ʼE Feala Koa Hau Tokoni Ki Tou Kokelekasio?
ʼI MUʼA ʼo te toe liliu ʼa Sesu ki selo, neʼe ina ui fenei ki ʼana tisipulo: “E koutou liliu anai ko aku tagata fakamooni . . . o kaku ki te u potu fuli o te malamanei.” (Gaue 1:8) ʼE feafeaʼi anai hanatou faifakamafola ʼi te kele katoa?
Ko Martin Goodman ʼe ko he tagata faiako ʼi te Univelesite ʼo Oxford, ʼe ina ui fenei: “Ko te kau Kilisitiano neʼe natou makehe mai te tahi ʼu lotu ʼuhi ko tanatou gaue faifakamafola. Ohage pe ko te kau Sutea ʼo te ʼuluaki sekulo ʼi te temi ʼae neʼe pule ai te kau Loma.” Neʼe faifakamafola ia Sesu ʼi te potu fuli pe. Pea ʼe tonu ki te kau Kilisitiano moʼoni ke natou faʼifaʼitakiʼi ia Sesu pea mo fakamafola “te logo lelei o te puleaga o te Atua” ʼi te potu fuli pe. Neʼe tonu ke natou olo ʼo kumi te hahaʼi ʼae ʼe natou fia iloʼi te moʼoni. (Luka 4:43) ʼI te ʼuluaki sekulo, neʼe ʼi ai te ʼu hahaʼi neʼe fakahigoaʼi ko he ʼu “apositolo”. Ko te kupu “apositolo” ʼe fakaʼuhiga kia natou ʼae ʼe fekauʼi ke olo ʼo fai he gaue. (Maleko 3:14, MN) Koia, neʼe fakatotonu fenei e Sesu ki ʼana tisipulo: “Koia, koutou olo, kotou fai ni tisipulo i te u puleaga fuli.”—Mateo 28:18-20.
Ko te toko 12 apositolo ʼa Sesu ʼe mole kei natou maʼuʼuli ʼi te kele. Kaʼe, tokolahi te ʼu kaugana ʼa Sehova ʼe natou faʼifaʼitakiʼi tanatou faifakamafola. Ka kole age ke natou olo ʼo faifakamafola ʼi te ʼu koga meʼa ʼae ʼe ʼaoga lahi ai te kau faifakamafola, pea ʼe natou ui fenei: “Koʼeni au! Fekauʼi au.” (Isaia 6:8, MN) Ko ʼihi neʼe natou olo ki he ʼu fenua mamaʼo, ohage la ko te toko lauʼi afe tehina mo tuagaʼane neʼe maʼu pepa ʼi te Ako ʼo Kileate. Ko ʼihi neʼe natou olo ki te ʼu kolo ʼo tonatou fenua pe. Tokolahi neʼe natou ako he tahi lea moʼo tokoni ki he kokelekasio peʼe ko he kutuga. ʼE mahino ia, ʼe mole ko he meʼa ʼe faigafua tuʼumaʼu. Kaʼe ko te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼaia neʼe natou lotolelei ke natou fai he ʼu sakilifisio moʼo fakaha tonatou ʼofa kia Sehova pea mo te hahaʼi. Koia ʼae neʼe natou fai ai he ʼu fakatuʼutuʼu lelei pea mo fakaʼaogaʼi tonatou temi, mo tonatou malohi pea mo tanatou falā ke natou faifakamafola ʼi te ʼu koga meʼa ʼe ʼaoga lahi ai te kau faifakamafola. (Luka 14:28-30) Koia, ko te ʼu gaue ʼae ʼe fai e te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼaia ʼe maʼuhiga ʼaupito.
Ko tatou fuli ʼe mole feala ke tou olo ki te ʼu koga meʼa ʼae ʼe ʼaoga lahi ai te kau faifakamafola peʼe ke tou ako he tahi lea. Kaʼe ʼe feala ke tou hage ko he misionea ʼi ʼotatou kokelekasio.
KE KE MISIONEA ʼI TOU KOKELEKASIO
ʼE maʼuhiga ke ke . . .
ʼI te ʼuluaki sekulo, neʼe faʼafai te kau Kilisitiano ʼi te faifakamafola logo la neʼe ʼi ai ʼihi neʼe natou nonofo ʼi tonatou fenua kaʼe neʼe mole ko he ʼu misionea. Neʼe ui fenei e Paulo kia Timoteo: “Fai te gaue ʼa te tagata fakamafola evaselio, fakahoko katoa tau minisitelio.” (2 Timoteo 4:5, MN) Ko te ʼu palalau ʼaia neʼe fakaʼuhiga ki te kau ʼuluaki Kilisitiano pea ʼe kei ʼaoga pe kia tatou ia ʼaho nei. ʼE tonu ki te kau Kilisitiano fuli ke natou fakalogo ki te fakatotonu ʼae ke fakamafola te logo ʼo te Puleʼaga pea mo fai ni tisipulo. Maʼia mo ʼotatou kokelekasio, ʼe ʼi ai te ʼu aluʼaga ʼe feala ai ke tou hage ko he ʼu misionea.
Ohage la, ko te kau misionea ka olo ki he tahi fenua, ʼe kehekehe te ʼu aluʼaga pea ʼe ʼaoga ke natou fakamamahani mo te maʼuli ʼo te fenua ʼaia. Logo la ʼe mole tou olo ki he koga meʼa ʼe ʼaoga lahi ai te kau faifakamafola, kaʼe ʼe ʼi ai te ʼu faʼahiga fai foʼou moʼo faifakamafola ki te hahaʼi. Ohage la, ʼi te taʼu 1940, neʼe fakalotomalohiʼi ʼotatou tehina ke natou faifakamafola ʼi te ala, tuʼa tahi ʼi te vahaʼa. Neʼe kua ke ʼahiʼahi faifakamafola koa ʼi te ala? Neʼe kua ke faifakamafola koa ʼaki te laupapa? Ko te faʼahi ʼae ʼe maʼuhiga, pe ʼe kua ke ʼahiʼahi koa te ʼu faʼahiga fai foʼou ʼo te fakamafola ʼo te logo lelei?
fakalotomalohiʼi ʼihi ke natou “fai te gaue ʼa te tagata fakamafola evaselio”
Kapau ʼe ke maʼu he manatu ʼe lelei, ʼe ke fiafia anai mo faʼafai ʼi te faifakamafola. Ko natou ʼae neʼe olo ki te ʼu koga meʼa ʼae ʼe ʼaoga lahi ai he kau faifakamafola peʼe natou ako he tahi lea, ʼe ko he kau faifakamafola faiva pea ʼe feala ke natou tokoni ki te kokelekasio. Ohage la, ʼe feala ke natou takitaki te gaue faifakamafola. ʼE toe takitaki e te kau misionea te kokelekasio ʼaki tanatou akoako te ʼu tehina ke natou faiva ʼi te fai ʼo te gaue ʼaia. Kapau ko koe ko he tehina tupulaga, ʼe ke ‘fakaʼamu koa 1 Timoteo 3:1.
ki he pilivilesio?’ Ko tona fakaʼuhiga ʼe ke lotolelei koa ke ke tokoni ki ʼou tehina mo tuagaʼane ʼi tou kokelekasio ohage ko he tagata faifekau fakaminisitelio peʼe ko he tagata ʼafeā?—KE KE LILIU KO HE ‘TOKONI FAKALOTOMALOHI’
foaki he tokoni
ʼE lahi te ʼu aluʼaga ʼe feala ke tou toe tokoni ai ki totatou kokelekasio. Tatau aipe pe ʼe tou tupulaga peʼe tou matutuʼa, peʼe tehina peʼe tuagaʼane, kaʼe ʼe feala ke tou liliu ko he ‘tokoni fakalotomalohi’ ki ʼotatou tehina mo tuagaʼane.—Kolose 4:11.
Kapau ʼe tou fia tokoni ki ʼotatou tehina mo tuagaʼane, ʼe tonu ke tou iloʼi lelei ia natou. Koia ka tou fakatahi mo natou, ʼe fakalotomalohiʼi tatou ʼi te Tohi-Tapu “ke tou fetokagaaki” peʼe tou fakakaukauʼi pe ʼe kotea ʼae ʼe ʼaoga kia natou. (Hepeleo 10:24) ʼE mole fakaʼuhiga leva ʼe tonu ke tou faiga ke tou iloʼi ʼonatou maʼuli takitokotahi. Kaʼe, ko tona fakaʼuhiga ʼe tou faiga ke tou mahino ki te ʼu aluʼaga ʼae ʼe ʼaoga ki ʼotatou tehina mo tuagaʼane. ʼE lagi ʼaoga kia natou ia he tokoni, mo he fakalotofimalie pea mo he fakalotomalohi mai te Tohi-Tapu. Kaʼe, ko ʼihi aluʼaga ʼe ko te kau tagata ʼafeā pe mo te kau tagata faifekau fakaminisitelio ʼae ʼe feala ke natou tokoni kia natou. (Kalate 6:1) Koia, ʼe feala kia tatou fuli ke tou tokoni ki ʼotatou tehina mo tuagaʼane ʼae kua matutuʼa, peʼe ko he kiʼi famili ʼe tau mo he ʼu fihifihia.
foaki he fakalotofimalie kia natou ʼe tau mo he ʼu fihifihia
Neʼe maʼu e Salvatore ia he tokoni feia. Neʼe ina fakatau tana matani gaue, mo tona ʼapi pea mo te ʼu meʼa ʼae neʼe maʼu e tona kiʼi famili koteʼuhi neʼe tau mo he ʼu fihifihia fakapaʼaga. Neʼe tuʼania ʼo ʼuhiga mo tona famili. Neʼe tokagaʼi e te tahi famili ʼi te kokelekasio neʼe ʼaoga kia natou he tokoni. Neʼe natou foaki kia Salvatore ia he falā pea neʼe natou tokoni kia ia mo tona ʼohoana ke nā maʼu hanā gaue. Neʼe lahi te ʼu afiafi neʼe natou fakatahi ai mo te kiʼi famili ʼo Salvatore ke natou tokoni pea mo fakalotomalohiʼi natou. Neʼe natou liliu ko he ʼu kaumeʼa lelei. Pea ʼi te temi nei, ko te ʼu kiʼi famili ʼaia ʼe lua ʼe natou manatuʼi ʼaki he lotofiafia te temi ʼae neʼe natou fakatahi ai ʼi te ʼu temi faigataʼa ʼaia.
ʼE fiafia te kau Kilisitiano moʼoni ʼi te vaevae mo ʼihi tanatou tui. ʼE tonu ke tou faʼifaʼitakiʼi ia Sesu pea mo tokoni ki te hahaʼi ke natou iloʼi te ʼu fakapapau taulekaleka ʼae ka fakahoko anai e te ʼAtua. Kapau ʼe feala ke tou olo ki he koga meʼa peʼe kailoa, ʼe feala kia tatou fuli ke tou faiga ʼo tokoni ki ʼotatou tehina mo tuagaʼane ʼi totatou kokelekasio. (Kalate 6:10) Ka tou tokoni ki ʼotatou tehina mo tuagaʼane, ʼe tou fiafia anai pea mo tou “mau [ai] ni fua o lahi i te u gaue lelei.”—Kolose 1:10; Gaue 20:35.