Ko Sehova—Ko He ʼAtua ʼe Tau Mo Feʼauga Ke Tou ʼIloʼi
Ko Sehova—Ko He ʼAtua ʼe Tau Mo Feʼauga Ke Tou ʼIloʼi
ʼE ʼI ai koa he faʼahi ʼe maʼuhiga ki tokotou maʼuli, kae ʼe mole koutou tokagaʼi? ʼE mahino ia ko te faʼahi ʼaē ʼe maʼuhiga ʼaupito ʼi tokotou maʼuli, ko te ʼiloʼi lelei ʼo te ʼAtua. Koteā tona tupuʼaga? Koteʼuhi, ohage ko te kua mahino kiai ʼa te ʼu lauʼi miliona hahaʼi, ko te ʼiloʼi ʼo te ʼAtua ʼo te Tohi-Tapu ʼe tou maʼu ai te ʼu lelei lahi ʼi totatou maʼuli. ʼE tou maʼu ʼi te temi nei te ʼu lelei ʼaia pea ʼo talu ai ʼi te ka haʼu.
Ko Sehova ʼAtua, te Tupuʼaga ʼo te Tohi-Tapu, ʼe ina loto ke tou ʼiloʼi ia ia. Neʼe tohi fēnei e te tagata fai pesalemo: “Ke nātou ʼiloʼi ko koe, ʼaē ko tou huafa ko Sehova, ko koe tokotahi pe, te Māʼoluga ʼAupito ʼi te kele katoa.” ʼE ina fakahā lelei ʼe fua lelei kia tatou hatatou ʼiloʼi ia ia. “Ko ʼau, Sehova, ko ʼau tou ʼAtua, ia Ia ʼaē ʼe ina akoʼi koe ke ʼaoga kia te koe.” ʼE tou lava maʼu feafeaʼi te ʼu lelei mokā tou ʼiloʼi ia Sehova ʼAtua, te Māʼoluga.—Pesalemo 83:18; Isaia 48:17.
ʼI te ʼu lelei moʼoni ʼaia, ʼe kau ai te takitaki mokā tou tau mo te ʼu fihifihia ia ʼaho nei, mo he ʼamanaki mālohi ki te ka haʼu, pea mo te tokalelei ʼo te fakakaukau. Pea tahi ʼaē meʼa, ko te ʼiloʼi lelei ʼo Sehova ʼe ina uga tatou ke tou maʼu he aga ʼe kehe age ʼo ʼuhiga mo te ʼu fehuʼi maʼuhiga ʼaē ʼe felāveʼi mo te hahaʼi fuli ʼi te malamanei ia ʼaho nei. Koteā koa te ʼu fehuʼi ʼaia?
ʼE ʼi Ai Koa He Fakatuʼutuʼu ʼi Tokotou Maʼuli?
Logola te haʼele lahi ki muʼa ʼo te poto fakatagata, kae ʼe kei fai e te hahaʼi ia ʼaho nei te ʼu fehuʼi maʼuhiga ʼaenī: ‘Koteā te tupuʼaga ʼo toku maʼuli? Koteā tona ikuʼaga? Koteā te fakatuʼutuʼu ʼo te maʼuli?’ Kapau ʼe mole maʼu e he tahi hana ʼu tali lelei kiai, pea ʼe mole he ʼuhiga kia ia ʼo tona maʼuli. ʼE logoʼi koa e te hahaʼi te faʼahi ʼaia? Neʼe fai te sivisivi ʼi Siamani ʼi te fakaʼosi ʼo te ʼu taʼu 1990, ʼo maʼu ai ko te vaelua ʼo te hahaʼi ʼe nātou logoʼi ʼi ʼihi temi ʼe hage ʼe mole he ʼuhiga ʼo tonatou maʼuli. ʼE lagi hoko te ʼaluʼaga ʼaia ʼi te faʼahi ʼaē ʼe koutou nonofo ai.
Kapau ʼe mole he fakatuʼutuʼu ʼa he tahi ʼi tona maʼuli, pea ʼe mole ina maʼu hona fakatafito moʼo fai ʼaki hana ʼu fakatuʼutuʼu. Tokolahi ʼe nātou faiga ke nātou maʼu te faʼahi ʼaia, ʼo nātou faiga ki he tuʼulaga ʼi tanatou gāue peʼe nātou faiga ke nātou maʼu koloā. Kae ʼe lagi mole he ʼuhiga ʼo te ʼu meʼa ʼaia ki tonatou maʼuli. Ko te mole he fakatuʼutuʼu ʼi te maʼuli ʼe ina fakatupu ʼi ʼihi hahaʼi he lotohoha, ʼo mole kei nātou fia maʼuʼuli. Neʼe hoko te meʼa ʼaia ki te taʼahine finemui, ohage ko tona ʼui ʼi te International Herald Tribune, neʼe lahilahi ake “ ʼi te ʼu koloā pea mo te ʼu lelei ʼaē ʼe maʼu e te hahaʼi ʼiloa.” Logola neʼe maʼu koloā kae neʼe ina logoʼi tana nofo tokotahi, pea neʼe manatu ia neʼe mole he ʼuhiga ʼo tona maʼuli. Neʼe ina folo te ʼu foʼi ʼakau pea neʼe mate ai. ʼE lagi koutou ʼiloʼi te tahi ʼu hahaʼi ʼe nātou nonofo tokotahi pea neʼe fakaʼosi feiā tonatou maʼuli.
Kae neʼe kua koutou ʼosi logo koa ki te ʼui ʼa te hahaʼi ʼe feala ke fakamahino e te poto fakatagata ia meʼa fuli ʼo ʼuhiga mo te maʼuli? Ko te sulunale Siamani te Die Woche, ʼe ina fakahā lelei fēnei: “Tatau aipe peʼe lagi moʼoni te poto fakatagata, kae ʼe mole maʼu ai he talanoa ki te lotu peʼe ki te aga ʼe tonu ke fai. ʼE hage ʼe faigafua te Evolisio pea mo te lau ʼo te ʼu numelo moʼo fakamahino te ʼu
meʼa ʼaē ʼe liliki, kae ʼe mole maʼu ai te fakaloto fīmālie pea mo te tokalelei.” Ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe maʼu ʼi te faʼahi ʼo te poto fakatagata, neʼe nātou fakamatala te ʼu faʼahiga maʼuli kehekehe pea mo fakamahino te ʼu meʼa ʼaē ʼe hoko ʼi te natula pea mo tana ʼu gāue ʼaē ʼe nātou taupau te maʼuli. Kae ʼe mole feala ke ʼui mai e te poto fakatagata pe koteā te tupuʼaga ʼo totatou maʼuli pea koteā tona ikuʼaga. Kapau ʼe tou falala pe ki te poto fakatagata, pea ʼe mole tou maʼu anai he ʼu tali ki tatatou ʼu fehuʼi ʼo ʼuhiga mo te fakatuʼutuʼu ʼo te maʼuli. Pea ohage ko tona ʼui e te alatike ʼi te nusipepa Süddeutsche Zeitung, ʼe “ ʼaoga ʼaupito he takitaki.”Ko ai koa ʼaē ʼe tau mo ia ke ina foaki te takitaki ʼaia? ʼE mole gata pe koa mo te Tupuʼaga? Mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe ina ʼai te tagata ki te kele ʼi te kamata, koia ʼe ina ʼiloʼi ai te tupuʼaga ʼo tatatou ʼi henī. ʼE fakamahino mai e te Tohi-Tapu ko Sehova neʼe ina fakatupu te tagata ke ina fakafonu te kele, mo ina taupau, pea mo gaohi fakalelei. ʼI tana ʼu gāue fuli, neʼe tonu ke maʼu e te tagata tona ʼu kalitate, ohage ko te faitotonu, te poto pea mo te ʼofa. ʼI tatatou kua mahino pe koʼe neʼe fakatupu tatou e Sehova, ʼe tou ʼiloʼi ai pe koʼe ʼe tou ʼi henī.—Senesi 1:26-28.
Koteā ʼAē ʼe Feala Ke Koutou Fai?
E feafeaʼi mo kapau ʼi te temi muʼa neʼe mole koutou maʼu he ʼu tali lelei ki te ʼu fehuʼi ʼaenī: ‘Koteā te tupuʼaga ʼo taku ʼi henī? Koteā te ikuʼaga ʼo toku maʼuli? Koteā te fakatuʼutuʼu ʼo te maʼuli?’ ʼE fakaloto mālohiʼi koutou e te Tohi-Tapu ke koutou ʼiloʼi lelei ia Sehova. ʼI tona ʼuhiga moʼoni, neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Ko te faka ʼuhiga ʼaenī ʼo te maʼuli heʼegata, ke nātou ako te ʼiloʼi ʼo koe, te ʼAtua moʼoni pe ʼaē e tahi, pea mo ia ʼaē neʼe ke fekauʼi mai, ia Sesu Kilisito.” ʼE toe fakaloto mālohiʼi ai koutou ke koutou maʼu he ʼu kalitate fakaʼatua, tāfito te ʼofa, pea ke koutou fakatuʼutuʼu ʼi tokotou maʼuli ke koutou fakalogo ki te Puleʼaga faka Mesianike ʼo te ʼAtua ʼaē ka hoko mai. ʼE koutou maʼu ai anai hakotou fakatuʼutuʼu ʼi tokotou maʼuli pea mo he ʼamanaki taulekaleka pea mo moʼoni ki te ka haʼu. Ko te ʼu fehuʼi maʼuhiga ʼaē neʼe koutou fai ʼo aʼu mai ki te temi nei ʼe tali anai kiai.—Soane 17:3, MN; Tagata Tānaki 12:13.
ʼE malave feafeaʼi kia tatou te ʼu tali ki te ʼu fehuʼi ʼaia? Ko Hans ʼe ko he tagata ʼe ina ʼiloʼi te faʼahi ʼaia. * Kua hili kiai ni ʼu taʼu, neʼe mole faʼa tui ki te ʼAtua, pea ko tana tui neʼe mole hona fua ki tona maʼuli. Neʼe leleiʼia e Hans te toloke, mo te fai feʼauʼaki, mo te fai ʼo he ʼu kiʼi hala liliki, pea mo te ʼu motopai. ʼE ina ʼui fēnei: “Kae neʼe mole he ʼuhiga ʼo toku maʼuli, neʼe mole ʼau fiafia moʼoni ai.” ʼI tona taʼu 25, neʼe fakatotonu e Hans ke ina ʼiloʼi te ʼuhiga moʼoni ʼo te ʼAtua ʼo ina lau fakalelei te Tohi-Tapu. ʼI te temi ʼaē neʼe ina ʼiloʼi lelei ai ia Sehova pea mo mahino ki te fakatuʼutuʼu ʼo te maʼuli, neʼe fetogi e Hans tana faʼahiga maʼuli pea neʼe papitema, ʼo liliu ko he Fakamoʼoni ʼa Sehova. Neʼe kau ki te minisitelio temi katoa ʼi te ʼu taʼu e hogofulu ʼaenī kua hili. ʼE ina ʼui fakalelei fēnei: “Ko te tauhi ʼaē kia Sehova ʼe ko te faʼahiga maʼuli pe ʼaia ʼe lelei tokotahi. ʼE mole hona fakatatau. Ko taku ʼiloʼi ia Sehova neʼe ina foaki mai he fakatuʼutuʼu ki toku maʼuli.”
ʼE mahino ia ʼe mole tuʼania pe te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo te fakatuʼutuʼu ʼo te maʼuli. ʼI te ʼāsili kovi ʼo te ʼu ʼaluʼaga ʼo te malamanei, kua faka haʼu ʼo kaugamālie te hahaʼi ʼaē ʼe nātou hoha ʼuhi ko te tahi fehuʼi maʼuhiga.
He Koʼe Neʼe Hoko Te Meʼa ʼAenī?
Ka hoko he mamahi, ʼe tau fai e te hahaʼi ʼaē ʼe lotomamahi te fehuʼi ʼaenī: He koʼe neʼe hoko te meʼa ʼaenī? ʼE feala ki he tahi ke ina tauʼi te lotomamahi ʼaia mo kapau ʼe ina maʼu he tali ʼe tau mo te fehuʼi ʼaia. Kapau ʼe mole maʼu he tali ʼe lelei, pea ʼe hoko atu pe te mamahi pea ʼe feala ke liliu ia ia ʼaē ʼe mamahi ʼo ʼita. Ohage la, tou vakaʼi te faʼifaʼitaki ʼo Bruni.
Ko Bruni, ko te faʼe kua taʼu nimagofulu nei, pea ʼe ina ʼui fēnei: “Kua hili kiai ni ʼu taʼu, neʼe mate taku kiʼi taʼahine kae neʼe kei meamea. Neʼe ʼau Pesalemo 37:29; Gaue 24:15; Loma 5:12.
tui ki te ʼAtua, koia neʼe ʼau kumi ai he fakaloto fīmālie ki te patele ʼo tomatou kolo. Neʼe ina ʼui mai neʼe toʼo e te ʼAtua ia Susanne ki selo, pea kua liliu ʼi te temi nei ko he ʼaselo. ʼI tana mate, neʼe hage kia ʼau ko meʼa fuli ʼi toku maʼuli kua maumau kae neʼe ʼau toe fehiʼa ai ki te ʼAtua he neʼe ina toʼo ia ia.” Ko te lotomamahi ʼo Bruni neʼe hoko atu lolotoga ni ʼu taʼu. “Pea ʼaki te Tohi-Tapu, neʼe fakahā mai leva e te Fakamoʼoni ʼa Sehova, neʼe mole tonu ke ʼau fehiʼa ki te ʼAtua. Neʼe mole toʼo e Sehova ia Susanne ki selo, pea ʼe mole ko he ʼaselo. Neʼe mahaki ʼuhi ko te ʼuhiga agahala ʼo te tagata. ʼE lolotoga moe ia Susanne, ʼo talitali ke fakatuʼuake ia ia e Sehova. ʼAki te ako ʼaia, neʼe ʼau toe mahino ai, ko te ʼAtua neʼe ina fakatupu te tagata ke maʼuli ʼo heʼegata ʼi te palatiso ʼi te kele, pea kua vave hoko te faʼahi ʼaia. ʼI taku kua kamata mahino ki te ʼuhiga moʼoni ʼo Sehova, neʼe ʼau fia fakaōvi ai kia te ia pea neʼe kamata puli ai toku lotomamahi.”—ʼE maʼuli mamahi te ʼu lauʼi miliona hahaʼi ʼuhi ko he ʼu tuʼutāmaki kehekehe ʼe hoko kia nātou takitokotahi, peʼe ko te tau, te hoge, peʼe ko he tuʼutāmaki fakakelekele. Neʼe logoʼi e Bruni he fīmālie ʼi tana sio ʼaē ʼe tuʼu ʼi te Tohi-Tapu ʼe mole ko he hala ʼa Sehova mokā hoko he tuʼutāmaki, pea neʼe mole ina fakatuʼutuʼu ke maʼuli mamahi te malamanei, pea kua ina vave fakagata te kovi. Ko te tuputupu ʼo te agakovi ʼe ko te fakaʼiloga ʼaia ʼe tou maʼuʼuli moʼoni ʼi “te u aho fakamuli” ʼo te tuʼu ʼaenī. Ko te fetogi taulekaleka ʼaē ʼe tou atalitali kiai kua vave hoko mai.—2 Timoteo 3:1-5; Mateo 24:7, 8.
Tou ʼIloʼi Te ʼAtua
ʼI muʼa atu, ko Hans pea mo Bruni neʼe mole nā ʼiloʼi lelei ia te ʼAtua. Neʼe nā tui kia te ia kae neʼe mole lahi te ʼu meʼa neʼe nā ʼiloʼi ʼo ʼuhiga mo ia. Neʼe nā maʼu he ʼu tapuakina, he neʼe nā toʼo honā temi ke nā ako moʼo ʼiloʼi lelei age ia Sehova. Kua nā maʼu he ʼu tali lelei ʼo ʼuhiga mo te ʼu fehuʼi maʼuhiga ʼo totatou temi. Kua tokalelei tonā ʼatamai pea mo maʼu he ʼamanaki moʼoni ki te ka haʼu. Kua hoko te faʼahi ʼaia ki te ʼu lauʼi miliona ʼo te ʼu kaugana ʼa Sehova.
Ko te ʼiloʼi ʼo Sehova ʼe kamata ʼaki te vakaʼi fakalelei ʼo te Tohi-Tapu, ʼaē ʼe talanoa ai ʼo ʼuhiga mo ia pea mo te ʼu meʼa ʼe ina fakamaʼua mai kia tatou. Neʼe ko te faʼahi ʼaia ʼaē neʼe fai e ʼihi ʼi te ʼuluaki sēkulō. Ko te tagata tohi hisitolia pea mo tōketā ko Luka, ʼe ina fakamatala ko te kau Sutea ʼaē neʼe kau ki te kokelekasio ʼi Pelea, ʼi Heleni, “nee natou tali fulipe te Folafola [ʼaē neʼe fakahā age e Paulo pea mo Silasi] mo te lotolelei, pea i te aho fuape nee natou vakaʼi i te Tohitapu, te mooni o mea aia.”—Gaue 17:10, 11.
Ko te kau Kilisitiano ʼi te ʼuluaki sēkulō neʼe nātou toe fakatahitahi mo nātou ʼi te ʼu kokelekasio. (Gaue 2:41, 42, 46; 1 Kolonito 1:1, 2; Kalate 1:1, 2; 2 Tesalonika 1:1) ʼE toe moʼoni te ʼaluʼaga ʼaia ia ʼaho nei. ʼE fai te ʼu fono e te ʼu kokelekasio ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova he neʼe fakatuʼutuʼu tāfito ke tokoni ki te hahaʼi ke nātou fakaōvi kia Sehova pea mo nātou fiafia ʼi te tauhi kia te ia. ʼE koutou maʼu anai he tahi ʼu lelei mo kapau ʼe koutou fakatahitahi mo te kau Fakamoʼoni ʼo tokotou kolo. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ʼe liliu te hahaʼi ʼaki te temi ʼo nātou hage ko te ʼAtua ʼaē ʼe nātou tauhi kiai, koia ʼe fakahā e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova te ʼu kalitate ʼo Sehova, kae ʼe faka tuʼakoi. Koia ko te fakatahitahi mo te kau Fakamoʼoni ʼe tokoni mai kia tatou ke tou ʼiloʼi lelei age ia Sehova.—Hepeleo 10:24, 25.
ʼE hage koa ʼe lahi te ʼu faiga ʼaē ʼe tonu ke tou fai ke tou ʼiloʼi ai he tahi? ʼE mahino ia ʼe maʼua ke tou faiga. Kae ʼe mole toe feiā koa la ʼo ʼuhiga mo te ʼu tuʼuga meʼa ʼo te maʼuli ʼaē ʼe koutou fia fakahoko? Koutou fakakaukauʼi age muʼa te ʼu faiga ʼa he tagata faigaoʼi ʼi tana akoako. Ohage la ko Jean-Claude Killy, ʼaē neʼe ina maʼu tana metai aulo ʼi te ʼu gaoʼi Olympiques ʼi te temi nive ʼi Falani, ʼe ina ʼui fēnei ʼo ʼuhiga mo te ʼu faʼahi ʼaē ʼe tonu ke fai ke mālo ai ʼi te ʼu faigaoʼi faka malamanei: “ ʼE tonu ke koutou kamata ia taʼu e hogofulu ʼi muʼa ʼo te hoko ʼo te faigaoʼi pea ke koutou fakatuʼutuʼu te ʼu meʼa ʼaia lolotoga ni ʼu taʼu pea mo fakakaukauʼi kiai ʼi te ʼaho fuli pe . . . ʼE ko he gāue ʼi te ʼu ʼaho fuli pe ʼi te taʼu, ʼo te ʼatamai pea mo te sino.”
Ko te temi pea mo te ʼu faiga fuli ʼaia ʼuhi pe ke feala he gaoʼi ia lagi minuta pe e hogofulu! Kae feafeaʼi age la ki te ʼu meʼa ʼe feala ke tou fakahoko pea mo tologa, ke tou ʼiloʼi ai ia Sehova.Ko He Felogoi ʼe ʼĀsili Lelei Age
Ko ai ʼaē ʼe mole ina fia tokagaʼi he meʼa ʼe maʼuhiga ki tona maʼuli? ʼE mole he tahi. Koia kapau ʼe koutou sio ʼe mole he fakatuʼutuʼu ʼi tokotou maʼuli, peʼe koutou holi ki he fakamahino, ohage la pe koʼe ʼe hoko he tuʼutāmaki, pea ʼe tonu ke koutou fakatuʼutuʼu mālohi ke koutou ʼiloʼi ia Sehova, te ʼAtua ʼo te Tohi-Tapu. Ko takotou ako peʼe ko ai ia ia, ʼe ina fakaliliu moʼoni tokotou maʼuli ke lelei ʼo talu ai.
ʼE gata anai koa ʼi he ʼaho tatatou ako ʼo ʼuhiga mo Sehova? Ko nātou ʼaē kua fualoa tanatou tauhi kia te ia, ʼe kei nātou ōfo ʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou ako ʼo ʼuhiga mo ia, pea ʼi te tuʼu foʼou ʼe nātou haga ako anai ʼo ʼuhiga mo ia. Ko te ako ʼo te ʼu meʼa ʼaia ʼe ina fakafiafia tatou pea mo tou fakaʼāsili ai tatatou fakaōvi kia te ia. ʼOfa pe ke tou tali te ʼu manatu ʼa te ʼapositolo ko Paulo, ʼaē neʼe ina tohi fēnei: “ ʼE loloto te ʼu koloā mo te poto pea mo te ʼatamai mālama ʼo te ʼAtua! ʼE mole feala ke tou mahino ki tana ʼu fakamāu pea ʼe mole feala ke tou maʼu tona ʼu ala! Heʼe ko ai ʼaē kua feala ke ina ʼiloʼi te manatu ʼa Sehova, peʼe ko ai ʼaē kua liliu ko hana tagata fai tokoni?”—Loma 11:33, 34, MN.
[Kiʼi nota]
^ pal. 12 Neʼe fetogi te ʼu higoa.
[Talanoa ʼo te pasina 5]
ʼE kei fai e te hahaʼi te ʼu fehuʼi maʼuhiga ʼaenī: ‘Koteā te tupuʼaga ʼo toku maʼuli? Koteā tona ikuʼaga? Koteā te fakatuʼutuʼu ʼo te maʼuli?’
[Talanoa ʼo te pasina 6]
“ ʼI taku kua kamata mahino ki te ʼuhiga moʼoni ʼo Sehova, neʼe ʼau fia fakaōvi ai kia te ia”
[Talanoa/Paki ʼo te pasina 7]
“Ko te tauhi ʼaē kia Sehova ʼe ko te faʼahiga maʼuli pe ʼaia ʼe lelei tokotahi. ʼE mole hona fakatatau. Ko taku ʼiloʼi ia Sehova neʼe ina foaki mai he fakatuʼutuʼu ki toku maʼuli”