Te Hahaʼi ʼAē ʼe Lagolago Ki Te Tauhi Moʼoni ʼi Te Temi Muʼa Mo Te Temi Nei
Te Hahaʼi ʼAē ʼe Lagolago Ki Te Tauhi Moʼoni ʼi Te Temi Muʼa Mo Te Temi Nei
KEI koutou manatuʼi koa te higoa ʼo he tagata neʼe tagi ki te kolo ʼāfea ʼo Selusalemi? ʼE lagi koutou ʼui anai ko Sesu—pea ʼe moʼoni, neʼe tagi ia Sesu ki Selusalemi. (Luka 19:28, 41) Kae ʼi te ʼu sēkulō ʼi muʼa atu ʼo te haʼu ʼa Sesu ki te kele, ko te tahi tagata kaugana agatonu ʼa te ʼAtua neʼe tagi ki Selusalemi. Neʼe higoa ko Nehemia.—Nehemia 1:3, 4.
Koteā ʼaē neʼe lotomamahi ai ia Nehemia ʼo tagi ki Selusalemi? Koteā te gāue lelei ʼaē neʼe ina fai ki te kolo pea mo te ʼu hahaʼi ʼe nonofo ai? Pea koteā ʼaē ʼe tou lava ako mai tana faʼifaʼitaki? Moʼo tali kiai, tou vakaʼi muʼa te ʼu meʼa neʼe hoko ʼi tona temi.
Ko He Tagata Neʼe Hoha Tona Loto Pea Neʼe Ina Fakahoko He ʼu Gāue
Ko Nehemia neʼe fakanofo ke kovana ki Selusalemi, kae ʼi muʼa atu neʼe ina maʼu te tuʼulaga maʼuhiga ʼi te fale hau ʼo Pelesia ʼi te kolo ko Susani. Logola tona maʼuli fīmālie, kae neʼe nofo hoha ʼo ʼuhiga mo te maʼuli ʼo tona ʼu tēhina Sutea ʼaē neʼe maʼuʼuli ʼi te kolo mamaʼo ko Selusalemi. Ohage la, ko te ʼuluaki meʼa ʼaē neʼe ina fai ʼi te ʼōmai ʼa Nehemia 1:2) ʼI te tali age e te kau Sutea ʼaia, ko te hahaʼi ʼo Selusalemi ʼe nātou tau mo “te malaʼia lahi,” pea kua “holo” te kaupā ʼo te kolo, “neʼe nofo ki lalo” ia Nehemia “ ʼo tagi; pea mo putu lolotoga te ʼu ʼaho.” Hili ʼaia pea neʼe faikole ia Nehemia kia Sehova ʼo fakahā tona lotomamahi. (Nehemia 1:3-11) He koʼe koa neʼe lotomamahi feiā ia Nehemia? Koteʼuhi ko Selusalemi neʼe ko te kolo tāfito ʼaia ʼaē neʼe fai ai te tauhi kia Sehova ʼi te kele, pea neʼe mole kei tokaga te hahaʼi ʼo gaohi fakalelei. (1 Hau 11:36) Pea tahi ʼaē meʼa, ko te maʼuli fakaʼofaʼofa ʼo te kolo, neʼe ko he fakaʼiloga ʼaia neʼe masiva fakalaumālie ia te hahaʼi ʼaē neʼe nonofo ʼi te kolo ʼaia.—Nehemia 1:6, 7.
te kau Sutea mai Selusalemi ʼo ʼaʼahi ia Susani, neʼe ina “fakalavelave age kia nātou peʼe feafeaʼi te kau Sutea ʼaē neʼe hāo, te toega hahaʼi ʼaē neʼe maʼuli popūla, pea mo Selusalemi.” (Neʼe tupu te fia ʼalu ʼa Nehemia ʼo kau ki te toe laga ʼo Selusalemi, ʼuhi ko tana tuʼania ki te kolo ʼaia pea mo tona loto manavaʼofa ki te kau Sutea ʼaē neʼe nonofo ai. ʼI te faka fealagia age e te Hau Pelesia ke lītuʼa ki tona ʼu maʼua, neʼe fakatuʼutuʼu atu aipe e Nehemia tona fagona loaloaga ki Selusalemi. (Nehemia 2:5, 6) Neʼe ina fia foaki tona mālohi, mo tona temi, pea mo tona ʼu faiva moʼo lagolago ki te toe laga ʼo Selusalemi. Hili pe kiai ni ʼu ʼaho ʼo tana tau atu ki te kolo, neʼe kua ʼosi ina fai tana fakatuʼutuʼu ki te toe laga ʼo te ʼu kaupā fuli ʼo Selusalemi.—Nehemia 2:11-18.
Neʼe vaevae e Nehemia ia te toe gāue laga kaupā ʼaia ke fai e te ʼu tuʼuga famili, ʼo nātou gāue fakatahi fuli. a Neʼe ko te toko 40 tupu kūtuga kehekehe neʼe hinoʼi ki te toe fakafoʼou ʼo te ʼu “vaega” takitahi. Koteā te meʼa ʼaē neʼe hoko ai? ʼAki he kau gāue kaugamālie feiā—ʼaē neʼe kau ai te ʼu mātuʼa mo tanatou ʼu fānau—ʼo nātou foaki tonatou temi mo tonatou mālohi, ko te gāue ʼaē neʼe hage neʼe faigataʼa tona fai, neʼe liliu ia ko he gāue ʼe feala pe tona fai. (Nehemia 3:11, 12, 19, 20) Ia māhina e lua, neʼe kua toe fakatuʼu katoa ia te ʼu kaupā! Neʼe tohi e Nehemia, māʼia mo nātou ʼaē neʼe nātou fakafeagai ki te gāue ʼaia neʼe nātou fakamoʼoni “neʼe fakahoko te gāue ʼaia e totatou ʼAtua.”—Nehemia 6:15, 16.
Ko He Faʼifaʼitaki ʼe Tonu Ke Manatuʼi
Neʼe mole foaki pe e Nehemia tona temi mo tona poto ʼi te fakaʼaluʼalu ʼo te gāue. Neʼe ina fakaʼaogaʼi mo tona ʼu koloā moʼo lagolago ki te tauhi moʼoni. Neʼe ina fakaʼaogaʼi tana paʼaga moʼo faka ʼāteaina tona ʼu tēhina Sutea mai te maʼuli popūla. Neʼe ina foaki tana paʼaga kae neʼe mole ina fakaʼui hona tupu. Neʼe mole ʼi ai he temi “neʼe ina fakakinakinaʼi” ai te maʼuli ʼo te kau Sutea ʼo fakaʼui he totogi ki tona ʼuhiga kovana, te tuʼulaga ʼaē neʼe nofo ai. Kae ko tona ʼapi neʼe ava tuʼumaʼu moʼo foaki ʼo he meʼa kai ki “he toko teau nimagofulu tagata, pea ko nātou ʼaē neʼe ʼōmai kia mātou mai te ʼu puleʼaga ʼi te ʼu tafaʼaki.” ʼI te ʼaho fuli neʼe ina foaki “te pipi tagata e tahi, mo te ʼu akeno e ono pea mo te ʼu manulele” maʼa te hahaʼi fakaafe. Pea tahi ʼaē meʼa, ʼo tuʼa tahi ʼi te ʼu ʼaho katoa e hogofulu, neʼe ina foaki maʼa nātou “te ʼu vino kehekehe ʼo foaki fakalahi”—ʼo ina fai te ʼu meʼa fuli ʼaia ʼaki tana paʼaga totonu.—Nehemia 5:8, 10, 14-18.
Ko he faʼifaʼitaki makehe ʼo te loto fia foaki neʼe tuku mai e Nehemia ki te ʼu kaugana fuli ʼa te ʼAtua ʼo te temi muʼa pea mo te temi nei! Ko te kaugana faʼafai ʼaia ʼa te ʼAtua neʼe ina fakaʼaogaʼi fuli ʼaki he lotolelei tona ʼu koloā moʼo lagolago ki te kau gāue pea mo fakahaʼele ki muʼa ia te tauhi moʼoni. Koia neʼe matatonu tana kole ʼaenī kia Sehova: “Ê toku ʼAtua, ke ke manatuʼi . . . te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe ʼau fai maʼa te hahaʼi nei.” (Nehemia 5:19) ʼE mahino ia ʼe fakahoko tonu anai e Sehova ia te faʼahi ʼaia.—Hepeleo 6:10.
ʼE Muliʼi Te Faʼifaʼitaki ʼa Nehemia ʼi Te Temi Nei
ʼE ko he meʼa ʼe malave ki te ʼu loto takita sio ki te maʼu e te hahaʼi ʼa Sehova ʼi te temi nei ia te ʼu aga ʼe fai ʼaki he lotolelei, he maʼuli faka sakilifisio maʼa te tauhi moʼoni. Ka tou logo ki te ʼu faigataʼaʼia ʼe tau mo totatou ʼu tēhina, ʼe tou tuʼania ki te meʼa ʼe tau mo nātou. (Loma 12:15) Ohage ko Nehemia, ʼe tou faikole kia Sehova ke tokoni ifo ki totatou ʼu tēhina ʼaē ʼe faigataʼaʼia, ʼo tou kole fēnei age kia te ia: “Fakalelei age, Ê Sehova, ke tokaga mai tou taliga ki te faikole ʼo tau tagata kaugana pea mo te faikole ʼo tau ʼu tagata kaugana ʼaē ʼe nātou fiafia ʼi te manavasiʼi ki tou huafa.”—Nehemia 1:11; Kolose 4:2.
Kae ko tatatou hoha ki te maʼuli fakasino pea mo te maʼuli fakalaumālie ʼo totatou ʼu tēhina mo te fakahaʼele ki muʼa ʼo te ʼu meʼa ʼo te tauhi moʼoni ʼe mole malave pe ʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou logoʼi. Kae ʼe ina toe uga tatou ke tou fai he ʼu gāue. Ko nātou ʼaē ʼe faka fealagia e tonatou ʼaluʼaga, ʼe taki nātou e te ʼofa ke nātou līaki tonatou fīmālie faka temi kae ohage ko Nehemia, ʼe nātou ʼolo ki te tahi ʼu koga meʼa moʼo tokoni kia nātou ʼaē ʼe ʼi ai tonatou ʼaoga ki ai. ʼE mole nātou lotovaivai ʼi te ʼu ʼaluʼaga faigataʼa ʼaē ʼe lagi tau mo nātou ʼaē ʼe nonofo ʼi te ʼu koga meʼa ʼaia, kae ʼe nātou lotolelei ke nātou ʼolo ʼo nonofo ai moʼo lagolago ki te fakahaʼele ki muʼa ʼo te tauhi moʼoni mo ʼonatou ʼu tēhina Kilisitiano. ʼE tau mo nātou he fakavikiviki ʼuhi ko tonatou maʼuli faka sakilifisio.
Koutou Kau Ki Te ʼu Gāue ʼi Tokotou Fenua
ʼE mahino ia ʼe tokolahi ia tatou ʼe mole tou lava ʼolo ki he tahi koga meʼa. ʼE tou lagolago ki te tauhi moʼoni ʼaē ʼe ōvi mai ki totatou ʼapi. ʼE toe ʼiloga te faʼahi ʼaia ʼi te tohi ʼa Nehemia. Koutou tokagaʼi te meʼa ʼaē neʼe hilifaki e Nehemia ʼo ʼuhiga mo te ʼu famili agatonu ʼaē neʼe nātou kau ki te toe laga ʼo te kaupā. Neʼe ina tohi fēnei: “Neʼe gāue ia Setasa, te foha ʼo Alumafe ki te toe gaohi [ʼo te kaupā], ʼi muʼa ʼo tona ʼapi . . . Pea ko Pesamino mo Asupe neʼe nā gāue ki te toe gaohi [ʼo te kaupā], ʼi muʼa ʼo tonā ʼapi. Pea neʼe kau ia Asalia te foha ʼo Maʼaseia te foha ʼo Anania ki te toe gaohi [ʼo te kaupā], ʼi tona vaʼe ʼapi.” Nehemia 3:10, 23, 28-30) Ko te ʼu tagata ʼaia mo tonatou ʼu famili neʼe lahi tanatou lagolago ki te fakahaʼele ki muʼa ʼo te tauhi moʼoni ʼaki tanatou kau ki te gāue laga kaupā ʼaē neʼe fai ōvi ki tonatou ʼu ʼapi.
(ʼI te temi nei, tokolahi ia tatou ʼe tou lagolago ki te tauhi moʼoni ʼi totatou fenua ʼi te ʼu ʼaluʼaga kehekehe. ʼE tou kau ki te laga ʼo te ʼu Fale ʼo Te Puleʼaga, ʼe tou tokoni kia nātou neʼe tau mo te ʼu tuʼutāmaki lalahi, pea ʼe tou kau tāfito ki te gāue fai faka mafola ʼo te Puleʼaga. Tahi ʼaē meʼa, peʼe tou lava kau takitokotahi ki te gāue laga fale peʼe tou tokoni kia nātou neʼe tau mo te ʼu tuʼutāmaki lalahi peʼe kailoa, kae ʼe tou loto fuli ke tou lagolago ki te tauhi moʼoni ʼaki totatou ʼu koloā, ohage ko tona fai e Nehemia ʼaki he loto fia foaki ʼi tona temi.—Vakaʼi te kupu “Te ʼu Agaaga ʼo Te Meʼa ʼOfa ʼAki He Lotolelei.”
ʼE feala pe ke hage ʼe faigataʼa te maʼu ʼo te falā ʼaē ʼe ʼaoga ki te gāue tā tohi ʼaē ʼe tuputupu, mo te ʼu tokoni kia nātou ʼe tau mo te ʼu tuʼutāmaki lalahi, mo te tahi ʼu gāue ʼe fakahoko ʼi te malamanei katoa. Kae koutou manatuʼi ko te gāue ʼo te laga ʼo te ʼu toe kaupā ʼo Selusalemi neʼe hage ko he gāue neʼe mole feala hona fakahoko. (Nehemia 4:10) Kae neʼe lava lelei te gāue, koteʼuhi neʼe vaevae ke fai e te ʼu famili tokolahi ʼe nātou lotolelei kiai. ʼO toe feiā aipe ʼi te temi nei, kapau ʼe tou fia maʼu te ʼu toe paʼaga ʼaē ʼe ʼaoga moʼo fai ʼaki te ʼu gāue faka malamanei, pea ʼe feala mo kapau ʼe tou tahi tokaga ʼo lagolago ki te potu gāue ʼaia.
Ko te talanoa ʼaē ko tona kupu tāfito “Te ʼu Faʼahiga Fai Moʼo Foaki” ʼe maʼu ai te ʼu faʼahiga puleʼaki moʼo lagolago ki te gāue ʼo te Puleʼaga ʼi te faʼahi Nehemia 2:18.
faka paʼaga. Lolotoga te taʼu kua hili, tokolahi ʼi te hahaʼi ʼa te ʼAtua neʼe nātou lagolago ki te faʼahi ʼaia, pea ʼe fia fakafetaʼi te Kolesi Pule ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova kia nātou fuli ʼaē neʼe nātou kau ki te fai ʼo te ʼu meʼa ʼofa ʼaia ʼaki he lotolelei. ʼE tou fakafetaʼi tāfito kia Sehova ki te ʼu tapuakina lahi ʼaē neʼe ina foaki mai ki te ʼu faiga fakamalotoloto ʼo tana hahaʼi ke nātou fakahaʼele ki muʼa te tauhi moʼoni ʼi te malamanei katoa. Ei, mokā tou fakakaukauʼi age ki te takitaki ʼo tatou e te nima ʼo Sehova lolotoga te ʼu taʼu, ʼe tou toe fakaʼaogaʼi te ʼu palalau fakafetaʼi ʼa Nehemia, ʼaē neʼe ina ʼui fēnei: “Neʼe lelei ʼaupito te nima ʼo te ʼAtua kia te ʼau.”—[Kiʼi nota]
a ʼE tohi ia Nehemia 3:5 ko ʼihi kau Sutea maʼu tuʼulaga, “ko te kau ʼaliki,” neʼe mole nātou fia kau ki te gāue, kae neʼe ʼi ai ʼihi neʼe lagolago ki te gāue ʼaia. Ko te hahaʼi mai te ʼu tuʼulaga kehekehe—te kau pelepitelo, te kau tuki aulo, te kau gaohi meʼa magoni, te kau tama ʼaliki, mo te kau fai fakatau—ko nātou fuli ʼaia neʼe nātou lagolago ki te gāue.—Vaega 1, 8, 9, 32.
[Talanoa ʼo te pasina 28, 29]
Te ʼu Faʼahiga Fai Moʼo Foaki
HE ʼU MEʼA ʼOFA KI TE GĀUE FAKA MALAMANEI
Ko te tokolahi ʼe nātou tānaki kehe hanatou foʼi falā ke nātou ʼai ki te ʼu kesi ʼaiʼaga meʼa ʼofa ʼaē ʼe tohi ai: “Te ʼu meʼa ʼofa ki te gāue faka malamanei—Mateo 24:14.”
ʼI te māhina fuli, ʼe momoli e te ʼu kokelekasio te falā ʼaia ki te ʼu nofoʼaga faka malamanei ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼaē ʼi Brooklyn, ʼi New York, peʼe ki te filiale ʼo tonatou telituale. ʼE toe feala foki ke tou momoli fakahagatonu te ʼu meʼa ʼofa ki te filiale ʼo totatou fenua. ʼE feala ke tou foaki he ʼu faʼahiga koloā kehekehe peʼe ko he tahi age ʼu meʼa maʼuhiga. ʼE tonu ke tou momoli fakatahi mo te ʼu meʼa ʼaia he tohi fakanounou ʼe fakahā ai ʼe ko he ʼu meʼa ʼofa.
TE ʼU MEʼA ʼOFA ʼE FAKA TUʼAKOI
ʼE feala ke tou foaki he paʼaga ʼaki te faka tuʼakoi makehe ʼaenī, kapau ʼe toe ʼaoga te paʼaga ʼaia kia tatou, pea ʼe toe liufaki mai anai. Kapau ʼe koutou fia maʼu he tahi ʼu fakamahino, pea koutou faitohi ki te filiale.
KO HE MEʼA ʼOFA KUA FAKATUʼUTUʼU
ʼO hilifaki atu ki te ʼu meʼa ʼofa faka paʼaga ʼaia ʼaē ʼe mole honatou ʼu faka tuʼakoi pea mo te ʼu meʼa ʼofa ʼaē ʼe faka tuʼakoi, ʼe toe ʼi ai te tahi ʼu faʼahiga fai meʼa ʼofa moʼo lagolago ki te haʼele lelei ʼo te gāue faka malamanei ʼo te Puleʼaga. ʼE kau kiai te ʼu meʼa ʼaenī:
Polices dʼassurance: ʼE feala ke foaki ki te Sosiete Watch Tower he police dʼassurance peʼe ko he letelete / he posio.
Te Falā ʼi Te Fale Paʼaga: ʼO mulimuli ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakamaʼua e te ʼu fale paʼaga ʼo tokotou fenua, ʼe feala ke koutou tuku te Sosiete Watch Tower ke tokaga ki takotou falā ʼi te fale paʼaga, peʼe ko he compte dépôt, peʼe ko he compte de retrait personnel, peʼe feala ke fakatoʼo te ʼu meʼa ʼaia ki te Sosiete ʼi takotou mate.
Te ʼu Vahe ʼo He Matani Gāue: ʼE feala ke foaki ki te Sosiete Watch Tower te ʼu meʼa ʼaia ohage ko he meʼa ʼofa katoa, peʼe ko he fakatuʼutuʼu ʼe faka fealagia ai kia ia ʼaē ʼe ina foaki ke hoholo atu tana maʼu te paʼaga.
Te ʼu Kele Pea Mo Te ʼu Nofoʼaga: ʼE feala ke tou foaki ki te Sosiete Watch Tower te ʼu koloā ʼaia ʼaē ʼe feala hanatou fakatau, peʼe tou faka tuʼakoi ke feala hatatou fakaʼaogaʼi ʼi totatou temi maʼuli. ʼE tonu ke tou fakahā te faʼahi ʼaia ki te filiale ʼo totatou fenua ʼi muʼa ʼo tatatou foaki kiai te ʼu koloā ʼaia.
Te ʼu Pepa ʼAē ʼe Tohi Ai Te Loto Fakamuli ʼo He Tahi Pea Mo Te ʼu Kotala Fidéicommis: ʼE feala ke tou foaki he kele peʼe ko he paʼaga ki te Sosiete Watch Tower ʼo tou tohi ʼi he pepa totatou loto fakamuli, ʼo mulimuli pe ki te lao, peʼe toe feala ke tou fai te kotala fidéicommis ʼaē ʼe ʼui ai ʼe maʼu anai e te Sosiete tatatou ʼu koloā ʼi tatatou ʼosi mate. ʼE lagi feala ke fakasiʼisiʼi te tukuhau ʼaē ʼe tonu ke totogi e ia ʼaē ʼe ina fai te kotala ʼaia, kapau ʼe fai mo te kautahi faka lotu.
Ko nātou ʼaē ʼe nātou fia ʼiloʼi he faʼahiga meʼa ʼo ʼuhiga mo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo te foaki ʼo he ʼu meʼa ʼofa, ʼe tonu ke nātou faitohi ki te filiale ʼo tonatou fenua.
[Talanoa ʼo te pasina 30]
Te ʼu Agaaga ʼo Te Meʼa ʼOfa ʼAki He Lotolelei
ʼI tana ʼu tohi ki te kau Kolonito, neʼe palalau ia te ʼapositolo ko Paulo ki te ʼu agaaga e tolu ʼo te foaki ʼaki he lotolelei. (1) ʼI tana faitohi ʼo ʼuhiga mo te tānaki ʼo te ʼu meʼa ʼofa, neʼe fakatotonu fēnei e Paulo: “I te uluaki aho o te vahaa, ke tahi tukupe tana mea i tona api o tanaki ia mea ae nee tahi taofi.” (1 Kolonito 16:2a) Koia, ʼe ʼaoga ke fakatuʼutuʼu fakatomuʼa ia te fai ʼo he meʼa ʼofa, pea ʼe tonu ke fai tuʼumaʼu. (2) Neʼe toe tohi foki e Paulo ke tahi foaki “ ʼo tahi mulimuli ki tona totogi.” (1 Kolonito 16:2b, New International Version) Ko tona tahi fakaliliu, ko he tahi ʼe ina fia vaevae he meʼa ʼofa ʼaki he lotolelei, ke ina fai ʼo fakafuafua lelei. Tatau aipe peʼe veliveli te meʼa ʼe maʼu e he Kilisitiano, kae ko te kiʼi falā veliveli ʼaē ʼe ina foaki ʼe maʼuhiga ia kia Sehova. (Luka 21:1-4) (3) Neʼe toe tohi foki e Paulo: “Ke tahi foakipe o fai ki te mea kua tonu ki ai tona loto, aua naa fai mo te loto mamahi, pe ko he maua, koteuhi e ofa te Atua kia ia ae e ina foaki fakafiafia.” (2 Kolonito 9:7) ʼE foaki e te kau Kilisitiano fakamalotoloto ʼaki tonatou lotolelei.
[Paki ʼo te pasina 26]
Ko Nehemia neʼe ko te tagata neʼe ina logoʼi te ʼu meʼa ʼi tona loto pea neʼe gāue
[Paki ʼo te pasina 30]
Ko te ʼu meʼa ʼofa ʼe tokoni ki te gāue tā tohi, ki te ʼu faiga moʼo tokoni ki niʼihi, ki te laga ʼo te ʼu Fale ʼo Te Puleʼaga, pea mo te tahi ʼu gāue ʼe ʼaoga kiai ʼi te malamanei katoa