ALATIKE AKO 35
Ke Ke Fakaʼapaʼapa Kia Natou Fuli ʼo Te Kokelekasio ʼa Sehova
“ ʼE mole feala ke ui fenei e te foʼi mata ki te nima: ‘ ʼE mole ke ʼaoga mai koe kia au,’ peʼe ui fenei e te ʼulu ki te ʼu vaʼe: ‘ ʼE mole kolua ʼaoga mai koulua kia au.’ ”—1 KO. 12:21.
KATIKO 124 Agatonu Tuʼumaʼu
TE ʼU MANATU FAKANOUNOU *
1. Kotea ʼae ʼe fakafealagia e Sehova ki ʼana kaugana agatonu fuli?
ʼI TONA ʼofa, ʼe fakafealagia e Sehova ki ʼana kaugana agatonu fuli ke natou kau ki tana kokelekasio. Logo la ʼe kehekehe te ʼu gaue ʼae ʼe tou fai, kae ʼe tou maʼuhiga fuli pea ʼe ʼaoga ke tou fetokoniʼaki. Neʼe ko te manatu maʼuhiga ʼaia neʼe loto e te apositolo ko Paulo ke tou mahino ki ai.
2. Ohage ko tona ui ia Efeso 4:16, he koʼe ʼe ʼaoga ke tou fefakaʼapaʼapaʼaki pea mo gaue fakatahi?
2 ʼI te vaega ʼae ʼe fakatafito ki ai te alatike ʼaeni, ʼe fakaha lelei ai e Paulo ʼe mole feala ki he kaugana ʼa Sehova ke ina ui fenei ki he tahi age kaugana: “ ʼE mole ke ʼaoga mai koe kia au.” (1 Ko. 12:21) Kapau ʼe tou loto ke tokalelei te kokelekasio, ʼe tonu ke tou fefakaʼapaʼapaʼaki pea mo gaue fakatahi. (Lau ia Efeso 4:16.) Ka logo tahi he kokelekasio, ʼe malohi pea ʼe logoʼi ai te ʼofa.
3. Kotea ʼae ka tou vakaʼi anai ʼi te alatike ʼaeni?
3 ʼE feafeaʼi hatatou fakaha ʼe tou fakaʼapaʼapa kia natou ʼo te kokelekasio? ʼI te alatike ʼaeni, ʼe tou vakaʼi muʼa pe ʼe feafeaʼi te fefakaʼapaʼapaʼaki ʼa te kau tagata ʼafeā. Pea ʼe tou vakaʼi anai pe ʼe feafeaʼi hatatou fakaha totatou ʼofa kia natou ʼae ʼe selipatea. Pea ʼe tou toe vakaʼi leva pe ʼe feafeaʼi hatatou fakaha totatou ʼofa kia natou ʼae ʼe mole palalau lelei ʼi tatatou lea.
TE FEFAKAʼAPAʼAPAʼAKI ʼA TE KAU TAGATA ʼAFEĀ
4. ʼO mulimuli kia Loma 12:10, kotea ʼae ʼe tonu ke fai e te kau tagata ʼafeā fuli?
4 Neʼe filifili te kau tagata ʼafea fuli ʼa te kokelekasio ʼaki te takitaki ʼa te laumalie maʼoniʼoni ʼo Sehova. Kae ʼe natou tahi maʼu 1 Ko. 12:17, 18) Ko ʼihi neʼe hoki fakanofo pe, pea ʼe heʼeki lahi te ʼu meʼa ʼe natou iloʼi ʼo ʼuhiga mo te gaue ʼaia. Pea ko ʼihi ʼe mole kei lahi te ʼu gaue ʼae ʼe natou fai he ʼe kua natou vaivai pea mo mahamahaki. Kae ʼe mole manatu anai he tagata ʼafeā ʼo ʼuhiga mo he tahi age tagata ʼafeā ʼe mole hona ʼaoga. ʼE hage pe anai ʼe ina ui fenei age ki ai: “ ʼE mole ke ʼaoga mai koe kia au.” Kae ʼe tonu ki te kau tagata ʼafeā fuli ke natou mulimuli ki te tokoni ʼa Paulo ia Loma 12:10.—Lau.
tona ʼu fealagia. (Ka fono te kau tagata ʼafeā, ʼe natou fefakaʼapaʼapaʼaki mo kapau ʼe natou fagono lelei moka palalau he tahi ia natou (Vakaʼi te palakalafe 5-6)
5. (1) ʼE fefakaʼapaʼapaʼaki feafeaʼi ia te kau tagata ʼafea? (2) He koʼe ʼe maʼuhiga ke natou fai te faʼahi ʼaia moka natou fono?
5 ʼE fefakaʼapaʼapaʼaki te kau tagata ʼafea mo kapau ʼe natou fagono lelei moka palalau he tahi ia natou. ʼE ʼaoga tafito ke natou fai te faʼahi ʼaia moka natou fono moʼo palalau ki he ʼu aluʼaga maʼuhiga ʼo te kokelekasio. Kotea tona tupuʼaga? Koʼeni te manatu ʼe tuʼu ʼi Te Tule Leʼo (Fakafalani) ʼo te ʼaho 1 ʼo Oketopeli 1988: “ ʼE mahino ki te kau tagata ʼafeā ʼe feala ke fakaʼaogaʼi e Kilisito te laumalie maʼoniʼoni moʼo tokoni ki he tahi pe ia natou ke ina fakaha he pelesepeto ʼi te Tohi-Tapu. Pea ko te pelesepeto ʼaia ʼe ʼaoga anai ke natou iloʼi ai te meʼa ʼae ʼe tonu ke natou fai ʼi he aluʼaga, peʼe ke natou toʼo ai he tonu maʼuhiga. (Gaue 15:6-15) Koia, ʼe tokoni ia te laumalie maʼoniʼoni ki te kau tagata ʼafea fuli, kae mole ko he foʼi tokotahi pe.”
6. ʼE feafeaʼi ki te kau tagata ʼafeā hanatou gaue fakatahi ʼi te logo tahi, pea ʼe fua lelei feafeaʼi ki te kokelekasio?
6 Ka fono te kau tagata ʼafeā, ʼe fakaha anai e he tagata ʼafeā tana fakaʼapaʼapa mo kapau ʼe mole faiga ke ina ʼuluaki fakaha tuʼumaʼu pe tana manatu. ʼE mole ko ia tokotahi pe ʼae ʼe palalau pea ʼe mole ina loto ke tuʼu pe tana tonu. ʼE ina fakaha tana manatu ʼaki he agavaivai. ʼE fagono lelei moka palalau he tahi ia natou. Kae tafito, ʼe ina fia vakavakaʼi te ʼu pelesepeto ʼae ʼe tuʼu ʼi te Tohi-Tapu pea mo mulimuli ki te ʼu fakatotonu ʼa “te tagata faifekau agatonu mo poto.” (Mat. 24:45-47) Ka fakaha e te kau tagata ʼafeā tonatou feʼofaʼaki pea mo fefakaʼapaʼapaʼaki, pea ʼe nofo te laumalie maʼoniʼoni mo natou. Pea ʼe tokoni te laumalie ke natou fai he ʼu tonu ʼe fakalotomalohiʼi anai te kokelekasio.—Sakp. 3:17, 18.
TOU FAKAHA ʼE TOU ʼOʼOFA ʼI TE KAU SELIPATEA
7. Neʼe kotea te manatu ʼa Sesu ʼo ʼuhiga mo te nofo selipatea?
7 ʼE maʼu ʼi te ʼu kokelekasio he ʼu taumatuʼa, mo he ʼu famili, ʼo toe feia foki mo he kau selipatea. ʼE tonu ke feafeaʼi tatatou faʼahiga manatu ʼo ʼuhiga mo natou ʼae ʼe heʼeki ʼohoana? Tou vakaʼi te manatu ʼa Sesu ʼo ʼuhiga mo te nofo selipatea. Lolotoga tana minisitelio, neʼe mole ʼohoana ia Sesu. Neʼe nofo selipatea, pea neʼe ina fakaʼaogaʼi katoa tona temi moʼo fakahoko tana gaue pea neʼe tokaga tafito ki ai. Neʼe mole akoʼi e Sesu ki ʼana tisipulo ʼe tonu ke natou ʼohoana peʼe ke natou nonofo selipatea. Kae neʼe ina ui ʼe filifili anai e ʼihi ke mole natou ʼohoana. (Mat. 19:11, 12 *) Neʼe fakaʼapaʼapa ia Sesu ki te kau selipatea. Neʼe mole manatu ia ʼe mole natou faʼa maʼuhiga peʼe mole natou fiafia ʼuhi heʼeki natou ʼohoana.
8. Ia 1 Kolonito 7:7-9, kotea ʼae neʼe fakalotomalohiʼi e Paulo ke fai e te kau Kilisitiano?
8 Ohage ko Sesu, ko te apositolo ko Paulo neʼe selipatea ʼi te temi ʼae neʼe ina fakahoko ai tana minisitelio. Neʼe mole ina akoʼi ʼe tonu ke nofo selipatea he Kilisitiano. Neʼe ina fakamahino ʼe ko he aluʼaga ʼe fakalogo pe kia kita totonu. Kae neʼe ina fakalotomalohiʼi te kau Kilisitiano ke natou fakakaukauʼi pe ʼe feala ke natou tauhi kia Sehova kae natou selipatea. (Lau ia 1 Kolonito 7:7-9.) Neʼe mole manatu e Paulo ʼe mole faʼa maʼuhiga te kau Kilisitiano selipatea ia natou ʼae kua ʼohoana. Neʼe ha tana manatu ʼaia ʼi tana foaki age ki te tupulaga ko Timoteo, ʼae neʼe selipatea, he ʼu gaue maʼuhiga. * (Flp. 2:19-22) Koia, ʼe mole lelei hatatou ui ʼe fakahoko lelei e he Kilisitiano te ʼu gaue ʼo te kokelekasio koteʼuhi kua ʼohoana peʼe koteʼuhi kei selipatea.—1 Ko. 7:32-35, 38.
9. Kotea te manatu ʼe tonu ke tou maʼu ʼo ʼuhiga mo te ʼohoana pea mo te nofo selipatea?
9 Neʼe mole akoʼi e Sesu pea mo Paulo ki te kau Kilisitiano ʼe tonu ke natou ʼohoana peʼe tonu ke natou nonofo selipatea. Koia, kotea te manatu ʼe tonu ke tou maʼu ʼo ʼuhiga mo te ʼohoana pea mo te nofo selipatea? ʼE tou
maʼu tona tali ʼi Te Tule Leʼo (Fakafalani) ʼo te ʼaho 1 ʼo Oketopeli 2012. ʼE ui fenei ai: “Ko te ʼu aluʼaga ʼaia ʼe lua [te ʼohoana mo te nofo selipatea] ʼe ko he ʼu meʼa ʼofa ia mai te ʼAtua. . . . Pea ʼe mole manatu ia Sehova ʼo ʼuhiga mo natou ʼae ʼe selipatea, ʼe tonu ke natou ufiufi peʼe lotomamahi ai.” Koia ʼe tonu ai ke tou fakaʼapaʼapa kia natou ʼae ʼe selipatea ʼi totatou kokelekasio.Kotea ʼae ʼe mole tou fai anai mo kapau ʼe tou fakaʼapaʼapa ki te kau selipatea? (Vakaʼi te palakalafe 10)
10. Kotea ʼe mole tou fai anai mo kapau ʼe tou fakaʼapaʼapa ki te kau selipatea?
10 ʼE tou fakaha feafeaʼi ʼe tou fakaʼapaʼapa ki te ʼu meʼa ʼae ʼe logoʼi e te kau selipatea? ʼE lelei ke tou manatuʼi neʼe filifili e ʼihi ke mole natou ʼohoana. Ko ʼihi ʼe natou fia ʼohoana, kae heʼeki natou maʼu he tahi ʼe lelei kia natou. Pea ko ʼihi leva ʼe ko he ʼu vitua. ʼE ha mai ai ʼe lahi te ʼu tupuʼaga ʼo te nofo selipatea ʼa he Kilisitiano. Koia, ʼe tonu ai koa ke fehuʼi age e natou ʼo te kokelekasio pe ʼe koʼe heʼeki ʼohoana? Peʼe tonu koa ke ui age e he tahi ʼe feala ke tokoni kia ia ke ina maʼu hona ʼohoana? ʼE moʼoni ʼe feala ki he tahi ʼe selipatea ke kumi tokoni ki te faʼahi ʼaia. Kae kapau la ʼe mole ina fai, ʼe feafeaʼi anai tona loto mo kapau ʼe tou fakaha age tatou ʼe tou fia kumi hona ʼohoana? (1 Tes. 4:11; 1 Tim. 5:13) Tou vakaʼi he ʼu tala manatu ʼa ni tehina mo tuagaʼane selipatea ʼe natou tuku he faʼifaʼitaki lelei.
11-12. Kotea ʼae ʼe feala ke fakalotovaivai ai te kau selipatea?
11 Ko te tehina selipatea, ʼe taupau ki te siliko, pea ʼe ina fakahoko lelei tana gaue ʼaia, ʼe manatu ʼe lahi te ʼu lelei ʼo te nofo selipatea. Kae ʼe ina ui ʼe lotovaivai moka fehuʼi age e te ʼu tehina mo tuagaʼane pe ʼe koe heʼeki ʼohoana, logo la ko hanatou fia tokoni ki ai. Pea ʼe ui fenei e te tahi tehina selipatea ʼe gaue ʼi he Petele: “ ʼE au tokagaʼi ʼe manatu e te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼe fakaʼofaʼofa ia natou ʼae ʼe selipatea. Kae ʼe hage pe ko hanatou ui ko te nofo selipatea ʼe ko he aluʼaga faigataʼa, ʼe mole ko he meʼa ʼofa ia.”
12 ʼE ui fenei e te tuagaʼane selipatea ʼe gaue ʼi he Petele: “Ko ʼihi tehina mo tuagaʼane ʼe natou manatu ko te kau selipatea fuli ʼe natou kumi honatou ʼohoana. Peʼe natou manatu ka fakatahitahi he kau selipatea, ʼe ko hanatou kumi ʼaia ʼo honatou hoa. ʼI te tahi ʼaho, neʼe au alu ki he kolo ʼuhi ko taku gaue ʼi te Petele. Neʼe au tau atu ki ai ʼi te afiafi ʼae neʼe fai ai te fono. Ko te tuagaʼane ʼae neʼe ina fakaʼapi au neʼe ina ui mai ʼe ʼi ai te ʼu tehina ʼe lua ʼi tana kokelekasio ʼe matou taʼu tahi. Neʼe ina ui mai ʼe mole faiga ke ina maʼu hoku ʼohoana. Kae ʼi tamā tau atu pe ki te Fale Fono, neʼe ina taki au ki te ʼu tehina ʼaia ʼe lua. Neʼe au ufiufi ʼosi ʼo toe feia mo naua.”
13. Ko te faʼifaʼitaki lelei ʼo ʼai ʼae neʼe fakalotomalohiʼi ai he tuagaʼane selipatea?
13 ʼE toe ui fenei e te tahi tuagaʼane selipatea ʼe gaue ʼi he Petele: “ ʼE au iloʼi he ʼu tehina mo tuagaʼane kua fualoa tanatou nofo selipatea, kae ʼe natou maʼuli fimalie pe. ʼE natou fakamuʼamuʼa tanatou selevisi, mo natou manatu ki ʼihi pea mo fiafia. ʼE natou tokoni lahi ki tanatou kokelekasio. ʼE natou manatu fakapotopoto ʼo ʼuhiga mo tanatou nofo selipatea. ʼE mole natou manatu ʼe natou lelei age ʼi ʼihi he ʼe natou selipatea. Pea ʼi te tahi age faʼahi, ʼe mole natou lotomamahi he ʼe mole honatou ʼohoana mo hanatou ʼu fanau.” Koia, ʼe fakafiafia hatatou kau ki he kokelekasio ʼe fefakaʼapaʼapaʼaki mo fefakamaʼuhigaʼiʼaki te ʼu tehina mo tuagaʼane. ʼE tou fiafia fuli ai, pea ʼe mole he tahi ʼe maheka. ʼE mole meʼa noaʼi he tahi pea ʼe mole fakamaʼuhigaʼi fau he tahi. ʼE logoʼi e natou fuli ʼo te kokelekasio tonatou ʼofainaʼi.
14. ʼE tou fakaha feafeaʼi ʼe tou fakaʼapaʼapa ki te kau selipatea?
14 ʼE mole loto e te ʼu tehina mo tuagaʼane selipatea ke tou manatu ʼe natou fakaʼofaʼofa. Kae ʼe natou loto ke tou ʼoʼofa 1 Ko. 12:21) Kae ʼe natou tokagaʼi anai ʼe tou fakaʼapaʼapa kia natou pea ʼe tou fiafia ʼi tanatou kau ki te kokelekasio.
kia natou ʼuhi ko ʼonatou kalitate. Tou fakaha ʼe maʼuhiga kia tatou tanatou nonofo agatonu. ʼE mole natou manatu ai anai ʼe tou ui fenei age kia natou: “ ʼE mole ke ʼaoga mai koe kia au.” (TOU FAKAʼAPAʼAPA KIA NATOU ʼAE ʼE MOLE PALALAU LELEI ʼI TATATOU LEA
15. Kotea te tonu neʼe fai e ʼihi ke lahi age tanatou faifakamafola?
15 ʼI te ʼu taʼu pe ʼaeni, tokolahi te kau faifakamafola neʼe natou fai te tonu ʼae ke natou ako he tahi lea ke lahi age tanatou faifakamafola. Neʼe lahi ai te ʼu fetogi neʼe natou fai ʼi tonatou maʼuli. Neʼe natou mavae mai tanatou kokelekasio, kae natou olo ki he kokelekasio ʼe palalau ai he tahi lea pea ʼe ʼaoga ai he kau faifakamafola. (Gaue 16:9) Neʼe natou fai e natou totonu te tonu ʼaia he neʼe natou fia lagolago ki te ʼu gaue ʼo te Puleʼaga ʼo Sehova. ʼI ʼihi temi, ʼe ʼaoga ni taʼu ke natou palalau lelei ai te lea ʼo tanatou kokelekasio foʼou. Kae ʼe feala pe ke natou tokoni ki tanatou kokelekasio foʼou ʼaia ʼi ni aluʼaga kehekehe. ʼE liliu te kokelekasio ʼo malohi ʼuhi ko ʼonatou kalitate pea mo te ʼu meʼa ʼae neʼe natou ako ʼi tonatou maʼuli. ʼE tou ʼoʼofa ki te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼaia ʼe natou fai ni sakilifisio!
16. Kotea ʼae ʼe mulimuli anai ki ai te kau tagata ʼafeā ke fakanofo he tehina ke tagata ʼafeā peʼe ke tagata faifekau fakaminisitelio?
16 ʼE mole fakafisi anai te kau tagata ʼafeā ke fakanofo he tehina ke tagata ʼafeā peʼe ke tagata faifekau fakaminisitelio, ʼuhi he ʼe mole palalau lelei te lea ʼo te kokelekasio. ʼE mulimuli anai te kau tagata ʼafeā ki te ʼu fakamaʼua ʼae ʼe tuʼu ʼi te Tohi-Tapu, kae mole ki tana palalau lelei ʼi te lea ʼo te kokelekasio.—1 Tim. 3:1-10, 12, 13; Tito 1:5-9.
17. Kotea ʼae ʼe tonu ke filifili e ʼihi famili moka natou olo ʼo maʼuʼuli ʼi he tahi fenua?
17 Ko ʼihi famili Kilisitiano neʼe natou mavae ʼo olo ki he tahi fenua ʼuhi ko te ʼu aluʼaga faigataʼa ʼi tonatou fenua, peʼe ʼuhi ko tanatou fia maʼu he gaue. Koia, ʼe olo leva te ʼu fanau ʼa te ʼu famili ʼaia ʼo ako ʼi te ʼu fale ako ʼe palalau ai te lea ʼo te fenua. Pea ke maʼu e te ʼu matuʼā he gaue, ʼe lagi tonu ke natou ako mo natou te lea ʼaia. ʼE feala ke maʼu ʼi te koga meʼa ʼae ʼe natou maʼuʼuli ai he kokelekasio peʼe ko he kiʼi kutuga ʼe palalau ai tanatou lea. Kapau ko ia, ʼe filifili e te ʼu famili ʼaia pe ʼe natou kau anai ki he kokelekasio ʼe palalau ai te lea ʼo te fenua, peʼe ko he kokelekasio ʼe palalau ai tanatou lea.
18. ʼO mulimuli kia Kalate 6:5, ʼe tou fakaha feafeaʼi ʼe tou fakaʼapaʼapa ki te tonu ʼae ʼe fai e he pule famili?
18 Ko te pule famili ʼae ka ina fai anai te tonu pe ʼe kau anai tona kiʼi famili ki te kokelekasio fea. ʼE ko he tonu ʼe ina fai e ia totonu. Koia ʼe maʼua ai ke ina fakakaukauʼi pe ʼe kotea ʼae lelei anai ki tona kiʼi famili. (Lau ia Kalate 6:5.) ʼE tou fakaʼapaʼapa anai ki te tonu ʼae ka ina fai. Pea ʼe tou fakaha ʼe tou lagolago ki tana tonu ʼaia ʼaki tatatou fakatalitali tona kiʼi famili ʼi te kokelekasio pea mo fakaha totatou ʼofa kia natou.—Loma 15:7.
19. Kotea ʼae ʼe tonu ke fakakaukauʼi ki ai e he pule famili ʼi te faikole?
19 Ko ʼihi famili leva ʼe natou kau ʼi he kokelekasio ʼe palalau ai te lea ʼa te ʼu matuʼā, kae ʼe mole mahino lelei ki ai te ʼu fanau. Kapau ʼe tuʼu te kokelekasio ʼaia ʼi he koga meʼa ʼe palalau ai te lea ʼo te fenua, ʼe faigataʼa anai ki te ʼu fanau hanatou mahino ki te ʼu fono ʼae ʼe fai ʼi te lea ʼo ʼanatou matuʼā. Pea ʼe toe faigataʼa anai hanatou tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumalie. Kotea tona tupuʼaga? Koteʼuhi ʼe natou olo ki he ʼu fale ako ʼe palalau ai te lea ʼo te fenua. Koia, ʼe tonu ai ki te pule famili ke ina kole te takitaki ʼa te ʼAtua. ʼE ina fakakaukauʼi anai te meʼa ʼae ʼe tonu ke ina fai moʼo tokoni ki ʼana fanau ke natou fakaovi kia Sehova pea mo tana hahaʼi. ʼE lagi tonu anai ke ina akoʼi ki ʼana fanau ke natou palalau lelei tana lea, peʼe lagi tonu ke natou olo ki he kokelekasio ʼe palalau ai te lea ʼae ʼe mahino ki ai ʼana fanau. Tatau aipe pe ʼe kotea te tonu ka fai e te pule famili, kae ko te kokelekasio ʼae ka natou kau anai ki ai ʼe natou fakaʼapaʼapa mo ʼoʼofa anai kia natou.
ʼE tou fakaha feafeaʼi ʼe tou ʼoʼofa ia natou ʼae ʼe natou ako he lea foʼou? (Vakaʼi te palakalafe 20)
20. ʼE tou fakaha feafeaʼi ʼe tou fakaʼapaʼapa ki te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼae ʼe natou ako he lea?
20 Koia, ʼuhi ko te ʼu tupuʼaga ʼae neʼe tou vakaʼi, ʼe lahi te ʼu kokelekasio ʼe ʼi ai te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼe natou faiga ke natou ako te lea. Pea ʼe kei faigataʼa ki ʼihi. Kae ʼe mole tou fia tokagaʼi fau te faʼahi ʼaia. Kae ʼe tou tokagaʼi anai tonatou ʼofa kia Sehova pea mo tanatou fia tauhi kia te ia. Kapau ʼe tou fai feia, ʼe tou fakaʼapaʼapa mo ʼoʼofa anai kia natou. ʼE mole tou ui fenei anai kia natou: ‘ ʼE mole kotou ʼaoga mai kia matou’ ʼuhi he ʼe mole natou palalau lelei ʼi tatatou lea.
ʼE TOU MAʼUHIGA KIA SEHOVA
21-22. Kotea te pilivilesio lahi ʼae ʼe tou maʼu?
21 ʼE tou fakafetaʼi kia Sehova ʼi tana foaki ki ʼana kaugana te pilivilesio lahi ke natou fai he gaue maʼuhiga ʼi tana kokelekasio. Pe ʼe ko koe ko he tehina peʼe ko he tuagaʼane, pe ʼe ke selipatea peʼe kua ke ʼohoana, pe ʼe kei ke tupulaga peʼe kua ke vaivai matuʼa, pe ʼe ke palalau lelei he lea peʼe kailoa, kae ʼe ke maʼuhiga kia Sehova pea mo te ʼu tehina mo tuagaʼane.—Loma 12:4, 5; Kol. 3:10, 11.
22 Tou haga maʼuliʼi te ʼu ako ʼae neʼe tou taʼofi mai te fakata e Paulo ia te kokelekasio ki he sino. ʼE tokoni mai ai anai ke tou iloʼi te meʼa ʼae ʼe tonu ke tou fai moʼo fakalotomalohiʼi ʼotatou tehina mo tuagaʼane. Pea ʼe toe tokoni mai ke tou ʼoʼofa pea mo fakaʼapaʼapa kia natou.
KATIKO 90 Tou Fefakalotomalohiʼaki
^ pal. 5 Ko te ʼu kaugana fuli ʼa Sehova ʼe natou kehekehe pea ʼe kehekehe ʼanatou gaue ʼi te kokelekasio. ʼE tokoni mai te alatike ʼaeni ke tou mahino pe ʼe koʼe ʼe maʼuhiga ke tou fakaʼapaʼapa kia natou fuli ʼo te famili ʼo Sehova.
^ pal. 7 Ko te ui ʼae “neʼe natou fakaliliu pe ia natou ʼo enuke” ʼe feala ke fakaliliu “neʼe natou filifili pe e natou ke natou liliu ʼo enuke.” ʼI te vaega ʼaeni, ko te kupu “enuke” ʼe mole fakaʼuhiga ki he tagata kua toʼo tona koga tapu. Kae ʼe fakaʼuhiga kia natou ʼae neʼe natou filifili ke nonofo selipatea.
^ pal. 8 ʼE mole tou iloʼi pe neʼe nofo selipatea ia Timoteo ʼi tona maʼuli katoa.