ʼE ʼAoga Tuʼumaʼu Koa Kia Koutou He Fakatotonu Faka Tohi-Tapu?
ʼE ʼAoga Tuʼumaʼu Koa Kia Koutou He Fakatotonu Faka Tohi-Tapu?
ʼI TE temi ʼaē neʼe kei koutou liliki ai, neʼe lagi lahi te ʼu lekula neʼe fai kia koutou e takotou ʼu mātuʼa. ʼI takotou lahilahi ake, neʼe koutou mahino ai neʼe nātou loto ki te meʼa ʼaē ʼe lelei kia koutou. ʼI te temi nei kua koutou tagata leva peʼe fafine, pea ʼe lagi kei koutou maʼuliʼi pe ʼihi pelesepeto neʼe nātou akoʼi atu, logola kua ʼosi te temi ʼaē neʼe nātou puleʼi ai ia koutou.
ʼE lahi te ʼu fakatotonu fakahagatonu ʼe foaki mai kia tatou e Tatatou Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo ko Sehova, ʼaki tana Folafola, ia te Tohi-Tapu. Ohage la ʼe ina tapuʼi ia te tauhi tamapua, mo te folonikasio, mo te tono pea mo te kaihaʼa. (Ekesote 20:1-17; Gaue 15:28, 29) ʼI tatatou ‘tuputupu fakalaumālie ʼi te ʼu faʼahi fuli,’ ʼe tou mahino ai ʼe loto ia Sehova ki te meʼa ʼaē ʼe lelei kia tatou pea ko tana ʼu fakatotonu ʼe mole fefeka fau.—Efeso 4:15; Isaia 48:17, 18; 54:13.
Kae ʼe lahi te ʼu ʼaluʼaga ʼe mole ʼi ai he fakatotonu fakahagatonu. Koia, maʼa ʼihi kapau ʼe mole ʼi ai he lao totonu mai te Tohi-Tapu, pea ʼe nātou lava fai te meʼa ʼaē ʼe nātou loto kiai. ʼE nātou ʼui kapau neʼe ko he faʼahi neʼe maʼuhiga kia mata ʼo te ʼAtua, kanaʼauala neʼe ina tala fakahagatonu mai he fakatotonu ke tou mulimuli kiai.
Ko nātou ʼaē ʼe nātou manatu feiā ʼe nātou tautau fai he ʼu tonu ʼe mole fakapotopoto, pea ki muli age ʼe nātou fakahemala kovi ki te faʼahi ʼaia. ʼE mole nātou mahino ʼe mole tuʼu pe ʼi te Tohi-Tapu he ʼu lao, kae ʼe toe maʼu ai foki mo te faʼahiga manatu ʼa te ʼAtua. ʼAki tatatou ako te Tohi-Tapu pea mo tou ʼiloʼi ai ia te ʼu manatu ʼa Sehova ki te ʼu faʼahiga ʼaluʼaga, ʼe tou fakatuputupu ai he leʼo ʼo loto neʼe akoʼi ki te Tohi-Tapu pea ʼe tou lava filifili te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼiloga ai tana ʼu manatu. Kapau ʼe tou fai feiā, ʼe tou fakafiafia tona loto pea ʼe tou utu te ʼu fua lelei ʼi tatatou fai te ʼu tonu fakapotopoto.—Efeso 5:1.
Te ʼu Faʼifaʼitaki Faka Tohi-Tapu Maʼuhiga
Ka tou lau te ʼu fakamatala faka Tohi-Tapu ʼo te kau kaugana ʼa te ʼAtua ʼo te temi muʼa, ʼe ʼi ai te ʼu ʼaluʼaga neʼe nātou maʼu ai te manatu ʼa te ʼAtua logola neʼe mole ʼi ai he ʼu fakatotonu fakahagatonu. Ohage la ko Sosefo. ʼI te temi ʼaē neʼe felāveʼi ai mo te ʼu fai fakahala ʼo te ʼohoana ʼo Potifale, neʼe mole heʼeki ʼi ai he lao fakaʼatua ʼe ina tapuʼi te tono. Kae logola neʼe mole ʼi ai he lao totonu ki te faʼahi ʼaia, kae maʼa Sosefo ko te tono neʼe ko he agahala ki tona leʼo ʼo loto, pea neʼe ko he agahala foki “ki te ʼAtua.” (Senesi 39:9) ʼE ʼiloga ia neʼe mahino kia Sosefo ko te tono neʼe ko he holoʼi ʼo te manatu pea mo te finegalo ʼo te ʼAtua, ʼaē neʼe ina fakahā ʼi Eteni.—Senesi 2:24.
Koʼeni te tahi faʼifaʼitaki. Ia Gaue 16:3, ʼe tou ako ai ʼi muʼa ʼo tana kaugā ʼolo mo Timoteo ʼi tana ʼu folau faka Kilisitiano, neʼe silikosisioʼi ia Timoteo e Paulo. Kae ʼi te vaega 4 ʼe tou lau ai ko Paulo mo Timoteo neʼe nā ʼolo leva ʼi te ʼu kolo ʼo fakahā ia “te u tonu kua fai e te kau apositolo mo te u matua i Selusalemi.” ʼI te ʼu fakatotonu ʼaia neʼe kau ai ia te mole kei fakamaʼua ki te kau Kilisitiano ke nātou silikosisio! (Gaue 15:5, 6, 28, 29) He koʼe koa maʼa Paulo neʼe tonu ke silikosisioʼi ia Timoteo? “Koteuhi ko te kau sutea nee nonofo i te u potu aia, nee natou iloi fuli ko tana tamai [ʼa Timoteo] nee ko he keleka.” Neʼe mole loto ia Paulo ke hoʼi fakatupu tūkia noa pe. Neʼe hoha ʼo ʼuhiga mo te kau Kilisitiano ke nātou haga “mau te falala a te tagata fuape ia mua o te Atua.”—2 Kolonito 4:2; 1 Kolonito 9:19-23.
Ko te faʼahiga manatu ʼaia neʼe maʼu tuʼumaʼu e Paulo mo Timoteo. Koutou lau te ʼu vaega Loma 14:15, 20, 21 mo 1 Kolonito 8:9-13; 10:23-33, pea mo koutou vakaʼi peʼe neʼe feafeaʼi te tokaga ʼa Paulo ki te maʼuli fakalaumālie ʼo ʼihi, tāfito ia nātou ʼaē ʼe feala ke nātou tūkia ʼi he meʼa ʼe mole kovi. Pea neʼe tohi fēnei e Paulo ʼo ʼuhiga mo Timoteo: “E mole au mau he tahi e hage ko ia, e tatau oma loto, pea e tokaga mooni anai kia mea o uhiga mo koutou. He ko natou fuli e natou tahi faiga ki onatou lelei, e mole faiga natou ki te u lelei o Kilisito Sesu. Kae e koutou iloi tona mooni, pea, o hage pe he fanau e tauhi ki tana tamai, nee fakatahi ia mo au o kaugana ki te Evaselio.” (Filipe 2:20-22) Ko he faʼifaʼitaki lelei neʼe tuku mai e te ʼu Kilisitiano ʼaia e lua kia tatou ʼi te temi nei! Neʼe mole nā filifili pe te meʼa ʼaē ʼe lelei kia nāua ʼi te ʼu lakaga ʼaē neʼe mole ʼi ai he fakatotonu fakahagatonu fakaʼatua, kae neʼe nā faʼifaʼitakiʼi te ʼofa ʼo Sehova pea mo tona ʼAlo, ʼo nā vakavakaʼi peʼe malave feafeaʼi tanā ʼu tonu ki te maʼuli fakalaumālie ʼo ʼihi.
ohage koTou tokagaʼi totatou faʼifaʼitaki tāfito, ia Sesu Kilisito. ʼI tana Akonaki ʼi te Moʼuga, neʼe ina fakamahino lelei ai ko ʼaē ʼe mahino ki te laumālie ʼo te ʼu lao ʼa te ʼAtua ʼe fakalogo anai kiai ʼo laka age ʼi te meʼa ʼaē neʼe kua fakatotonu fakalelei peʼe neʼe tapuʼi. (Mateo 5:21, 22, 27, 28) Neʼe mole ʼi ai he lakaga neʼe manatu ai ia Sesu, peʼe ko Paulo, peʼe ko Timoteo, peʼe ko Sosefo, ʼe feala pe ke nātou tahi fai te meʼa ʼaē ʼe nātou loto kiai, heʼe mole ʼi ai he lao totonu ʼa te ʼAtua. ʼI tanatou mulimuli ki te faʼahiga manatu ʼa te ʼAtua, neʼe maʼuliʼi e te kau tagata ʼaia ia te meʼa ʼaē neʼe ʼui e Sesu, ʼe ko te ʼu fakatotonu lalahi ʼaupito ʼaia e lua—te ʼofa ki te ʼAtua pea mo te ʼofa ki te kāiga.—Mateo 22:36-40.
E Feafeaʼi Ki Te Kau Kilisitiano ʼi Te Temi Nei?
ʼE mahino ia ʼe mole tonu ke tou lau te Tohi-Tapu ohage ko he tohi ʼo te ʼu lao—ʼo tou ʼui ʼe tonu ke tohi fuli ai ia te ʼu fakatotonu fuli. ʼE tou fakafiafia lahi te loto ʼo Sehova mokā ʼe tou filifili ke tou fai te meʼa ʼaē ʼe ʼiloga ai tana faʼahiga manatu, tatau aipe peʼe mole ʼi ai he lao totonu moʼo hinoʼi te aga ʼaē ʼe tonu ke tou fai. Ko tona fakaliliu, ʼe mole tou faiga anai ke ʼui tuʼumaʼu mai te meʼa ʼaē ʼe loto e te ʼAtua ke tou fai, kae ʼe tou lava ‘mahino anai pe koteā te finegalo ʼo Sehova.’ (Efeso 5:17; Loma 12:2) He koʼe koa ʼe fiafia anai ia Sehova mo kapau ʼe tou fai te faʼahi ʼaia? Koteʼuhi ʼe ʼiloga ai ʼe tou fakahā ai ʼe tou fakamuʼamuʼa tatatou fia fakafiafiaʼi ia ia ʼi tatatou faiga ki te ʼu meʼa ʼa tatou totonu. ʼE toe hā ai foki tatatou fakafetaʼi lahi ki tona ʼofa, ʼo tupu ai tatatou fia faʼifaʼitakiʼi tona ʼofa, pea ʼe liliu ai te ʼofa ʼaia ko te mālohi ʼaē ʼe ina uga ia tatou. (Tāʼaga Lea 23:15; 27:11) Pea tahi ʼaē meʼa, ko te ʼu gāue ʼaē ʼe fakatafito ki te meʼa ʼaē ʼe fakahā mai e te Tohi-Tapu, ʼe tokoni ia ki te maʼuli fakalaumālie pea mo te maʼuli fakasino.
Tou vakaʼi muʼa peʼe feafeaʼi te fakaʼaogaʼi ʼo te pelesepeto ʼaia ki he ʼu ʼaluʼaga ʼa tatou takitokotahi.
Te Filifili ʼo Te ʼu Fakafiafia
Tou toʼo he faʼifaʼitaki ʼo he tūpulaga ʼe ina fia toʼo hana pa fakatagi. ʼE mālie te fasi ʼa te pa fakatagi, kae ʼe ina tuʼaniaʼi koteʼuhi ʼe tuʼu ʼi te tuʼa takafi te ʼu hiva ʼe talanoa ki te ʼu felāveʼi fakasino, pea mo te ʼu tauvele. Pea ʼe ina toe ʼiloʼi ʼe lahi te ʼu pa fakatagi ʼa te tagata fai hiva ʼaia ʼe talanoa ai ki te ʼita pea mo te agamālohi. Kae ʼi tona ʼofa kia Sehova, ʼe leleiʼia e te tūpulaga ʼaia Tana ʼu manatu pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼE ina logoʼi ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. ʼE lava mahino feafeaʼi ki te finegalo ʼo te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia?
ʼI tana tohi ki te kau Kalate, ʼe fakatuʼu ai e te ʼapositolo ko Paulo ia te lisi ʼo te ʼu gāue ʼo te kakano pea mo te fua ʼo te laumālie ʼo te ʼAtua. ʼE Kalate 5:19-23.
lagi koutou ʼiloʼi te meʼa ʼaē ʼe fakapipiki ki te fua ʼo te laumālie ʼo te ʼAtua: ko te ʼofa, te fiafia, te tokalelei, te kātaki fualoa, te finegaloʼofa, te agalelei, te tui, te agamālū, te lolomi ʼo kita. Kae koteā te ʼu gāue ʼo te kakano? ʼE tohi fēnei e Paulo: “Pea e ha te u gaue a te kakano, e ko te feauaki, te agaʼuli, te faiʼaga, te tauhi taulaʼatua, te fakalauʼakau, te u taufehia, te maveu, te maheka, te ita, te fe’filiʼaki, te mavetevete, te fakapalatahi, te u holikovi, te u konahia, te u kaivale pea mo ihiʼage mea e tatau mo te u mea aeni. E au fakatokaga atu kia koutou, hage ko taku fakatokaga mua atu, ko natou ae e natou fai te u mea aia, e mole natou tofia anai i te Puleaga o te Atua.”—Koutou fakatokagaʼi te kupuʼi palalau fakaʼosi ʼo te lisi ʼaia—te ʼu “mea e tatau mo te u mea aeni.” Neʼe mole fai mai e Paulo ia he lisi katoa ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakapipiki ki te gāue ʼo te kakano. ʼE mole feala ke ʼui e he tahi, ‘ ʼe fakagafua mai e te Tohi-Tapu ke ʼau fai te ʼu meʼa ʼaē ʼe mole tuʼu ʼi te lisi ʼa Paulo ʼo ʼuhiga mo te ʼu gāue ʼo te kakano.’ ʼE tonu ki te kau lautohi ke nātou fakaʼaogaʼi tonatou ʼu fealagia fakakaukau ke nātou ʼiloʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe mole tuʼu ʼi te lisi ʼaia kae ʼe “tatau mo te u mea aeni.” Ko nātou ʼaē ʼe nātou fakahoko faʼifaʼitaliha he ʼu aga ʼe mole tuʼu ʼi te lisi kae ʼe ‘tatau mo te ʼu meʼa ʼaia’ ʼe mole nātou tofiʼa anai ki te ʼu tapuakina ʼa te Puleʼaga ʼo te ʼAtua.
Koia ʼe tonu ai ke tou mahino ki te meʼa ʼaē ʼe kovi kia mata ʼo Sehova. ʼE faigataʼa koa te faʼahi ʼaia? Koutou fakakaukauʼi age muʼa neʼe tokoniʼi koutou e te tōketā ke koutou kai lahi ki te ʼu fuaʼi ʼakau, kae ke tuku takotou kai te ʼu keke, mo te ʼu sōpe, peʼe ko he ʼu meʼa malie. ʼE faigataʼa anai koa hakotou ʼiloʼi peʼe kau te ʼu keke ki te lisi fea? Koutou toe vakaʼi age te lisi ʼo te fua ʼo te laumālie ʼo te ʼAtua pea mo te ʼu gāue ʼo te kakano. Ko te lisi fea ʼaē ʼe kau kiai ia te pa fakatagi ʼaē kua tou palalau kiai ʼi ʼoluga atu? ʼE ʼiloga ʼe mole maʼu ai te kalitate ohage ko te ʼofa, mo te agalelei, mo te loto lolomi, peʼe ko he tahi age ʼu kalitate ʼe ʼalutahi mo te laumālie ʼo te ʼAtua. ʼE mole ʼaoga ke hoki tohi he lao ke tou mahino ai peʼe ko te faʼahiga musika fea ʼaē ʼe ʼalutahi mo te faʼahiga manatu ʼa te ʼAtua. Ko te ʼu pelesepeto pe ʼaia ʼe toe ʼaoga moʼo filifili te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou lau, mo te ʼu ʼata ʼaē ʼe tou sioʼi ʼi te sinema peʼe ʼi te televisio, peʼe ko te ʼu gaoʼi viteo, peʼe ko te ʼu meʼa ʼo te Internet pea mo te tahi age ʼu meʼa.
Ko He Faiteuteu ʼe Tau Mo Feʼauga
ʼE toe foaki mai pe foki e te Tohi-Tapu ia te ʼu pelesepeto ʼo ʼuhiga mo te ʼu mutuʼi meʼa pea mo te faʼahiga faʼu ʼo te lauʼulu. ʼE faka fealagia ai ki te Kilisitiano takitahi ke takitaki ia ia e te ʼu pelesepeto ʼaia ʼo ʼuhiga mo te taupau ʼo he faiteuteu ʼe tau mo feʼauga pea mo lelei. ʼI te faʼahi ʼaia, ʼe ko he faigamālie kia ia ʼaē ʼe ʼofa kia Sehova, ke ina tuku keheʼi te meʼa ʼaē ʼe ina leleiʼia, kae ke ina fai te meʼa ʼaē ʼe ina fakafiafia anai tana Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo. Ohage pe ko te meʼa ʼaē neʼe tou vakaʼi, ko te mole tala fakahagatonu mai e Sehova ia he ʼu lekula, ʼe mole faka ʼuhiga leva ʼe mole tokaga ki te meʼa ʼaē ʼe fai e tana hahaʼi. ʼE kehekehe te faiteuteu mai he fenua ki he tahi fenua, pea māʼiape mo he koga meʼa e tahi, ʼe nātou fetogitogi tanatou faiteuteu. Kae ʼe foaki mai e te ʼAtua ia te ʼu pelesepeto ʼe tonu ke ina takitaki tana hahaʼi ʼi te ʼu temi fuli pe pea mo te ʼu koga meʼa fuli pe.
Ohage la ʼe ʼui fēnei ia 1 Timoteo 2:9, 10: “O tataupe mo te hahai fafine, ke natou tui he u kofu e feauga, mo teuteu fakapotopoto pea mo maʼa, aua naa natou fiʼulu, mo ai aulo, pe ai lopa, pe ko he u teu totogi mamafa. Kae ke natou teuteu aki te u gaue lelei, ia mea e tuha mo te u fafine e lotu [“ ʼe nātou lau ʼe nātou fakaʼapaʼapa ki te ʼAtua, ” MN ].” Koia, ko te hahaʼi fafine Kilisitiano—pea mo te hahaʼi tagata—ʼe tonu ke nātou tokakaga fakalelei ki te faʼahiga teuteu ʼe ʼamanaki kiai ia te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo nātou ʼaē ‘ ʼe nātou lau ʼe nātou fakaʼapaʼapa ki te ʼAtua.’ ʼE moʼoni tāfito te faʼahi ʼaia mokā fakatupu palalau he Kilisitiano ki niʼihi ʼo ʼuhiga mo te logo ʼaē ʼe ina faka mafola. (2 Kolonito 6:3) Ko he Kilisitiano ʼe ina tuku he faʼifaʼitaki lelei, ʼe mole tokaga fau anai ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe fia fai kiai peʼe ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe ina lava fai, kae ʼe tokaga anai ke ʼaua naʼa liliu ko he maka fakatupu tūkia ki ʼihi.—Mateo 18:6; Filipe 1:10.
Ka tokagaʼi e he Kilisitiano ko hana faʼahiga faiteuteu ʼe fakatupu gaohaʼa peʼe fakatupu tūkia ki niʼihi, ʼe ina lava faʼifaʼitakiʼi te ʼapositolo ko Paulo 1 Kolonito 11:1) Pea ʼo ʼuhiga mo Sesu, neʼe tohi fēnei e Paulo: “Ne mole fialelei Kilisito kia te iape.” ʼE mahino lelei mai te fakatotonu ʼa Paulo ki te kau Kilisitiano fuli: “Pea kia tatou malohi, e maua ke tou fua te u vaivai o natou e mole malohi, kae mole tou fakafifimaliepe. Tou tahi faiga ke kita lelei mo tokita kaiga o uhiga mo te lelei pea mo te lagaʼi o ona.”—Loma 15:1-3.
ʼo tokaga ki te lelei fakalaumālie ʼo niʼihi, kae mole faiga ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe fia fai kiai. Neʼe ʼui fēnei e Paulo: “Koutou liliu ko oku faifaitaki, o hage ko au ko te faifaitaki o Kilisito.” (Tou Fakamāsila Totatou ʼu Fealagia Fakakaukau
ʼE lava hikihiki feafeaʼi totatou ʼu fealagia fakakaukau ke tou ʼiloʼi ai te meʼa ʼaē ʼe leleiʼia e Sehova, tatau aipe peʼe mole ina foaki mai he fakatotonu fakahagatonu ʼi he faʼahiga ʼaluʼaga? Kapau ʼe tou lau tana Folafola ʼi te ʼaho fuli, mo tou akoʼi tuʼumaʼu, pea mo tou metitasio ki te meʼa ʼaē ʼe tou lau, ʼe tou tuputupu anai ʼi totatou ʼu fealagia fakakaukau. ʼE mole hoko fakavilivili te taʼi tuputupu ʼaia. Ohage pe ko te tuputupu fakasino ʼa he tamasiʼi, ko te tuputupu fakalaumālie ʼe fakahaʼuhaʼu māmālie pea ʼe mole ʼiloga atu aipe. Koia ʼe ʼaoga ai ke tou faʼa kātaki, pea ʼe mole tonu ke tou loto fītaʼa mo kapau ʼe mole tou tokagaʼi atu aipe he fetogi. ʼI te tahi faʼahi, ʼaua naʼa tou manatu ʼe fakalaka te temi pea ʼe māsila anai totatou ʼu fealagia fakakaukau. Kailoa, ʼe tonu ke lahi te temi ʼaē ʼe tou vakaʼi tuʼumaʼu ai te Folafola ʼa te ʼAtua ohage ko tatatou ʼui ʼi muʼa atu, pea ʼe tonu ke tou maʼuliʼi fakalelei te Folafola ʼaia.—Hepeleo 5:14.
ʼE feala pe ke tou ʼui ko te ʼu lao ʼa te ʼAtua ʼe nātou ʼahiʼahiʼi tatatou fakalogo, kae ko tana ʼu pelesepeto ʼe nātou ʼahiʼahiʼi te loloto ʼo totatou maʼuli fakalaumālie pea mo tatatou fia fakafiafiaʼi ia ia. ʼI tatatou tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼe tou faigaʼi lahi anai ke tou faʼifaʼitakiʼi ia Sehova mo tona ʼAlo. ʼE tou fia fakatafito te ʼu tonu ʼaē ʼe tou fai ki te manatu ʼa te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te ʼu ʼaluʼaga ʼaē ʼe fakahā mai e te Tohi-Tapu. ʼI tatatou fakafiafiaʼi tatatou Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo ʼi te ʼu faʼahi fuli ʼe tou fai, ʼe tou toe tokagaʼi anai ʼe tuputupu ai mo totatou fiafia.
[Paki ʼo te pasina 23]
ʼE kehekehe mai he fenua ki he tahi fenua kae ko te ʼu pelesepeto faka Tohi-Tapu ʼaē ʼe tonu ke ina takitaki tatatou filifili ʼo tatatou ʼu mutuʼi meʼa