ALATIKE AKO 15
ʼE Feafeaʼi Kia Koe Te Hahaʼi ʼAe ʼe Ke Faifakamafola Ki Ai?
“Kotou hiki ake ʼokotou mata pea mo sisio ki te ʼu gaueʼaga, kua matutuʼa pea kua ʼaoga ke tanaki.”—SOA. 4:35.
KATIKO 64 Tou Kau Fakafiafia Ki Te Taʼukai
TE ʼU MANATU FAKANOUNOU *
1-2. Kotea te fakaʼuhiga ʼo te ʼu palalau ʼa Sesu ia Soane 4:35, 36?
NEʼE hoki fakalaka age pe ia Sesu ʼi he ʼu gaueʼaga. Neʼe lagi ko ni gaueʼaga olose. (Soa. 4:3-6) Heʼeki matuʼa te olose, pea ʼe kei toe mahina ʼe fa, pea tuʼusi leva ʼo tanaki. Koia, ʼe lagi mata faikehe te ʼu palalau ʼaeni neʼe fai e Sesu: “Kotou hiki ake ʼokotou mata pea mo sisio ki te ʼu gaueʼaga, kua matutuʼa pea kua ʼaoga ke tanaki.” (Lau ia Soane 4:35, 36.) Kotea te fakaʼuhiga ʼo ʼana palalau ʼaia?
2 ʼE mahino ia, ʼe palalau ia Sesu ki he taʼukai fakata, ʼe fakaʼuhiga ki te tanaki ʼo ni hahaʼi. Tou vakaʼi te meʼa ʼae neʼe hoki hoko age pe. ʼI te agamahani, ʼe mole felogoi te kau Sutea mo te kau Samalitana, kae neʼe faifakamafola ia Sesu ki he fafine Samalitana. Pea neʼe fagono te fafine ki ai! ʼI te temi ʼae ʼe ui ai e Sesu “kua matutuʼa” te ʼu gaueʼaga, neʼe lolotoga ʼomai kia te ia he kau Samalitana he neʼe palalau age te fafine kia natou. Pea neʼe natou ʼomai ke akoʼi natou e Sesu. (Soa. 4:9, 39-42) Neʼe tohi fenei e te tagata sivi ʼo te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te fakamatala ʼaia: “Ko te ʼomai ʼaia ʼa te hahaʼi mo tanatou fia iloʼi . . . neʼe ha ai neʼe natou hage ko he ʼu gaueʼaga kua matutuʼa pea kua tonu ke tuʼusi mo tanaki.”
Kapau ʼe tou manatu ko te ʼu gaueʼaga “kua matutuʼa pea kua ʼaoga ke tanaki,” kotea ʼae ka tou fai anai? (Vakaʼi te palakalafe 3)
3. Kapau ʼe tatau tau manatu mo Sesu ʼo ʼuhiga mo te hahaʼi, pea kotea ʼae ka hoko ki tau faifakamafola?
3 Kotea tau manatu ʼo ʼuhiga mo te hahaʼi ʼae ʼe ke fakamafola kia natou te logo lelei? ʼE natou hage koa kia koe ko he ʼu gaueʼaga kua matutuʼa, pea tonu ke tanaki? Kapau ko tau manatu ʼaia, pea ʼe hoko anai te ʼu faʼahi ʼaeni: ʼUluaki, ʼe ke faʼafai anai ʼi te faifakamafola. ʼE fakatuʼakoi te temi ʼo te taʼukai, koia ʼe mole tonu ai ke puli noa totatou temi. Lua, ʼe ke fiafia anai moka tali leleiʼi e ʼihi te logo lelei. ʼE ui fenei ʼi te Tohi-Tapu: “Kua natou fiafia i ou mua, o hage ko te fiafia i te tuusi o te fulumeto.” (Esa. 9:2) Tolu, ʼe ke fakaalutahi anai ʼau palalau mo te ʼu meʼa ʼae ʼe fia palalau ki ai te hahaʼi takitahi, he ʼe ke falala ʼe feala ke liliu ko he tisipulo.
4. Kotea ʼae ka tou vakaʼi anai ʼi te alatike ʼaeni?
4 Neʼe lagi manatu ʼihi tisipulo ʼe mole tali anai e te kau Samalitana ia te logo lelei. Kae neʼe mole manatu feia ia Sesu. Neʼe falala neʼe feala ke natou liliu ko ni tisipulo. ʼE tonu mo tatou ke tou manatu ʼe feala ke liliu te hahaʼi ʼo totatou telituale ko ni tisipulo ʼa Kilisito. Neʼe tuku mai e te apositolo ko Paulo he faʼifaʼitaki lelei. Kotea ʼae ʼe feala ke tou ako mai ia Paulo? ʼI te alatike ʼaeni, ʼe tou vakaʼi anai (1) pe neʼe feafeaʼi tana iloʼi te ʼu akonaki ʼae neʼe tui ki ai te hahaʼi ʼae neʼe faifakamafola ki ai, (2) pe neʼe feafeaʼi tana iloʼi te ʼu faʼahi ʼae neʼe natou fia palalau ki ai, pea (3) kotea ʼae neʼe tokoni ki ai ke manatu ʼe feala anai ke liliu te hahaʼi ko ni tisipulo ʼa Sesu.
KOTEA ʼAE ʼE TUI KI AI TE HAHAʼI?
5. He koʼe neʼe mahino lelei ia Paulo ki te hahaʼi ʼae neʼe olo ki te sinakoka?
5 Neʼe tautau faifakamafola ia Paulo ʼi te ʼu sinakoka. Ohage la, ʼi te sinakoka ʼo Tesalonika, “lolotoga sapato ʼe tolu, neʼe faipalalau mo [te kau Sutea] ʼo fakatafito ki te ʼu Tohi Taputapu.” (Gaue 17:1, 2) Neʼe mole lagi hoha tona loto ʼi tana nofo ʼi te sinakoka, he neʼe lahilahi ake ʼi te lotu Sutea. (Gaue 26:4, 5) Neʼe mole mataku ia ʼi te faifakamafola ki te hahaʼi Sutea, he neʼe mahino lelei kia natou.—Flp. 3:4, 5.
6. Kotea te kehekehe ʼo te ʼu hahaʼi ʼae neʼe palalau ki ai ia Paulo ʼi te fakatauʼaga koloa ʼo Ateni pea mo te ʼu hahaʼi ʼae ʼi te ʼu sinakoka?
6 Neʼe hola ia Paulo ki Tesalonika, pea ki muli age ki Pelea ʼuhi ko tona fakatagaʼi. Pea neʼe tau atu leva ki Ateni. Ohage pe ko tana fai mahani, “neʼe faipalalau ʼi te sinakoka mo te kau Sutea pea mo ʼihi hahaʼi neʼe atolasio ki te ʼAtua.” (Gaue 17:17) Kae ʼi te fakatauʼaga koloa, neʼe faifakamafola leva ia Paulo ki te tahi age ʼu hahaʼi. Neʼe kau kia natou ʼae neʼe fagono kia ia, ia te kau faifilosofia pea mo te ʼu hahaʼi neʼe mole ko ni kau Sutea. Neʼe hage kia natou te logo ʼae neʼe fakamafola e Paulo ko he “akonaki foʼou.” Neʼe natou ui fenei age ki ai: “ ʼE ke palalau ʼo ʼuhiga mo he ʼu meʼa ʼe matafaikehe kia matou.”—Gaue 17:18-20.
7. Ohage ko tona fakaha ia Gaue 17:22, 23, kotea ʼae neʼe fai e Paulo ke mulimuli tana faifakamafola ki te ʼu meʼa ʼae neʼe tui ki ai te hahaʼi?
7 Lau ia Gaue 17:22, 23. Neʼe mole tatau te fakamafola ʼa Paulo te logo kia natou ʼae neʼe mole Sutea ʼi Ateni pea mo te kau Sutea ʼae neʼe ʼi te ʼu sinakoka. Neʼe lagi ina feʼekeʼaki fenei: “Kotea ʼape ʼe tui ki ai te hahaʼi ʼo Ateni?” Neʼe fakasiosio e Paulo te ʼu meʼa ʼae ʼi ʼona tafaʼaki, ʼo ina tokagaʼi ai te ʼu aga fakalotu ʼa te hahaʼi. Pea neʼe ina fakaʼaogaʼi leva he faʼahi neʼe natou tui moʼo palalau age kia natou ʼo ʼuhiga mo te moʼoni ʼi te ʼu Tohi Taputapu. ʼE ui fenei e te tagata faifakamatala Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo Paulo: “Neʼe ko he Kilisitiano neʼe tupu Sutea, pea neʼe mahino kia ia ko te kau Keleka ko he hahaʼi pagani ʼe mole natou atolasio ki te ʼAtua ‘moʼoni’ ʼa te kau Sutea mo te kau Kilisitiano. Kae neʼe faiga ke ina fakaha age ki te hahaʼi ʼo Ateni neʼe kua natou iloʼi ia te ʼAtua ʼae neʼe ina fia palalau age kia natou.” Koia, neʼe mulimuli ia Paulo ki te ʼu meʼa ʼae neʼe tui ki ai te hahaʼi. Neʼe ina ui age ki te hahaʼi ʼo Ateni ko te logo ʼae ʼe ina fakamafola, neʼe haʼu mai te ‘ ʼAtua ʼae ʼe mole natou iloʼi’ kae natou faiga ke tauhi ki ai. Logo la neʼe mole iloʼi e te hahaʼi ʼae neʼe mole Sutea ia te ʼu Tohi Taputapu, kae neʼe mole manatu Paulo ʼe mole feala anai ke natou liliu ko he kau Kilisitiano. Kailoa ia, kae neʼe hage kia ia te hahaʼi ʼaia ko he ʼu gaueʼaga kua matutuʼa pea ʼe tonu ke tanaki. Pea neʼe mulimuli tana faʼahiga fakaha te logo lelei ki te ʼu meʼa ʼae neʼe tui ki ai te hahaʼi.
Ohage ko te apositolo ko Paulo, ke ke fakasiosio ʼi ʼou tafaʼaki, mo mulimuli ʼau palalau ki te hahaʼi ʼae ʼe ke faifakamafola ki ai, pea mo ke manatu ʼe feala pe ke liliu te ʼu hahaʼi ko he ʼu tisipulo (Vakaʼi te palakalafe 8, 12, 18) *
8. (1) ʼE feafeaʼi hau iloʼi te lotu ʼa he tahi ʼi tou telituale? (2) Kotea ʼae ʼe feala ke ke tali ki he tahi ʼe ina ui atu kua ʼi ai tana lotu?
8 Ohage ko Paulo, ke ke fakasiosio ʼi ʼou tafaʼaki. Faiga ke ke iloʼi te lotu ʼae ʼe kau ai he tahi ʼo tou telituale. ʼE ʼi ai koa he meʼa ʼi tona loto fale peʼe ʼi tana motoka ʼe lava tokoni atu ke ke iloʼi ai tana lotu? Peʼe ko tona higoa, peʼe ko tana faʼahiga teu peʼe agaaga, peʼe ko tana faʼahiga palalau? Neʼe lagi ui atu e he tahi kua ʼi ai tana lotu. Ka hoko te faʼahi ʼaia ki te tuagaʼane ʼe pionie makehe, ʼe ina tali fenei age: “Neʼe mole au haʼu ʼo fakakinauʼi koe ke ke muliʼi taku tui, kae neʼe au haʼu ʼo vaevae mo koe te manatu ʼaeni . . . ”
9. Kotea la he faʼahi ʼe feala ke kolua manatu tahi ki ai mo he tahi kua ʼi ai tana lotu?
9 Kotea ʼae ʼe feala ke ke palalau ki ai mo he tahi kua ʼi ai tana lotu? Faiga ke ke maʼu he faʼahi ʼe kolua manatu tahi ki ai. Ohage la, ʼe lagi tauhi ki he ʼAtua pe ʼe tahi, peʼe tui ko Sesu totatou Fakamaʼuli, peʼe lagi tui kua vave pulihi pe e te ʼAtua te agakovi. Pea faiga ke ke fakaʼaogaʼi ʼi ʼau palalau te faʼahi ʼae ʼe kolua tui tokolua ki ai, ke tupu ai hana fia iloʼi te logo ʼae ʼe tuʼu ʼi te Tohi-Tapu.
10. Kotea ʼae ʼe tonu ke tou faiga ke tou fai, pea kotea tona tupuʼaga?
10 Manatuʼi ʼe mole lagi tui te hahaʼi ki te ʼu meʼa fuli ʼae ʼe akoʼi age e tanatou lotu. Koia, maʼiape la kua fakaha atu e he tahi tana lotu, faiga ke ke iloʼi te meʼa ʼae ʼe tui moʼoni ki ai. ʼE ui fenei e David, ʼae ʼe maʼuli ʼi ʼOsitalalia pea ʼe pionie makehe: “Tokolahi ia ʼaho nei ʼe natou fefioʼaki te ʼu manatu fakafilosofia mo te ʼu akonaki ʼae ʼe natou tui ki ai.” ʼE fakamahino fenei e te tuagaʼane ko Donalta, ʼae ʼe maʼuli ʼi Alepania: “Ko ʼihi hahaʼi ʼae ʼe matou felaveʼi mo ia, ʼe natou ui mai kua ʼi ai tanatou lotu, kae hili ʼaia, ʼe natou fakaha mai leva ʼe mole natou tui papau ʼe ʼi ai he ʼAtua.” Pea ʼe tokagaʼi e te tehina misionea ʼi Alasatina, ʼe ui e ʼihi ʼe natou tui ki te Tahi-Tolu Tapu, kae ʼe natou lotolotolua ki te ui ʼae ko te Tamai, mo te ʼAlo pea mo te laumalie maʼoniʼoni ʼe liliu ko he ʼAtua ʼe tahi. ʼE ui fenei e te tehina misionea ʼaia: “Ka au faipalalau mo he tahi 1 Ko. 9:19-23.
mo au manatuʼi ʼe mole lagi tui ki te ʼu meʼa fuli ʼo tana lotu, ʼe faigafua ai haku maʼu he faʼahi ʼe feala ke ma manatu tahi ki ai.” Koia, faiga ke ke iloʼi te ʼu meʼa ʼae ʼe tui papau ki ai te hahaʼi. Pea ohage ko Paulo ʼe feala anai hau “liliu ko meʼa fuli maʼa te hahaʼi kehekehe.”—KOTEA ʼAE ʼE FIA PALALAU KI AI TE HAHAʼI?
11. Ohage ko tatatou lau ia Gaue 14:14-17, kotea ʼae neʼe fai e Paulo ke fia logo ai te hahaʼi ʼo Lisitia ki tana logo?
11 Lau ia Gaue 14:14-17. Neʼe faiga Paulo ke ina iloʼi te ʼu meʼa ʼae neʼe fia palalau ki ai te hahaʼi, pea neʼe mulimuli ki ai ʼana palalau. Ohage la ko te hahaʼi ʼae neʼe ina faifakamafola kia natou ʼi Lisitia, neʼe mole natou iloʼi te ʼu Tohi Taputapu peʼe natou iloʼi veliveli pe. Koia, neʼe ina fakaʼaogaʼi ai he ʼu manatu neʼe feala ke malave kia natou. Neʼe palalau age ʼo ʼuhiga mo te fua lahi ʼo te ʼu gaueʼaga pea mo te fiafia ʼa te tagata ʼi tona maʼuli. Neʼe ina fakaʼaogaʼi ni kupu mo ni faʼifaʼitaki neʼe feala ke mahino gafua ki ai natou ʼae neʼe faifakamafola ki ai.
12. Kotea ʼae ka tokoni atu ke ke iloʼi te meʼa ʼae ʼe fia palalau ki ai he tahi pea mo mulimuli ki ai ʼau palalau?
12 Faiga mo koe ke ke iloʼi te ʼu meʼa ʼae ʼe fia palalau ki ai te hahaʼi ʼo tou telituale, pea mulimuli ʼau palalau ki ai. Ka ke fakaovi atu ki he tahi peʼe ki he ʼapi, kotea ʼae ka tokoni atu ke ke iloʼi ai te meʼa ʼae ʼe fia palalau ki ai? ʼE toe ʼaoga ke ke fakasiosio ʼi ʼou tafaʼaki. ʼE lagi lolotoga fai ʼoloto, peʼe lau hana tohi, peʼe ina toe faʼu he motoka kua maumau, peʼe ina fai he tahi age meʼa. Kapau ʼe feala, he koʼe ʼe mole ke kamata palalau age ʼo ʼuhiga mo te meʼa ʼae ʼe ina lolotoga fai? (Soa. 4:7) Tahi ʼae meʼa, ʼe feala pe hau iloʼi pe ʼe ko he tahi ʼe haʼu mai te fenua fea, pe ʼe kotea tana gaue, pe ʼe ko te kutuga faigaoʼi fea ʼae ʼe ina leleiʼia ʼaki tana faʼahiga teuteu. ʼE ui fenei e Gustavo: “Neʼe tuʼu ʼi te kofu sino ʼa he tupulaga neʼe taʼu 19 te pāki ʼa he tagata hiva iloa. Neʼe au fehuʼi age ki te tupulaga tona tupuʼaga, pea neʼe ina fakamahino mai pe ʼe koe neʼe ina leleiʼia te tagata hiva ʼaia. Neʼe hoko atu tamā faipalalau, pea neʼe kamata ai leva tana ako Tohi-Tapu. ʼI te temi nei, ko totatou tehina.”
13. ʼE lava feafeaʼi hau uga he tahi ke ina tali hana ako Tohi-Tapu?
13 Ka ke fakaafe he tahi ke ina ako te Tohi-Tapu, fakaʼaogaʼi he ʼu manatu ʼe uga ai ia ia ke ina tali hana ako. Fakaha age pe ʼe fua lelei feafeaʼi anai Soa. 4:13-15) ʼI te tahi ʼaho, neʼe faifakamafola ia te tuagaʼane ko Poppy ki he fafine. Neʼe fia logo te fafine, pea neʼe ina fakaulu ki tona loto fale. Neʼe sio ia Poppy neʼe tautau e te fafine ki tona kaupa tona pepa neʼe ina maʼu ʼi tana ako ʼi te univelesite, pea neʼe ko te fafine faiako. Neʼe fakaha leva e Poppy ki te fafine ʼaia ʼe toe fakaafe e te kau Fakamoʼoni ia te hahaʼi ke natou fai hanatou ako, ʼaki te Tohi-Tapu pea mo natou kau ki ʼatatou fono. Neʼe tali e te fafine hana ako. ʼI te ʼaho ake, neʼe kau ki tatatou fono pea mole fualoa ki ai, neʼe kau ki he fakatahi fakasiliko. Hili te taʼu katoa, neʼe papitema leva. Koia, ke ke fai te fehuʼi ʼaeni: “Kotea ʼae ʼe fia palalau ki ai te hahaʼi ʼae ʼe au toe liliu ʼo ʼaʼahi? Kotea ʼae ʼe feala ke au ui ke tupu ai hanatou fia tali hanatou ako Tohi-Tapu?”
kia ia te ako ʼaia. (14. ʼE lava feafeaʼi hau fakaalu tahi tau faiako mo te aluʼaga ʼo ia ʼae ʼe ako mo koe?
14 Ka ke fai he ako Tohi-Tapu, ke ke teuteuʼi fakalelei. Manatuʼi te ʼu meʼa ʼae ʼe fia palalau ki ai tau ako, mo te ʼu akonaki ʼae ʼe tui ki ai, mo tona famili, mo te ʼu meʼa ʼae neʼe hoko kia ia ʼi tona maʼuli. Filifili te ʼu vaega ʼae ka ke lau, mo te ʼu ʼata viteo ka ke fakaha age, pea mo te ʼu pāki ka ke fakaʼaogaʼi moʼo fakamahino age te ʼu moʼoni Fakatohi-tapu. Ke ke fai te fehuʼi ʼaeni: “Kotea ʼae ka malave anai ki tona loto?” (Taag. 16:23) ʼI Alepania, neʼe ako te fafine mo te tuagaʼane pionie ko Flora. Neʼe ui fenei leva e te fafine ki totatou tuagaʼane: “ ʼE mole feala tuʼa tahi ke au tui ki te akonaki ʼo ʼuhiga mo te fakatuʼuake.” Neʼe mole fakamalohiʼi e Flora te fafine ke tui ki ai. ʼE fakamahino fenei e totatou tuagaʼane: “Neʼe au manatu neʼe tonu muʼa ke ina ako ke ina iloʼi te ʼAtua ʼae ʼe ina fakapapau ke ina fakatuʼuake te kau mate.” Koia, ʼi te temi fuli pe ʼae neʼe fai ai e Flora te ako ʼa te fafine, neʼe talanoa tafito ki te ʼofa, mo te poto pea mo te mafimafi ʼo Sehova. Pea ki muli age, neʼe haga tui leva te fafine ki te akonaki ʼo ʼuhiga mo te fakatuʼuake. ʼI te temi nei, ʼe ko he Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe faʼafai.
KE KE MANATU ʼE FEALA KE NATOU LILIU KO NI TISIPULO
15. ʼO mulimuli kia Gaue 17:16-18, kotea te ʼu aga neʼe fai e te hahaʼi ʼo Ateni neʼe mole tali e Paulo, kae he koʼe neʼe mole ina tuku tana faifakamafola kia natou?
15 Lau ia Gaue 17:16-18. Neʼe lahi te tauhi taula ʼatua ʼi Ateni. Neʼe fai e he hahaʼi tokolahi he ʼu felaveʼi fakasino heʼe ʼaoga pea neʼe natou muliʼi he ʼu manatu filosofia fakapagani. Kae neʼe mole tuku ai e Paulo tana faifakamafola kia natou, pea neʼe mole lotovaivai pe la ʼi tanatou manukiʼi ia ia. Neʼe feia mo ia, logo la neʼe “laukovi ki te ʼAtua, mo fakatagaʼi tana hahaʼi, pea mo agapauʼu,” kae neʼe liliu ko he Kilisitiano. (1 Tim. 1:13) Neʼe manatu ia Sesu neʼe feala ke liliu ia Paulo ko hana tisipulo. Koia neʼe toe tui papau ai ia Paulo neʼe feala ke fetogi te hahaʼi ʼo Ateni. Pea neʼe manatu tonu pe ia Paulo, he neʼe tokolahi ia natou ʼaia neʼe liliu ko ni tisipulo.—Gaue 9:13-15; 17:34.
16-17. Kotea ʼae ʼe ha ai ʼe feala ke liliu te ʼu faʼahiga hahaʼi kehekehe ko he ʼu tisipulo ʼa Kilisito? Tuku mai he faʼifaʼitaki.
16 ʼI te ʼuluaki sekulo, ko te ʼu faʼahiga hahaʼi kehekehe ʼae neʼe liliu ko ni tisipulo ʼa Sesu. ʼI te tohi ʼae neʼe fai e Paulo ki te kau Kilisitiano ʼo te kolo Keleka ko Kolonito, neʼe ina ui ai ko ʼihi ʼo te kokelekasio ʼaia neʼe agakovi ʼi muʼa atu, pea neʼe natou fai ni aga heʼe ʼaoga fakalialia. Pea neʼe ina ui fenei: “Neʼe feia ʼihi ia koutou. Kaʼe neʼe fakamaʼa koutou.” (1 Ko. 6:9-11) Neʼe ke manatu koa neʼe feala ke fai e te hahaʼi ʼaia ni fetogi pea mo liliu ko he kau Kilisitiano?
17 Tokolahi ia ʼaho nei ʼe natou lotolelei ʼo fai he ʼu fetogi ke natou liliu ko he ʼu tisipulo ʼa Sesu. Ohage la ʼi ʼOsitalalia, neʼe mahino ki te tuagaʼane pionie makehe ko Yukina, ʼe feala ke tali lelei e ni hahaʼi kehekehe te logo ʼo te Tohi-Tapu. ʼI te tahi ʼaho, ʼi he matani gaue, neʼe ina tokagaʼi te taʼahine neʼe lahi ʼosi tana ta ʼo tona sino pea neʼe faikehe ʼona teu. ʼE ui fenei e totatou tuagaʼane: “Neʼe au palalau age ki ai logo la ʼi te kamata neʼe mole au loto ki ai. Neʼe au iloʼi ai leva neʼe fia mahino moʼoni ki te Tohi-Tapu, koia la ʼae neʼe ina ta ʼi *
tona sino he ʼu vaega ʼo te tohi ʼo Pesalemo!” Neʼe tali e te fafine ʼaia hana ako, pea neʼe kau leva ki te ʼu fono.18. He koʼe ʼe mole tonu ke tou manatu ʼe mole lelei ʼihi hahaʼi?
18 Neʼe ui koa e Sesu ko te ʼu gaueʼaga “kua matutuʼa pea kua ʼaoga ke tanaki” he ʼe ʼi tana manatu ʼe muliʼi anai te ʼu hahaʼi tokolahi ia te ia? Kailoa ia. Neʼe fakaha fakatomuʼa ʼi te Tohi Taputapu, ʼe tokosiʼi pe anai te hahaʼi ʼae ka tui kia te ia. (Soa. 12:37, 38) Pea neʼe feala ke iloʼi e Sesu te ʼu meʼa ʼae neʼe ʼi te loto ʼo te hahaʼi, ʼo ina iloʼi ai ʼe mole tali anai e te hahaʼi tokolahi ʼana akonaki. (Mat. 9:4) Kae neʼe tokaga tafito Sesu ki te hahaʼi tokosiʼi pe ʼae ka tui kia te ia, pea neʼe faifakamafola ʼaki he faʼafai ki te hahaʼi fuli. ʼE mole tou iloʼi tatou te ʼu meʼa ʼae ʼi te loto ʼo te hahaʼi. Koia, ʼe mole tonu ai ke tou manatu ʼe mole lelei ʼihi telituale peʼe ko ʼihi hahaʼi. ʼE tonu ke tou manatu ʼe feala pe ke liliu te ʼu hahaʼi ko he ʼu tisipulo ʼa Sesu. ʼE ui fenei e Marc, ʼae ʼe misionea ʼi Burkina: “ ʼI te agamahani, moka ʼe au manatu ʼe tuputupu anai he tahi ʼi tana ako, pea ʼe ina tuku tana ako. Kae moka ʼe au manatu ʼe mole tuputupu anai he tahi ʼi tana ako, pea ʼe tuputupu lelei ʼosi. Neʼe au ako ai, ʼe lelei age takita tuku ke takitaki kita e te laumalie ʼo Sehova.”
19. ʼE tonu ke feafeaʼi tatatou manatu ʼo ʼuhiga mo te hahaʼi ʼo totatou telituale?
19 ʼE lagi hage kia koe ʼe tokosiʼi te hahaʼi ʼi tou telituale ʼe natou hage ko he ʼu taʼukai kua matutuʼa. Kae ke ke manatuʼi te ʼu palalau ʼa Sesu ki ʼana tisipulo. Kua matutuʼa te ʼu gaueʼaga, ko tona fakaʼuhiga ʼe tonu ke tanaki. ʼE feala ke fetogi te hahaʼi pea ke natou liliu ko he ʼu tisipulo ʼa Kilisito. Kia Sehova, ko te ʼu hahaʼi ʼaia ʼae ʼe feala ke natou liliu ko he ʼu tisipulo ʼe natou hage ko he ʼu “koloa.” (Ake. 2:7) Kapau ʼe tou manatu ohage ko Sehova mo Sesu ʼo ʼuhiga mo te ʼu hahaʼi, pea ʼe tou faiga anai ke tou iloʼi te ʼu meʼa ʼae ʼe natou tui ki ai mo te ʼu meʼa ʼae ʼe natou fia faipalalau ki ai. ʼE mole tou maʼu anai he ʼu manatu ʼe kovi ʼo ʼuhiga mo natou, kae ʼe tou falala ʼe feala pe ke natou liliu ko hotatou ʼu tehina mo tuagaʼane.
KATIKO 57 Tou Fakamafola Ki Te Faʼahiga Hahaʼi Fuape
^ pal. 5 ʼE malave feafeaʼi tatatou faʼahiga sio ki te hahaʼi ʼo totatou telituale ki tatatou faʼahiga faifakamafola pea mo faiako? ʼE vakaʼi ʼi te alatike ʼaeni te manatu ʼa Sesu pea mo te apositolo ko Paulo ʼo ʼuhiga mo te hahaʼi ʼae neʼe nā faifakamafola ki ai. ʼE toe fakamahino ai pe ʼe feafeaʼi hatatou faʼifaʼitakiʼi ia naua, ʼo tou tokagaʼi te ʼu akonaki ʼae ʼe tui ki ai te hahaʼi, mo te ʼu faʼahi ʼae ʼe natou fia palalau ki ai, pea mo tou manatuʼi ʼe feala ke natou liliu ko he ʼu tisipulo ʼa Sesu.
^ pal. 17 Ko te ʼu alatike “ ʼE Fetogi Te ʼu Maʼuli ʼUhi Ko Te Tohi-Tapu,” ʼe maʼu ai he ʼu faʼifaʼitaki ʼa he ʼu hahaʼi neʼe natou fetogi tonatou maʼuli. Neʼe ta te ʼu alatike ʼaia ʼi Te Tule Leʼo ʼo kaku ki te taʼu 2017. Pea kua maʼu leva ʼi te Neti, ʼi te jw.org®. Vakaʼi QUI SOMMES-NOUS ? > TÉMOIGNAGES ET ANECDOTES.
^ pal. 57 FAKAMAHINO ʼO TE PĀKI: ʼE faifakamafola he taumatuʼa ʼi te ʼu ʼapi, pea ʼe nā fakasiosio te ʼu meʼa ʼi ʼonā tafaʼaki: ʼE nā tokagaʼi (1) he ʼapi ʼe maʼa pea ʼe ʼi ai he ʼu matalaʼi ʼakau, (2) he ʼapi ʼe nofoʼi e he famili mo he ʼu kiʼi tamaliki, (3) he ʼapi ʼe ʼuli ʼi loto mo tuʼa pea (4) he ʼapi ʼe nofoʼi e he famili ʼe ʼi ai tanatou lotu. ʼI tau manatu, ko te ʼapi fea ʼae ka ke maʼu ai he tahi ʼe feala anai ke liliu ko he tisipulo ʼa Sesu?