TONATOU MAʼULI
Te Fiafia ʼe Au Maʼu Moka ʼe Au Foaki
ʼI TOKU taʼu 12, neʼe au mahino ai ʼe ʼi ai te faʼahi maʼuhiga ʼe feala ke au foaki. ʼI he fakatahi, neʼe fehuʼi mai e he tehina pe ʼe au fia alu ʼo faifakamafola. Logo la neʼe mole heʼeki au kau ki te faifakamafola, kaʼe neʼe au ʼio age ki ai. Neʼe ma olo ai ki te telituale pea neʼe ina tuku mai he ʼu tohi ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. Pea neʼe ina ui mai: “Fai koe te kauala ʼaeni, kaʼe au fai au te kauala ʼae.” Logo la neʼe au lotohoha, kaʼe neʼe au alu pe ʼo faifakamafola ʼi te ʼu ʼapi. Neʼe au punamaʼuli koteʼuhi neʼe au tufa fuli ia te ʼu kiʼi tohi. ʼE mahino ia, neʼe fia fai te hahaʼi ki te ʼu meʼa ʼae neʼe au foaki age.
Neʼe au tupu ʼi te taʼu 1923, ʼi te kolo ko Chatham, ʼi Kent, ʼi Pilitania. Hili te ʼUluaki Tau Fakamalamanei, ko te tokolahi neʼe natou fakaʼamu ʼe liliu anai ia te aluʼaga ʼo te malamanei ʼo lelei age. Kaʼe neʼe mole hoko te faʼahi ʼaia. Tokolahi neʼe natou lotovaivai, ʼo kau ai mo ʼaku matuʼā. Pea neʼe nā toe lotovaivai ʼuhi ko te kau takitaki ʼo te lotu Baptiste, koteʼuhi neʼe natou holi pe natou ki he ʼu tuʼulaga maʼoluga ʼi te ʼekelesia. ʼI toku taʼu hiva, neʼe kamata alu taku faʼe ki te fale ʼa te Kautahi Fakamalamanei ʼo Te Kau Ako ʼo Te Tohi-Tapu. Neʼe ko te fale ʼaia neʼe fai ai te ʼu fono ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Neʼe ʼi ai te tuagaʼane neʼe ina fai he ʼu ako Fakatohi-tapu maʼa te kau tamaliki. Pea neʼe fai te ako ʼaia ki te tohi La Harpe de Dieu. Neʼe au leleiʼia te ako.
NEʼE AU AKO MAI HE ʼU TEHINA FOTUFOTUʼA
ʼI taku kei tupulaga, neʼe au fiafia ʼi te fakaha ki te hahaʼi ia te ʼamanaki lelei ʼae ʼe maʼu ʼi te Tohi-Tapu. Neʼe au tau alu tokotahi ʼo faifakamafola ʼi te ʼu ʼapi. Kaʼe ka au faifakamafola mo niʼihi, ʼe lahi te ʼu faʼahi ʼe au ako ai. Ohage la, ʼi te tahi ʼaho, neʼe au alu ʼo faifakamafola mo he tehina kua fotufotuʼa. Pea neʼe ʼi ai te patele neʼe fakalaka pea neʼe au ui fenei: “Koʼeni te tao.” Neʼe taʼofi e te tehina tana lelue pea mo kole mai ke ma heheka muʼa ki lalo. Pea neʼe ina ui mai: “Ko ai ʼae neʼe ina tuku atu te pule ke ke fakamauʼi he tahi, ʼo ke ui ko ia ko he tao? ʼE tonu ke ke fiafia ʼi te fakaha ki te hahaʼi te logo lelei pea mo ke tuku kia Sehova te faifakamau.” Talu mai te ʼaho ʼaia, neʼe au ako ai te fiafia ʼae ʼe tou maʼu moka tou foaki.—Mateo 25:31-33; Gaue 20:35.
Neʼe ʼi ai te ako neʼe au maʼu mai te tahi age tehina fotufotuʼa. Kapau ʼe tou fia maʼu te fiafia ʼi te foaki, ʼi ʼihi temi, ʼe tonu ke tou faʼa kataki. Ko tona ʼohoana neʼe mole ko he Fakamoʼoni ʼa Sehova. ʼI te tahi ʼaho, neʼe fakaafe au e te tehina ki tona ʼapi ke ma kakai. Neʼe ita lahi ʼosi tona ʼohoana ʼuhi ko tana alu ʼae ʼo faifakamafola. ʼI te lahi fau ʼo tona ita, neʼe ina tuki maua ʼaki te ʼu pake lau ti. Neʼe mole ita te tehina ki tona ʼohoana, kaʼe neʼe ina toe ʼai te ʼu pake lau ti ki tona ʼaiʼaga. Hili ki ai ni taʼu, neʼe fua lelei tana
faʼa kataki, koteʼuhi neʼe papitema leva tona ʼohoana ʼo liliu ai ko he Fakamoʼoni ʼa Sehova.ʼI te mahina ʼo Sepetepeli 1939, ʼi toku taʼu 16, neʼe fetauʼaki te fenua ko Pilitania pea mo te fenua ko Siamani. ʼI te mahina ʼo Malesio 1940, neʼe au papitema, ʼo feia mo taku faʼe, ʼi Douvres. ʼI te mahina ʼo Sunio 1940, neʼe au sio ki te kau solia ʼe lauʼi afe, ʼe natou fakalaka ʼi te ʼu kamio ʼi toku muʼa ʼapi. Neʼe ko te kau solia neʼe toe liliu mai te Tau ʼi Dunkerque. Neʼe iloga tonatou lotomamahi pea mo te mole ʼi ai hanatou ʼamanaki lelei. Neʼe au fia palalau age ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua pea mo fakaha age te ʼamanaki lelei ʼo ʼuhiga mo te ka haʼu. Hili ki ai ni mahina, neʼe kamata fakato e te kau Siamani te ʼu foʼi pulu ki Pilitania. ʼI te po fuli, neʼe fakato e te kau Siamani te ʼu foʼi pulu ʼi tomatou potu fenua. Neʼe matou matataku moka matou logo ki te pa ʼo te ʼu foʼi pulu. ʼI te ʼaho ake, neʼe matou maʼu atu te ʼu ʼapi kua maumau fuli. ʼAki te ʼu aluʼaga ʼaia, neʼe au mahino lelei ai, ko toku ʼamanaki pe ʼe tahi ki te ka haʼu, ʼe ko te Puleʼaga.
TOKU LOTOFOAKI
ʼI te taʼu 1941, neʼe au kamata taku selevisi pionie temi katoa, pea neʼe au fiafia moʼoni. Neʼe au gaue ʼi te Royal Dockyard, ʼi Chatham, pea neʼe au ako ai te faʼu ʼo te ʼu vaka. Tokolahi te hahaʼi neʼe natou fia fai ki te gaue ʼaia, pea neʼe lahi te ʼu lelei neʼe feala ke maʼu ai. Neʼe kua iloʼi e te ʼu kaugana ʼa Sehova ʼe mole feala ki he Kilisitiano ke lagolago ki he ʼu fenua ʼe fetauʼaki. Pea ʼi te taʼu 1941, neʼe matou mahino leva, ʼe mole tonu ke matou lagolago ki te faʼu ʼo te ʼu mahafu tau. (Soane 18:36) ʼI toku fale gaue, neʼe faʼu ai te ʼu vaka uku. Koia neʼe au fakatotonu ai ke au mavae ʼi toku fale gaue pea mo kamata taku selevisi pionie temi katoa. Neʼe ʼuluaki fekauʼi au ki Cirencester, ko te kolo ʼi Cotswolds.
ʼI toku taʼu 18, neʼe pilisoniʼi au lolotoga mahina ʼe hiva, ʼuhi ko taku mole fia kau ki te tau. Neʼe au lotomamahi ʼi tanatou pupunu toku koga fale pea neʼe au logoʼi ai taku nofo tokotahi. Mole faʼa fualoa pea neʼe kamata fehuʼi mai e te ʼu tagata leʼo pea mo te kau pilisoni, te tupuʼaga ʼo toku pilisoniʼi. Neʼe au fiafia ʼi te palalau age kia natou ʼo ʼuhiga mo taku tui.
Hili taku mavae mai te fale pilisoni, neʼe au alu kia Leonard Smith, * pea neʼe ma olo ʼo faifakamafola ʼi te ʼu kolo, ʼi te potu fenua ko Kent, ʼae neʼe ma lalahi ake ai. Neʼe fakatuʼutuʼu e te kau Nasi ke natou fakato he ʼu foʼi pulu ki Lonitoni. Koia neʼe natou fakalaka ai mo te ʼu vakalele ʼi te potu fenua ko Kent. ʼO kamata mai te taʼu 1944, neʼe ko foʼi pulu e lauʼi afe tupu neʼe fakato ki Kent. Neʼe fetuku te ʼu foʼi pulu ʼaia ʼi he ʼu vakalele ʼe mole he pailate ʼi loto. Pea ka matou logo kua mate te masini ʼo te vakalele pea ʼe matou iloʼi, ʼe ʼosi pe anai ki ai ni sekonita, pea ʼe to te vakalele ʼo paʼulu ai te ʼu foʼi pulu ki te kele. Neʼe matataku te hahaʼi fuli. ʼI te temi ʼaia, neʼe ma fai te ako Tohi-Tapu ʼa te kiʼi famili ʼe toko nima. ʼI ʼihi temi neʼe tonu ke matou nonofo ʼi te lalo laupapa ukamea, naʼa meʼa age pe ʼe holo te ʼapi. Kua papitema nei te kiʼi famili katoa ʼaia.
NEʼE AU FAIFAKAMAFOLA ʼI HE TAHI ʼU FENUA
Hili te tau, neʼe au pionie katoa lolotoga taʼu ʼe lua ʼi te potu saute ʼo Ilelani. Neʼe ma olo ʼi te ʼu ʼapi ʼo fakaha age ko maua ko te ʼu misionea pea mo fakalavelave he nofoʼaga ke ma lue. Neʼe ma tufa te ʼu nusipepa ʼi te ala. Kaʼe ʼe kehe pe te fenua ko Ilelani ʼi Pilitania. Tokolahi ʼe natou ui ʼe ma vavale, koteʼuhi ʼe mole feala anai ke tali leleiʼi maua e te hahaʼi, he ʼe ko te fenua katoa ʼe Katolika. Neʼe ʼi ai te tagata neʼe ina gaohi koviʼi maua, pea neʼe au alu ʼo fakaha ki he polisi. Neʼe ina tali fenei mai: “ ʼIo, pea meʼa la keā?” Neʼe heʼeki ma mahino ki te pule malohi ʼa te kau patele ki te hahaʼi. Neʼe feala pe ke fakamavae he tahi ʼi tona fale gaue mo kapau ʼe ina toʼo ʼama tohi. Pea neʼe natou kapu maua mai toma nofoʼaga.
Neʼe ma mahino ai, ka ma tau atu ki he fenua, ʼe mole tonu ke ma kamata faifakamafola ʼi te ʼu koga meʼa ʼae ʼe iloʼi ai maua e te ʼu patele. Neʼe tonu muʼa ke ma olo ʼo faifakamafola ʼi te ʼu koga meʼa mamaʼo. ʼOsi ʼaia pea hoki ma faifakamafola leva ki ʼoma vahaʼa fale. Neʼe gaohi koviʼi maua e te kiʼi kutuga agakovi. Kaʼe logo la te faʼahi ʼaia, neʼe au fai pe te ako Tohi-Tapu ʼa te kiʼi tupulaga, ʼi Kilkenny, tuʼa tolu ʼi te vahaʼa. Neʼe au fiafia ʼi te fai ʼo te ʼu ako Tohi-Tapu, koia neʼe au loto ai ke au kau ki te ako ʼa te kau misionea. Neʼe au fakatotonu ai ke au fakaui ke au kau ki te Ako Tohi-Tapu ʼo Kileate ʼa Te Watchtower.
Neʼe au kau ki te ako ʼa te kau misionea ʼi New York, lolotoga mahina ʼe nima. Hili ia, neʼe hinoʼi te foʼi toko fa ki te ʼu kiʼi motu ʼo te Mer des Caraïbes. ʼI te mahina ʼo Novepeli 1948, neʼe matou mavae ʼi te kolo ko New York, ʼi te vaka ʼe meta 18, neʼe higoa ko Sibia. Neʼe au fiafia koteʼuhi ko taku hoki faifolau ʼaia ʼi he vaka. Ko te tehina ko Gust Maki, neʼe kapiteni ʼi te vaka, ʼi muʼa atu. Neʼe ina akoʼi mai te fakaʼaogaʼi ʼo te ʼu meʼa gaue, ohage la ko te toho ʼo te ʼu la, te fakaʼaogaʼi ʼo te kapasa pe ʼe kotea ʼae ʼe tonu ke fai moka matagi. Neʼe foe e Gust ia te vaka lolotoga ʼaho ʼe 30. Pea ʼi ʼihi ʼaho neʼe afā. Pea neʼe matou tau atu leva ki Bahamas.
“FAKAHA IA IA I TE ATU MOTU MAMAO”
Neʼe matou faifakamafola lolotoga ni mahina ʼi te ʼu kiʼi motu liliki ʼo Bahamas. Hili ia pea neʼe matou olo leva ki te ʼu motu ko Leeward pea mo Windward. Neʼe tuʼu te ʼu motu ʼaia ʼi te vaha ʼo te ʼu motu îles Vierges pea mo Trinité. Neʼe matou faifakamafola lolotoga taʼu ʼe nima ʼi te ʼu motu ʼae neʼe mole ʼi ai he Fakamoʼoni ʼa Sehova. ʼI ʼihi temi, lolotoga ni vahaʼa, neʼe mole matou maʼu ni logo, peʼe mole feala ke matou momoli he ʼu tohi ʼi te meli. Kaʼe neʼe matou fiafia ʼi te palalau ʼo ʼuhiga mo Sehova, “i te atu motu” ʼaia.—Selemia 31:10.
ʼI tamatou tau atu ki te motu, neʼe gatutu te kolo pea mo fia iloʼi meʼa fuli te hahaʼi. Koia neʼe natou fakatahitahi ai ki te ʼuafu. Neʼe heʼeki natou sisio ki he vaka feia, pea mo he papalagi. Neʼe agalelei te hahaʼi pea mo natou iloʼi lelei ia te Tohi-Tapu. Neʼe natou tautau ʼomai ʼo foaki mai he ʼu ika, mo he ʼu avoka pea mo he ʼu pinati. Logo la ʼe mole lahi te vaka, kaʼe neʼe feala pe tamatou faikuka, mo momoe ai pea mo fo ʼomatou mutuʼi meʼa ʼi te loto vaka.
Neʼe matou hihifo ʼi te vaka ʼo olo ʼo fakafelaveʼi ki te hahaʼi ʼi te ʼaho katoa. Neʼe matou fakaha kia natou ʼe fai anai he akonaki Fakatohi-tapu. Pea ʼi te afiafi,
neʼe matou fakatagi te siti ʼo te vaka. Neʼe matou fiafia ʼi te sisio ki te ʼomai ʼa te hahaʼi. Neʼe hage ʼanatou kiʼi malama taki ko he ʼu fetuʼu gigila ʼe hihifo mai te moʼuga. ʼI ʼihi temi, neʼe ko te toko teau hahaʼi ʼe natou ʼomai ʼo fakafehuʼi matou ʼo kaku ki te maʼupo. Neʼe natou leleiʼia te ʼu hiva. Koia neʼe matou ta ai he ʼu katiko ki he ʼu pepa, ʼo tufa kia natou. Neʼe ko matou toko fa ʼae neʼe ʼuluaki hiva. ʼOsi ʼaia pea neʼe hiva leva te hahaʼi mo matou. Neʼe logo lelei ʼonatou leʼo. Pea neʼe ko he temi fiafia ʼaia.Ka ʼosi tanatou ako, ko ʼihi kau ako ʼe natou kaugā olo mo matou ʼo ʼaʼahi te tahi famili, pea ʼe natou fia kau mo natou ki te ako. Hili tamatou faifakamafola ʼi ni vahaʼa ʼi he koga meʼa, ʼe matou mavae leva mai ai. Kaʼe ʼe matou tautau kole age kia natou ʼae neʼe natou tali te moʼoni, ke natou hoko atu te fai ʼo te ʼu ako ʼa te hahaʼi ʼo kaku ki tamatou toe liliu mai. Neʼe matou fiafia ʼi tamatou sisio ki te fakahoko lelei e ʼihi te gaue ʼae neʼe tuku age kia natou.
ʼI te ʼaho nei, ʼe lahi te ʼu tulisi ʼe natou olo ki te ʼu motu ʼaia. Kaʼe ʼi te temi muʼa, neʼe ko te ʼu koga meʼa lavaki, neʼe matalelei te ʼu matatai pea mo te ʼulu niu. Neʼe matou tau faifolau mai he motu ki he tahi motu ʼi te poʼuli. Neʼe matou fiafia ʼi te sisio ki te ʼu tutuʼu pea mo te malama ʼo te mahina ʼi te poʼuli. Pea neʼe mole he logoaʼa.
Neʼe matou faifakamafola lolotoga taʼu ʼe nima ʼi te ʼu motu ʼaia. Hili ia pea neʼe matou folau leva ki Porto Rico, ke matou toʼo ai he tahi vaka kalasini. ʼI taku tau atu, neʼe au felaveʼi mo te tuagaʼane misionea finemui ko Maxine Boyd pea neʼe au manako ai. Neʼe faʼafai ʼi te faifakamafola talu mai tana kei veliveli. Ki muli age, neʼe misionea leva ʼi République dominicaine ʼo kaku ki te taʼu 1950. Neʼe kapu leva ia ia mai te fenua e te puleʼaga Katolika. Neʼe fakagafua mai ke au nofo mahina katoa ʼi Porto Rico, he neʼe au gaue ʼi te vaka. Neʼe tonu ke au toe folau ki te ʼu motu ʼo gaue ai ʼi ni taʼu. Koia neʼe au manatu fenei ai: “Ronald, kapau ʼe ke fia fai ki te taʼahine ʼaeni, ʼe tonu ke ke foimo alu ki ai.” Hili ki ai vahaʼa ʼe tolu, neʼe au kole age pe ʼe lotolelei ke ma ʼohoana. Hili ki ai vahaʼa ʼe ono, neʼe ma ʼohoana leva. Neʼe hinoʼi maua ke ma misionea ʼi Porto Rico, koia neʼe mole au alu ai ʼi te vaka foʼou.
ʼI te taʼu 1956, neʼe hinoʼi au ke au taupau fakasiliko. Neʼe au fiafia ʼi te ʼaʼahi ʼoku tehina mo tuagaʼane. Tokolahi ia natou ʼe masisiva. Ohage la, ʼi te kolo ko Potala Pastillo, neʼe ʼi ai te ʼu famili Fakamoʼoni a Sehova ʼe lua neʼe lahi ʼanatou fanau. Neʼe au tau pupuhi fakatagi maʼa natou. Neʼe au fehuʼi age ki te kiʼi taʼahine ʼe higoa ko Hilda, pe ʼe fia haʼu ʼo faifakamafola mo maua. Pea neʼe ina tali fenei mai: “ ʼEi, ʼe au loto ki ai, kaʼe ʼe mole feala heʼe mole hoku ʼu sulie.” Neʼe au alu ʼo totogi mai ʼona sulie pea neʼe haʼu leva ʼo faifakamafola mo maua. Hili ki ai ni taʼu, ʼi tamā olo leva ʼae ki Brooklyn ʼi te taʼu 1972, neʼe ʼi ai te kiʼi tuagaʼane neʼe kau ki te Ako ʼo Kileate, pea neʼe fekauʼi ia ia ki Équateur. Neʼe haʼu ʼo palalau mai kia maua, pea neʼe ina fehuʼi fenei mai: “ ʼE kolua iloʼi pe ko ai ia au? Ko au ko te kiʼi taʼahine mai Pastillo, ʼae neʼe mole hona ʼu sulie.” Neʼe ko Hilda. Neʼe matou fetagihi ʼi te lahi fau ʼo tomatou fiafia.
ʼI te taʼu 1960, neʼe au kamata gaue ʼi te Petele ʼo Porto Rico. Neʼe ko te kiʼi ʼapi neʼe tuʼu ʼi te kolo ko Santurce, ʼi San Juan. ʼI te kamata, neʼe ko au pea mo te tehina ko Lennart Johnson ʼae neʼe ma fai te ʼu gaue fuli. Ko ia pea mo tona ʼohoana, neʼe ko te ʼu ʼuluaki Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi République dominicaine, pea ʼi te taʼu 1957, neʼe nā ʼomai leva ki Porto Rico. Ki muli age, ko te gaue ʼa Maxine, ko te momoli ʼo te ʼu nusipepa kia natou ʼae neʼe natou fakaui he ʼu tohi. Ko nusipepa ʼe afe tupu neʼe ina momoli ʼi te vahaʼa fuli. Neʼe fiafia ʼi te fai ʼo te gaue ʼaia koteʼuhi neʼe ina manatuʼi ia natou ʼae ʼe natou fia iloʼi ia Sehova.
Neʼe au fiafia ʼi te gaue ʼi te Petele koteʼuhi neʼe au fakaʼaogaʼi toku malohi ki te tauhi kia Sehova. Kaʼe neʼe mole faigafua tuʼumaʼu. Ohage la, ʼi te taʼu 1967, neʼe tonu ke au teuteuʼi te ʼuluaki fakatahi fakamalamanei ʼo Porto Rico. Pea neʼe lahi fau te ʼu gaue neʼe tonu ke au tokaga ki ai. Neʼe haʼu leva ia Nathan Knorr ki Porto Rico. Neʼe ko ia ʼae neʼe ina takitaki te kautahi ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Ki tana manatu, neʼe mole au fai he ʼu fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te fetuku ʼo te kau misionea ʼae neʼe ʼomai ʼo ʼaʼahi te fenua. Kaʼe neʼe kua au fai pe te ʼu fakatuʼutuʼu ki ai. Pea neʼe ina fakatonutonuʼi au pea mo meo ʼo ʼuhiga mo taku gaue. Neʼe mole au fia fihi mo ia. Neʼe au nofo ita ki ai, he ʼe ki taku ia manatu neʼe faihala ia. Pea, ʼi tamā toe felaveʼi mo te tehina ko Knorr, neʼe ina fakaafe maua ki tona koga fale pea neʼe ina teuteuʼi he meʼa kai maʼa matou.
Neʼe ma tau olo ki Pilitania ʼo ʼaʼahi ʼoma famili. ʼI te temi ʼae neʼe au tali ai te moʼoni mo taku faʼe, neʼe
fakafisi ki ai taku tamai. Kaʼe ka olo age te ʼu tehina mai te Petele, neʼe fakaafe natou e taku faʼe ki fale. Neʼe tokagaʼi e taku tamai te agavaivai ʼa te ʼu tehina taupau ʼaia ʼo te Petele. Neʼe mole natou hage ko te kau takitaki lotu, ʼae neʼe natou fakalotovaivaiʼi ia ia ʼi ni taʼu ki muʼa atu. ʼI te taʼu 1962, neʼe papitema leva taku tamai ʼo liliu ai ko he Fakamoʼoni ʼa Sehova.Neʼe mate leva toku ʼohoana ʼofaina ko Maxine ʼi te taʼu 2011. ʼE au fakaʼamu lahi ke hoko mai la te ʼaho ʼae ka au toe sio anai ki ai ʼi te fakatuʼuake. ʼE au fiafia moka au manatu ki te ʼaho ʼaia. Neʼe ma maʼuli fakatahi lolotoga taʼu ʼe 58. Neʼe ma sisio ki te tuputupu ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Porto Rico. ʼI te kamata neʼe ko te toko 650, ʼi te temi nei ko te toko 26 000. Pea ʼi te taʼu 2013 neʼe fakatahiʼi leva te filiale ʼo Porto Rico pea mo te filiale ʼo Amelika. Koia neʼe kole mai ai ke au alu ʼo gaue ʼi Wallkill, ʼi New York. Neʼe au maʼuli lolotoga taʼu ʼe 60 ʼi te motu ko Porto Rico. Neʼe au fiafia ʼi te maʼuli ʼi te fenua ʼaia, kaʼe neʼe kua hoko mai leva te temi ʼae neʼe tonu ai ke au mavae mai ai.
“E OFA TE ATUA KI AE E FOAKI MO TE FIAFIA”
ʼE au fiafia ʼi te gaue maʼa Sehova ʼi te Petele. Kua au taʼu 90 tupu nei. Pea ko taku gaue ko te fakalotomalohiʼi te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼo te Petele. Talu taku haʼu ki Wallkill, ko te toko 600 tupu, tehina mo tuagaʼane kua au ʼaʼahi. ʼE ʼomai ʼihi ʼo palalau mai ʼo ʼuhiga mo ʼonatou fihifihia takitokotahi peʼe ko he ʼu fihifihia fakafamili. Ko ʼihi ʼe natou loto ke au foaki age he ʼu tokoni ʼo ʼuhiga mo tanatou gaue ʼi te Petele. Ko ʼihi ʼe natou kumi he ʼu tokoni, hili tanatou ʼohoana peʼe ko tanatou toe liliu ki te selevisi pionie. ʼE au fakalogo kia natou fuli ʼae ʼe ʼomai ʼo palalau mai, pea kapau ʼe ʼaoga, ʼe au ui fenei age kia natou: “ ‘ ʼE ʼofa te ʼAtua ki ʼae ʼe foaki mo te fiafia.’ Koia ʼe tonu ai ke ke fiafia ʼi tau gaue. Koteʼuhi ʼe ke gaue maʼa Sehova.”—2 Kolinito 9:7.
Kapau ʼe kotou loto ke kotou fiafia, peʼe ʼi te Petele peʼe ko he tahi age koga meʼa, ʼe tonu ke kotou manatuʼi pe koʼe ʼe maʼuhiga te gaue ʼae ʼe kotou lolotoga fai. Ko te ʼu gaue fuli ʼae ʼe tou fai ʼi te Petele, ʼe ko he ʼu gaue taputapu. ʼE tou tokoni ki “te tagata faifekau agatonu mo poto” ke ina tufa te meʼa kai fakalaumalie ki te ʼu tehina ʼi te malamanei katoa. (Mateo 24:45) Tatau aipe pe ʼe kotea te gaue ʼe tou fai maʼa Sehova, kaʼe ʼe ko te faigamalie ʼaia ke tou fakavikiviki kia te ia. Koia, ke tou fiafia ʼi te ʼu gaue ʼae ʼe ina kole mai ke tou fai, koteʼuhi “e ofa te Atua ki ae e foaki mo te fiafia.”
^ pal. 13 ʼE tou maʼu te hisitolia ʼo te maʼuli ʼo Leonard Smith ʼi Te Tule Leʼo (Fakafalani) ʼaho 15 ʼo Apelili 2012.