ʼE ʼAu Kumi Koa Te Tokoni ʼo Te Laumālie Maʼoniʼoni?
ʼE ʼAu Kumi Koa Te Tokoni ʼo Te Laumālie Maʼoniʼoni?
ʼE KEHEKEHE te ʼu manatu ʼa te kau teolosia, ʼo feiā mo te hahaʼi fuli, moʼo fakamahino pe koteā te laumālie maʼoniʼoni ʼa te ʼAtua. Kae ʼe mole tonu ke nātou maʼu te taʼi mahino kehekehe ʼaia, koteʼuhi ʼe fakamahino lelei mai e te Tohi-Tapu pe koteā te laumālie maʼoniʼoni. ʼE mole ko he tahi, ohage ko tona ʼui e ʼihi, kae ʼe ko te mālohi gāue ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi e te ʼAtua moʼo fakahoko tona finegalo.—Pesalemo 104:30; Gaue 2:33; 4:31; 2 Petelo 1:21.
Mai tona ʼuhiga ʼaē ʼe pipiki te laumālie maʼoniʼoni ki te fakahoko ʼo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua, koia ʼe tonu ke tou fia faka ʼalutahi totatou maʼuli mo ia. ʼE tonu ke tou kumi te tokoni ʼa te laumālie maʼoniʼoni.
He Koʼe ʼe Tonu Ke ʼi Ai Hatatou Tokoni?
ʼI tana tala fakatomuʼa tana mavae anai ʼi te kele, neʼe fakaloto fīmālie fēnei e Sesu tana ʼu tisipulo: “E au kole anai ki te Tamai pea e ina foaki atu anai kia koutou he tahi [“tokoni,” MN ] ke nofo mo koutou o heegata.” Pea ina toe ʼui fēnei: “Kae e au tala atu te mooni kia koutou, e leleiʼage kia koutou ke au alu, he kapau e mole au alu, e mole haele mai te [“tokoni,” MN ] kia koutou; kae kapau e au alu, e au fekaui mai anai ia kia koutou.”—Soane 14:16, 17; 16:7.
Neʼe tuku age e Sesu ki tana ʼu tisipulo te gāue maʼuhiga, ʼo ina fakatotonu fēnei kia nātou: “Koia, koutou olo o fakahoko he u tisipulo i te atu puleaga, papitema natou i te Huafa o te Tamai, mo te Alo, mo te Laumalie-Maonioni. Koutou fakaʼako natou ki te taupau o meafuape nee au fakatotonu kia koutou.” (Mateo 28:19, 20) Neʼe mole ko he gāue faigafua, he neʼe tonu ke fakahoko te gāue ʼaia logola te ʼu fakafeagai.—Mateo 10:22, 23.
ʼO hilifaki ki te ʼu fakafeagai mai tuʼa, neʼe tonu ke hoko mo he ʼu fihifihia ʼi te loto kokelekasio. Neʼe tohi fēnei e Paulo ki te kau Kilisitiano ʼo Loma ʼi te taʼu 56 ʼo totatou temi: “Pea e au fakatokaga atu kia koutou, [“ ʼu tēhina,” MN ] koutou tokaga kia natou e natou lagalaga te u mavetevete mo te u fasituu o fakafehagai ki te akonaki nee koutou tali, pea koutou fakamamao maia natou.” (Loma 16:17, 18) Neʼe ʼāsili kovi age te ʼaluʼaga ʼaia ʼi te ʼosi mate ʼa te kau ʼapositolo. Neʼe fai e Paulo te fakatokaga ʼaenī: “E au iloi, i taku mavae, e omai anai he faga lupo kaikai kia koutou, e mole natou fakahao anai te faga ovi. Pea e malaga ake anai ia koutou he u tagata heulea o fakahehe te u tisipulo pea e natou mulimuli anai kia natou.”—Gaue 20:29, 30.
Neʼe tonu ke tokoni age te ʼAtua kia nātou moʼo tauʼi te ʼu fihifihia ʼaia. Pea neʼe ina fakaʼaogaʼi ia Sesu moʼo foaki te tokoni ʼaia. ʼI tona ʼosi fakatuʼuake, ʼi te ʼaho ʼo te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi, ko te toko 120 ʼo tana ʼu tisipulo neʼe “natou fonu katoa i te Laumalie-Maonioni.”—Gaue 1:15; 2:4.
Neʼe ʼiloʼi e te ʼu tisipulo ko te laumālie maʼoniʼoni ʼaē neʼe folahi ʼi te lakaga ʼaia neʼe ko te tokoni ʼaē neʼe fakapapau age e Sesu. ʼE mahino papau ia, ʼi te temi ʼaia, neʼe nātou mahino lelei age ki te ʼu palalau ʼaenī ʼa Sesu moʼo fakahā pe koteā te tokoni ʼaia: “Ko te tokoni, te laumālie maʼoniʼoni, ʼaē ka fekauʼi mai anai e te Tāmai ʼi toku huafa, ʼe ko ia ʼaia ʼaē ka ina akoʼi anai kia koutou te ʼu meʼa fuli ʼaia, pea mo ina fakamanatuʼi atu anai ia meʼa fuli ʼaē neʼe ʼau tala atu kia koutou.” (Soane 14:26, MN ) Neʼe ina toe fakahigoaʼi te laumālie maʼoniʼoni ʼe ko ‘te tokoni, te laumālie ʼo te moʼoni.’—Soane 15:26, MN.
ʼE Tokoni Feafeaʼi Mai Te Laumālie?
Neʼe lahi te ʼu ʼaluʼaga kehekehe ʼaē neʼe tonu ke tokoni age ai te laumālie. ʼUluaki, neʼe fakapapau e Sesu ʼe toe fakamanatuʼi anai e te laumālie ki te ʼu tisipulo te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina akoʼi age kia nātou. Kae neʼe mole tonu ke ina fakamanatuʼi age pe te ʼu folafola ʼaē neʼe nātou ako. Neʼe tonu ke tokoni Soane 16:12-14) ʼI tona fakanounou, neʼe tonu ke takitaki e te laumālie tana ʼu tisipulo ke nātou mahino lelei age ki te moʼoni. Ki muli age, neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “Nee fakaha mai e te Atua kia matou aki tona Laumalie; koteuhi e vakai e te Laumalie te meafuape pea mo mea loloto o te Atua.” (1 Kolonito 2:10) Moʼo foaki te ʼatamai mālama totonu ki te hahaʼi, neʼe tonu muʼa ki te kau tisipulo fakanofo ʼa Sesu ke nātou mahino lelei kiai.
age te laumālie ke nātou mahino ki te faka ʼuhiga loloto ʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina akoʼi age kia nātou. (Lua, neʼe akoʼi e Sesu tana ʼu tisipulo ke nātou faikole tuʼumaʼu. Kapau ʼi ʼihi temi neʼe mole nātou faʼa ʼiloʼi lelei te meʼa ʼaē ʼe tonu ke nātou kole, pea neʼe feala ki te laumālie ke ina kole maʼa nātou peʼe tokoni age kia nātou. “ ʼE toe feiā pe, ko te laumālie ʼe toe tokoni ki totatou vaivai; heʼe koʼeni te meʼa ʼaē ʼe faigataʼa: ko te meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou kole ʼi tatatou ʼu faikole, ʼe mole tou ʼiloʼi, kae ko te laumālie totonu ʼe ina kole maʼa tatou ʼaki he ʼu goʼegoʼe neʼe mole fakahā.”—Loma 8:26, MN .
Tolu, neʼe tonu ke tokoni te laumālie ki te ʼu tisipulo ʼa Sesu moʼo tala te moʼoni ia muʼa ʼo te hahaʼi. Neʼe ina fai kia nātou te fakatokaga ʼaenī: “He natou tuku anai koutou ki te sanetolio pea e natou huipiʼi anai koutou i onatou sinakoka. E natou ave anai koutou kia mua o te u kovana mo te u hau uhi ko au, koteuhi ko he fakamooni ia kia natou pea mo te u puleaga pagani. Pea ka natou tukuʼage koutou, aua tautou hoha pe feafeai anai, pe kotea anai te mea e koutou lau; he foaki atu anai kia koutou te mea ka koutou tala anai i te hola aia. Koteuhi, e mole ko koutou ae e lea anai, kae ko te Laumalie o tautou Tamai e lea anai ia koutou.”—Mateo 10:17-20.
ʼE toe tokoni mai te laumālie maʼoniʼoni ke tou ʼiloʼi peʼe ko ai te kokelekasio faka Kilisitiano, pea mo ina uga te hahaʼi ʼaē ʼe kau kiai ke nātou tahi fai he ʼu tonu fakapotopoto. Tou vakaʼi te ʼu faʼahi ʼaia e lua ʼo te manatu ʼaia, pea mo tou vakaʼi tona faka ʼuhiga kia tatou ia ʼaho nei.
ʼE Ko He Fakaʼiloga Makehe
ʼI tonatou ʼuhiga hahaʼi ʼaē neʼe fili e te ʼAtua, neʼe mulimuli te kau Sutea lolotoga ni ʼu sēkulō ki te Lao Faka Moisese. ʼI tanatou līaki ia Sesu, te Mesia, neʼe ina fakakikite kua vave līʼakina mo nātou: “Pe nee heeki mo koutou lau i te Tohi-tapu: Ko te maka nee liaki e te kau tufuga, kua liliu ko te maka agele; ko te tufuga aia a te Aliki, pea e fakaofolele ki otatou mata. Koia, e au tala atu kia koutou: E too anai maia koutou te Puleaga o te Atua pea e foakiʼage anai ki he puleaga e ina fakafua anai.” (Mateo 21:42, 43) ʼI te kua ʼosi fakatuʼu ʼo te kokelekasio faka Kilisitiano ʼi te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi, neʼe liliu te ʼu tisipulo ʼa Kilisito ko te “puleaga e ina fakafua.” ʼO kamata mai ai, neʼe fakaʼaogaʼi e te ʼAtua te kokelekasio ʼaia moʼo tala tana ʼu logo ki te hahaʼi. Moʼo faka fealagia ki te hahaʼi ke nātou ʼiloʼi te fetogi ʼaia ʼo te ʼofa fakaʼatua, neʼe foaki e te ʼAtua he fakaʼiloga makehe.
ʼI te Penikosite, neʼe faka fealagia e te laumālie maʼoniʼoni ki te ʼu tisipulo ke nātou palalau ʼi te ʼu lea neʼe mole nātou ako, pea neʼe punamaʼuli ai te hahaʼi ʼaē neʼe mamata kiai pea mo nātou feʼekeʼaki: “Pe feafeai ke tou tahi fagono ki tana matua lea?” (Gaue 2:7, 8) ʼAki tanatou lava palalau ʼaia ki he ʼu lea neʼe mole nātou ʼiloʼi, ʼaki “he u gaue mana mo he u fakailoga aki te kau apositolo,” neʼe ʼiloʼi ai e te toko tolu afe hahaʼi neʼe ko te gāue moʼoni ʼaia ʼa te laumālie ʼa te ʼAtua.—Gaue 2:41, 43.
Pea ʼi tanatou maʼu te “fua ʼo te laumālie”—ia te ʼofa, te fiafia, te tokalelei, te kātaki fualoa, te finegaloʼofa, te agalelei, te tui, te agamālū, te lolomi ʼo kita—neʼe lava ʼiloʼi lelei ai ko te ʼu tisipulo ʼa Kilisito neʼe ko te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua. (Kalate 5:22, 23, MN ) ʼI tona fakahagatonu, ko te ʼofa neʼe ko te fakaʼiloga lahi ʼaia ʼo te kokelekasio faka Kilisitiano moʼoni. Neʼe fakakikite fēnei e Sesu: “Aki te mea aia, e iloi anai e te tagata fuape, ko koutou ko aku tisipulo, kapau e koutou maù te feʼofaʼofani.”—Soane 13:34, 35.
Neʼe tali e te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki kokelekasio faka Kilisitiano ke takitaki nātou e te laumālie maʼoniʼoni ʼa te ʼAtua, pea neʼe nātou fakaʼaogaʼi te tokoni ʼaē neʼe ina tuku age kia nātou. Logola ʼe ʼiloʼi e te kau Kilisitiano ia ʼaho nei ʼe mole fakatuʼuake e te ʼAtua te kau mate pea ʼe mole hoko he ʼu milakulo ohage ko tona fai ʼi te ʼuluaki sēkulō, kae ʼe nātou tuku ki te fua ʼo te laumālie ʼa te ʼAtua, ke ina fakaʼiloga kehe ʼe ko nātou te ʼu tisipulo moʼoni ʼa Sesu Kilisito.—1 Kolonito 13:8.
Ko He Tokoni Moʼo Fai ʼo He ʼu Tonu Takitokotahi
Neʼe tohi te Tohi-Tapu ʼaki te laumālie maʼoniʼoni. Koia, kapau ʼe tou tuku ke fakalotoʼi tatou e te Tohi-Tapu, pea ʼe hage ʼe akoʼi tatou e te laumālie 2 Timoteo 3:16, 17) ʼE lava tokoni mai ke tou fai he ʼu tonu fakapotopoto. Kae ʼe tou tuku koa ke ina fai te faʼahi ʼaia?
maʼoniʼoni. (E feafeaʼi mokā tou filifili hatatou gāue? ʼE tokoni mai anai te laumālie maʼoniʼoni ke tou kumi he gāue, ʼe ʼalutahi mo te manatu ʼa Sehova. ʼE tonu ke ʼalutahi tatatou gāue mo te ʼu pelesepeto ʼo te Tohi-Tapu, pea ʼe tonu ke tokoni mai ke tou fakahoko te ʼu fakatuʼutuʼu faka teokalatike. Ko te totogi peʼe ko te fialahi pea mo te fia hā ʼaē ʼe pipiki ki te gāue, ʼi tona fakahagatonu, ʼe mole faʼa maʼuhiga ia. Ko te meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito, ʼe ko te maʼu ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki totatou maʼuli, pea ke tou maʼu he temi pea mo he faigamālie moʼo fakahoko totatou ʼu maʼua faka Kilisitiano.
ʼE ko he meʼa lelei tatatou loto ʼaē ke tou fakafiafia ʼi totatou maʼuli. (Tagata Tānaki 2:24; 11:9) Koia ʼe lagi kumi e he Kilisitiano kua fakapotopoto he temi ke mālōlō ai pea mo fakafiafia. Kae ʼe tonu ke ina fili he fakafiafia ʼe hā ai te fua ʼo te laumālie, kae mole ko te ʼu fakafiafia ʼaē ʼe hā ai “te u gaue a te kakano.” ʼE fakamahino fēnei e Paulo: “Pea e ha te u gaue a te kakano, e ko te feauaki, te agaʼuli, te faiʼaga, te tauhi taulaʼatua, te fakalauʼakau, te u taufehia, te maveu, te maheka, te ita, te fe’filiʼaki, te mavetevete, te fakapalatahi, te u holikovi, te u konahia, te u kaivale pea mo ihiʼage mea e tatau mo te u mea aeni.” Tahi ʼaē meʼa, ʼe mole tonu ke tou liliu ʼo “fiameamea, ia tatou, [mo] tou fe’polepoleʼaki mo fe’mahekaʼaki.”—Kalate 5:16-26.
ʼE toe tatau ʼo ʼuhiga mo te filifili ʼo hotatou ʼu kaumeʼa. Ka tou filifili hotatou ʼu kaumeʼa pea ʼe lelei ke tou vakaʼi te faʼahi fakalaumālie, kae mole tou vakaʼi tonatou agaaga ʼaē ʼe hā ki tuʼa peʼe ko tonatou ʼu koloā. ʼE mahino papau ia ko Tavite neʼe ko te kaumeʼa ʼo te ʼAtua, he neʼe ʼui e te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo ia, neʼe ko “he tagata ʼe leleiʼia e [tona] loto.” (Gaue 13:22, MN ) Neʼe mole ina tokagaʼi tona agaaga ʼaē neʼe hā ki tuʼa, kae neʼe fili e te ʼAtua ia Tavite ke hau ki Iselaele, ʼo mulimuli ki te pelesepeto ʼaenī: “Ko te sio ʼa te ʼAtua ʼe mole hage ko te sio ʼa te tagata, heʼe sio te tagata ki te meʼa ʼaē ʼe hā ki te ʼu mata; kae ko Sehova, ʼe sio ki te ʼuhiga ʼo te loto.”—1 Samuele 16:7.
Neʼe lahi te ʼu hahaʼi neʼe nātou kaumeʼa, pea neʼe tahi ʼalu te ʼu fakakaumeʼa ʼaia he neʼe fakatafito ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe hā ki tuʼa peʼe ko te ʼu koloā. Ko te ʼu fakakaumeʼa ʼaē ʼe fakatafito ki he ʼu koloā ʼe mole tologa, heʼe feala pe ke fakagata fakafokifā. (Tāʼaga Lea 14:20) Ko te Folafola ʼaē neʼe tohi ʼaki te laumālie ʼa te ʼAtua, ʼe ina fakatokaga mai kia tatou, ka tou fili hotatou ʼu kaumeʼa pea ʼe tonu ke tou fili ia nātou ʼaē ʼe feala ke tokoni mai kia tatou ke tou tauhi kia Sehova. ʼE ina ʼui mai tāfito ke tou tokaga ʼo foaki kae mole tou atalitali ke foaki mai, heʼe lahi age totatou fiafia mokā tou foaki. (Gaue 20:35) Ko te temi pea mo te feʼofaʼaki ʼe ko te ʼu meʼa maʼuhiga tāfito ʼaia ʼaē ʼe feala ke tou foaki ki totatou ʼu kaumeʼa.
Maʼa he Kilisitiano ʼe ina kumi he tahi ke nā ʼohoana, ʼe foaki mai e te Tohi-Tapu he ʼu tokoni neʼe fai ʼaki te takitaki ʼa te laumālie. ʼE ina fai mai te faʼahiga tokoni ʼaenī: ‘ ʼAua naʼa koutou sio pe ki tona fofoga pea mo tona sino. Kae koutou sioʼi tona ʼu vae.’ Tona ʼu vaʼe? Ei, ko tona faka ʼuhiga: ʼE ina fakaʼaogaʼi koa tona ʼu vaʼe moʼo fakahoko te gāue ʼa Sehova ʼaē ko te faka mafola ʼo te logo lelei, pea ʼi hona ʼaluʼaga fakatātā, ʼe nātou matalelei koa ki ʼona mata? ʼE tui koa e tona ʼu vaʼe te logo ʼo te moʼoni pea mo te logo lelei ʼo te tokalelei? ʼE tou lau fēnei: “ ʼE matalelei ʼi te ʼu moʼuga te ʼu vaʼe ʼo ia ʼaē ʼe ina ʼave te logo lelei, ia ia ʼaē ʼe ina fakahā te tokalelei, ia ia ʼaē ʼe ina ʼave te ʼu logo lelei ʼo he meʼa ʼe lelei age, ia ia ʼaē ʼe ina fakahā te hāofaki, ia ia ʼaē ʼe ina ʼui ki Sione: ‘Kua hau tou ʼAtua!’ ”—Isaia 52:7; Efeso 6:15.
ʼE tou maʼuʼuli ʼi “he u temi faigataa,” koia ʼe ʼaoga ai kia tatou he tokoni moʼo fakahoko te finegalo ʼo te ʼAtua. (2 Timoteo 3:1) Ko totatou tokoni, ia te laumālie maʼoniʼoni ʼa te ʼAtua, neʼe lagolago mālohi ki te gāue ʼa te kau Kilisitiano ʼi te ʼuluaki sēkulō, pea neʼe toe tokoni foki kia nātou takitokotahi. Ko te ako fakalelei ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua, ʼaē neʼe tohi ʼaki te laumālie maʼoniʼoni, ʼe ko te meʼa tāfito ʼaia ʼe tonu ke tou fai ke tou maʼu ai te tokoni ʼa te laumālie maʼoniʼoni. ʼE tou fai koa te faʼahi ʼaia?