lao ʼa Moisese. ʼE mole kei tou mulimuli ki te lao ʼo ʼuhiga mo te Supileo, ʼae neʼe fakaʼateainaʼi ai te ʼu kaugana, neʼe mole kei tuʼu maʼua he tagata Iselaele pea neʼe toe liufaki age ʼonatou kele. (Loma 7:4; 10:4; Efe. 2:15) Kae ʼe tonu pe ke tou fia ako ʼo ʼuhiga mo te fakatuʼutuʼu ʼaia neʼe fai e Sehova. Kotea tona tupuʼaga? Koteʼuhi ʼe feala ke tou maʼu ia he ʼateaina ʼe ina fakamanatuʼi mai te ʼateaina ʼae neʼe maʼu e te kau Iselaele ʼaki te Supileo.
NEʼE FAKAKIKITE E SESU IA HE ʼATEAINA
6. Kotea ʼae ʼe ʼaoga ke fakaʼateainaʼi mai ai tatou?
6 ʼE ʼaoga ke fakaʼateainaʼi tatou fuli mai he faʼahiga maʼuli popula fakamataku, ko te popula ki te agahala. Pea ʼuhi ko te agahala, ʼe tou vaivai matuʼa, ʼe tou mahahaki pea ʼe tou mamate. Loma 7:23, 24.
Tokolahi ia tatou ʼe natou sio ki te ʼu nunuʼa ʼo te agahala moka natou fai sioʼata peʼe moka natou olo ki te toketa. Pea ʼe tou toe lotovaivai moka ʼe tou agahala. Neʼe ui e te apositolo ko Paulo neʼe haʼisia ia ia ʼi ‘te lao ʼo te agahala ʼae ʼi tona sino.’ Neʼe ina toe ui fenei: “Tagata fakaʼofaʼofa ʼae ko au! Ko ai ʼae ka ina haofaki anai au mai te sino ʼaeni ʼe ina taki au ki te mate?”—7. Kotea ʼae neʼe fakakikite e Esaia?
7 Kae meʼa lelei foki he neʼe fai e te ʼAtua he ʼu fakatuʼutuʼu moʼo haofaki pea mo puipui ʼo tatou mai te agahala. Ko Sesu tokotahi pe ʼae neʼe ina fakafealagia te fakaʼateaina ʼaia. Ia taʼu ʼe 700 tupu ʼi muʼa ʼo te hifo mai ʼa Sesu ki te kele, neʼe fakakikite e te polofeta ko Esaia ia he ʼateaina fakaofoofo ʼi te ka haʼu. ʼE tou maʼu anai mai te ʼateaina ʼaia, ia he ʼu lelei ʼe lahi age ʼi te ʼu lelei ʼae neʼe maʼu e te kau Iselaele ʼaki te Supileo. Neʼe ui fenei e Esaia: “E ia au te laumalie o te Aliki, [“ia Sehova,” MN], koteuhi nee fakanofo au e [“Sehova,” MN] ke au ave ni logo lelei kia natou ae e masiva; nee ina fekaui au ke fakamauli natou ae e loto fasifasi, ke fakaha ki te kau popula te ateaina, ki te kau pilisoni te haofaki.” (Esa. 61:1) Ko ai ʼae ka ina fakahoko te lea fakapolofeta ʼaia ʼa Esaia?
8. Ko ai ʼae ka ina fakahoko te lea fakapolofeta ʼa Esaia?
8 Neʼe hoko te lea fakapolofeta maʼuhiga ʼaia ʼi te temi ʼae neʼe kamata ai e Sesu ia tana minisitelio. ʼI te temi ʼae neʼe alu ai ki te sinakoka ʼo Nasaleti, te kolo ʼae neʼe lahilahi ake ai, neʼe lau e Sesu te lea fakapolofeta ʼaia ki te kau Sutea ʼae neʼe nonofo ai. Neʼe ina fakaʼuhiga kia ia totonu te ʼu palalau ʼaeni: “Ko te laumalie ʼo Sehova ʼe ia te au, koteʼuhi neʼe ina fakanofo au ke au tala te logo lelei ki te kau masisiva. Neʼe ina fekauʼi au ke au fakaha te ʼateaina ki te kau popula, mo fakamalolo te kau kivi pea mo fakaʼateainaʼi ia natou ʼae ʼe taʼomia, pea mo fakamafola te temi faigamalie ke natou maʼu ai te ʼofa ʼo Sehova.” (Luka 4:16-19) Neʼe fakahoko feafeaʼi e Sesu te lea fakapolofeta ʼaia?
IA NATOU ʼAE NEʼE ʼULUAKI FAKAʼATEAINAʼI
ʼI te sinakoka ʼo Nasaleti, ʼe fakaha e Sesu ia he ʼateaina (Vakaʼi te palakalafe 8-9)
9. ʼI te temi ʼo Sesu, kotea ʼae neʼe loto e te hahaʼi ke fakaʼateainaʼi natou mai ai?
9 ʼI te temi ʼo Sesu, neʼe kamata maʼu e te hahaʼi te ʼateaina ʼae neʼe fakakikite e Esaia pea mo talanoa ki ai ia Sesu. Pea ʼe ha te aluʼaga ʼaia ʼi te ʼu palalau ʼaeni ʼa Sesu: “ ʼI te ʼaho nei, kua hoko te folafola ʼaeni neʼe kotou logo mai ki ai.” (Luka 4:21) ʼE mahino ia, tokolahi ia natou ʼae neʼe nonofo ʼi te sinakoka, neʼe natou fakaʼamu ke fakaʼateainaʼi natou mai te takitaki ʼa te puleʼaga Loma. Neʼe lagi natou manatu tahi mo te ʼu tagata ʼe lua ʼae neʼe nā ui fenei: “Neʼe matou falala ʼe ko te tagata ʼaia ka ina haofaki ia Iselaele.” (Luka 24:13, 21) ʼE tou iloʼi, neʼe mole ʼekenaki e Sesu ʼana tisipulo ke natou fakafeagai ki te takitaki fefeka ʼa te puleʼaga Loma. Kae neʼe ina ui ke natou liufaki “te ʼu meʼa ʼa Sesale kia Sesale.” (Mat. 22:21) Koia, neʼe fakaʼateainaʼi feafeaʼi e Sesu ia te hahaʼi ʼi te temi ʼaia?
10. Kotea ʼae neʼe fakaʼateainaʼi mai ai e Sesu ia te hahaʼi?
10 Neʼe hifo mai te ʼAlo ʼo te ʼAtua ki te kele moʼo fakaʼateainaʼi te hahaʼi mai ia faʼahi ʼe lua. ʼUluaki, neʼe tokoni ki te hahaʼi ke natou ʼateaina mai te ʼu akonaki hala ʼa te kau takitaki lotu. Tokolahi te kau Sutea ʼo tona temi neʼe natou popula ki te ʼu talatisio fakatagata pea mo te ʼu akonaki hala. (Mat. 5:31-37; 15:1-11) Ko te hahaʼi ʼae neʼe natou lau ko natou ko te kau takitaki fakalaumalie, neʼe hage pe ko he kau kivi. Neʼe natou liʼaki te Mesia pea mo te ʼu moʼoni ʼae neʼe ina fakaha. Koia ʼae neʼe mole natou ako ai ke natou iloʼi te ʼAtua ʼo natou nonofo ai ʼi te fakapoʼuli fakalaumalie pea mo te agahala. (Soa. 9:1, 14-16, 35-41) Neʼe fakafealagia e Sesu ki te kau agavaivai ke natou ʼateaina ʼi te faʼahi fakalaumalie ʼaki tana akoʼi te moʼoni kia natou pea mo ina tuku he faʼifaʼitaki lelei.—Mko. 1:22; 2:23–3:5.
11. Kotea te lua faʼahi ʼae neʼe fai e Sesu moʼo fakaʼateainaʼi ʼo tatou?
11 Lua, ʼe fakafealagia e Sesu ke ʼateaina te hahaʼi mai te agahala. Neʼe ina foaki tona maʼuli ko he sakilifisio. Koia ʼae ʼe feala ai ke fakamolemole e te ʼAtua te ʼu agahala ʼa te hahaʼi ʼae ʼe tui kia te ia pea mo natou tali te sakilifisio ʼo tona ʼAlo. (Hep. 10:12-18) Neʼe ui fenei e Sesu: “Kapau ʼe fakaʼateaina koutou e te ʼAlo, ʼe kotou ʼateaina moʼoni anai.” (Soa. 8:36) ʼE mahino papau, ko te ʼateaina ʼaia ʼe lelei age ʼi te ʼateaina ʼae neʼe feala ke maʼu e te kau Iselaele ʼi te Supileo. Ohage la, ka fakaʼateaina he tahi ʼi te Supileo, ʼe feala pe ke toe liliu ko he kaugana, pea mate ki muli age. Kae ko te ʼateaina ʼae ʼe foaki mai e Sesu ʼe heʼe gata.
12. Ko ai ʼae neʼe natou ʼuluaki maʼu te ʼateaina ʼae neʼe fakakikite e Sesu?
12 Neʼe hoko te aluʼaga fakaofoofo ʼi te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi. Neʼe fakanofo e Sehova ʼaki tona laumalie maʼoniʼoni te kau apositolo mo he ʼu tagata pea mo he ʼu fafine ʼae neʼe tauhi agatonu kia te ia. Neʼe ina vaheʼi natou ko ʼona foha, peʼe ko ʼana fanau, ke feala ki muli age tonatou fakatuʼuake ki te lagi pea ke natou kaugā hau mo Sesu. (Loma 8:2, 15-17) Ko natou ʼaia neʼe natou ʼuluaki maʼu te ʼateaina ʼae neʼe palalau ki ai ia Sesu ʼi te sinakoka ʼo Nasaleti. Ko te ʼu tagata mo te ʼu fafine ʼaia, neʼe mole kei natou popula ki te ʼu akonaki hala ʼa te kau takitaki lotu Sutea pea mo ʼanatou agaʼi fenua ʼae ʼe fakafeagai ki te finegalo ʼo te ʼAtua. Pea tahi, kia Sehova, neʼe kua natou ʼateaina mai te agahala ʼae ʼe ina taki ki te mate. Ko te Supileo Fakakilisitiano ʼae neʼe kamata ʼaki te fakanofo ʼo te kau tisipulo ʼa Kilisito ʼi te taʼu 33 ʼo totatou temi, ʼe fakaʼosi anai hili te ʼAfio ʼAe ʼa Kilisito Ia Taʼu ʼe Afe. Kae ʼi tatatou fakatalitali ki te ʼaho ʼaia, ʼe hoko anai he ʼu aluʼaga taulekaleka. Tou vakaʼi te ʼu aluʼaga ʼaia.
TE FAKAʼATEAINA ʼO TE TOKO LAUʼI MILIONA HAHAʼI
13-14. Ko ai ʼae ka fakaʼateainaʼi mo te kau Kilisitiano fakanofo?
13 Ia ʼaho nei, ko te toko lauʼi miliona hahaʼi ʼe fakamalotoloto pea ʼe ʼomai mai te ʼu puleʼaga kehekehe, ʼe natou kau ki “ ʼihi atu ovi.” (Soa. 10:16) Neʼe mole filifili natou e te ʼAtua ke natou kaugā hau mo Sesu ʼi te lagi. Kae ʼe natou maʼu te ʼamanaki ʼae ʼe foaki mai ʼi te Tohi-Tapu, ia te maʼuli heʼe gata ʼi te kele. ʼE kotou maʼu koa te ʼamanaki ʼaia?
14 Kapau ʼe kotou kau ki ʼihi atu ovi, ʼe feala ke kotou maʼu ʼi te temi nei he ʼu fua lelei ʼe maʼu e te kau fakanofo. ʼE feala pe ke kotou kole kia Sehova ke ina fakamolemole ʼakotou agahala, koteʼuhi ʼe kotou tui ki te sakilifisio ʼo Sesu. ʼE fiafia anai ia Sehova kia koutou, pea ʼe kotou maʼu anai he leʼo ʼo loto ʼe lelei. (Efe. 1:7; Fkha. 7:14, 15) Kotou fakakaukauʼi te ʼu tapuakina ʼae ʼe kotou maʼu he ʼe kua fakaʼateaina koutou mai te ʼu akonaki hala. Pea ko te ʼu akonaki hala ʼaia, ʼe akoʼi talu mai fualoa ʼi te ʼu lotu kae ʼe mole tuʼu ʼi te Tohi-Tapu. Neʼe ui fenei e Sesu: “ ʼE kotou iloʼi anai te moʼoni, pea ʼe fakaʼateaina anai koutou e te moʼoni.” (Soa. 8:32) ʼE tou fiafia lahi ʼi tatatou maʼu te ʼateaina ʼaia.
15. Kotea ʼae ka fakaʼateainaʼi mai ai tatou ʼi te ka haʼu? Pea kotea te ʼu tapuakina ʼae ka tou maʼu?
Fkha. 7:9, 14) ʼE kaugā malie anai te hahaʼi ʼae ka fakatuʼuake pea ʼe natou ʼateaina anai mai te ʼu fua kovi ʼo te agahala ʼa Atama.—Gaue 24:15.
15 ʼE feala ke kotou fakaʼamu ke kotou maʼu he ʼateaina ʼe lelei age ʼi te ka haʼu. ʼE kei toe pe he kiʼi temi siʼi, pea pulihi e Sesu te ʼu lotu hala pea mo te ʼu puleʼaga fakatagata aga fakakaka. ʼE puipui leva anai e te ʼAtua ʼana kaugana, ʼae ka natou faʼufaʼu “he toe hahaʼi tokolahi.” Pea ʼe ina tapuakinaʼi anai natou ʼi te palatiso ʼi te kele. (16. Kotea te toe ʼateaina ʼae ʼe fakatalitali ki ai te hahaʼi?
16 Lolotoga tana ʼAfio Ia Taʼu ʼe Afe, ko Sesu pea mo ʼona kaugā hau ʼe natou tokoni anai ke haohaoa te hahaʼi ʼi te faʼahi fakasino pea mo ʼanatou felogoi mo te ʼAtua. ʼE toe mulimuli anai ia meʼa fuli ki te finegalo ʼo te ʼAtua pea ʼe ʼi ai anai he toe ʼateaina. ʼE hage anai te temi ʼaia ko te taʼu ʼo te Supileo ʼi Iselaele. Ko tona fakaʼuhiga, ʼe haohaoa anai ia natou fuli ʼae ʼe tauhi agatonu kia Sehova ʼi te kele. ʼI te temi leva ʼaia kua natou ʼateaina mai te agahala.
ʼI te malama foʼou, ʼe tou fakahoko anai ia he gaue ʼe ʼaoga pea mo fakafiafia (Vakaʼi te palakalafe 17)
17. Kotea ʼae neʼe fakakikite ia Esaia 65:21-23 ʼo ʼuhiga mo te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua? (Vakaʼi te pāki ʼo te takafi.)
17 ʼE fakaha mai ia Esaia 65:21-23 pe ʼe feafeaʼi anai totatou maʼuli ʼi te kele. (Lau.) ʼE tou faʼa gaue anai. Pea ʼe fakaha mai ʼi te Tohi-Tapu ʼe fakahoko anai e te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua ia he gaue ʼaoga mo fakafiafia. Koia ʼe tou tui papau ai moka hoko mai te fakaʼosi ʼo te temi ʼaia, ‘ ʼe fakaʼateaina anai te fakatupu mai te popula ki te agahala mo te mate, pea mo natou maʼu te ʼateaina fakakololia ʼo te ʼu fanau ʼa te ʼAtua.’—Loma 8:21.
18. He koʼe ʼe tou tui papau ʼe ʼi ai anai he ka haʼu taulekaleka?
18 ʼE hage pe anai te tokaga ʼa Sehova kia tatou ko tana tokaga ʼae ki te kau Iselaele. Lolotoga te ʼAfio ʼa Kilisito Ia Taʼu ʼe Afe, ʼe tokaga anai ia Sehova ke fakafuafua lelei e ʼana kaugana tonatou temi gaue mo tonatou temi malolo. ʼE mahino papau, ʼe ʼi ai anai he temi moʼo atolasio ki te ʼAtua. Ko tatatou tauhi ki te ʼAtua ʼe maʼuhiga ki totatou maʼuli fiafia ia ʼaho nei. Pea ʼe toe feia pe anai ʼi te malama foʼou. Ko te hahaʼi agatonu fuli ʼe natou maʼuli fiafia anai lolotoga te ʼAfio ʼa Kilisito Ia Taʼu ʼe Afe, koteʼuhi ʼe tou fakahoko anai he gaue fakafiafia pea ʼe tou tauhi fuli anai ki te ʼAtua.
KATIKO 142 Tou Taupau Maʼu Totatou ʼAmanaki
^ pal. 5 ʼI te ʼu taʼu 50 fuli ʼi Iselaele, neʼe fakaha ai ia he toe fakaʼateaina. Ko te fakatuʼutuʼu ʼaia ʼa Sehova neʼe fakahigoaʼi ko te Supileo. ʼE mole tonu ke fakalogo te kau Kilisitiano ki te Lao ʼae neʼe foaki e Sehova ki te kau Iselaele ʼaki ia Moisese. Kae ʼe maʼuhiga ke tou vakaʼi te ʼu ako ʼe feala ke tou taʼofi mai te Supileo. ʼI te alatike ʼaeni, ʼe tou vakaʼi anai pe koʼe ʼe ina fakamanatuʼi mai te tahi fakatuʼutuʼu ʼa Sehova pea ʼe feafeaʼi hatatou taʼofi he ʼu ako mai ai.
^ pal. 3 ʼI te vaega ʼaeni pea mo ʼihi atu, ko matou ʼae neʼe matou fakaʼiloga keheʼi.
^ pal. 62 FAKAMATALA ʼO TE ʼU PĀKI: Lolotoga te Supileo, neʼe fakaʼateainaʼi te ʼu tagata kaugana, ʼo feala ai ke natou toe maʼu ʼonatou kele mo toe liliu ki ʼonatou famili.