ʼE Lava Tokoni Atu Koa Te Tohi-Tapu Ke Koutou Akoʼi Takotou Fānau?
ʼE Lava Tokoni Atu Koa Te Tohi-Tapu Ke Koutou Akoʼi Takotou Fānau?
KO TE olekite ʼe ko he fisiʼi teu matalelei ʼaupito, kae ʼe faigataʼa tona fakahomo. Koia ke homo lelei, ʼe tonu ke koutou fakafuafua lelei tona ʼaele, tona mālama, pea mo te laulahi ʼo te ipu ʼaē ka to kiai. ʼE tonu ke koutou vakavakaʼi lelei te kele ʼaē ʼe tō kiai te olekite ʼo feiā mo te meʼa fakagako kele ʼaē ka fakaʼaogaʼi kiai, koteʼuhi ʼe mate gafua ʼi he mahaki pea mo he ʼu kiʼi manu. Koia, ʼi te kamata ʼe mole ko he meʼa faigafua ki te hahaʼi hanatou to te olekite.
Kae ʼe faigataʼa ʼaupito age te pusiaki ʼo te fānau, pea ʼe toe fakamaʼua foki kiai he tokaga lahi. Koia ʼe feala ki te ʼu mātuʼa fuli ke mole nātou ʼiloʼi he meʼa ke fai mokā nātou akoʼi tanatou fānau. ʼE lahi te ʼu mātuʼa ʼe nātou kumi tokoni, ohage ko he tahi ʼe tō olekite ʼe ʼaoga ki ai he ʼu tokoni ʼa he tahi ʼe poto ʼi te fakahomo ʼo te ʼu kiʼi fuʼu ʼakau ʼaia. ʼE mahino ia, ko te ʼu mātuʼa fuli ʼe nātou fia maʼu he takitaki lelei. ʼE nātou lava maʼu ʼifea te takitaki ʼaia?
Logola ko te Tohi-Tapu ʼe mole ko he tohi ʼe tuʼu ai he ʼu tuʼuga lekula moʼo pusiaki te fānau, kae neʼe takitaki e te Tupuʼaga ia te kau tagata faitohi ke nātou tohi he ʼu tuʼuga tokoni ʼe ʼaoga ki te faʼahi ʼaia. ʼE fakahā lelei e te Tohi-Tapu te maʼuhiga ʼo te fakatuputupu ʼo he ʼu kalitate ʼaoga, kae ko te faʼahi ʼaia kua meʼa noaʼi e te tokolahi. (Efeso 4:22-24) Pea ʼe maʼu ʼi te Tohi-Tapu te ʼu tokoni maʼuhiga moʼo akoʼi fakalelei te fānau. Neʼe fua lelei te ʼu tokoni ʼaia ki te ʼu lauʼi afe hahaʼi ʼaē neʼe nātou fakaʼaogaʼi, logola te temi ʼaē neʼe nātou maʼuʼuli ai pea mo tanatou ʼu agaʼi fenua. Koia, ʼe ʼaoga atu anai kia koutou te ʼu tokoni ʼaē ka hoa mai moʼo akoʼi fakalelei takotou fānau.
Te Faʼifaʼitaki ʼa Te ʼu Mātuʼa—Ko Te Ako Lelei ʼAia
“Koia, e ke fakaʼako te tahi kaiga, kae e mole ke akoʼi ia koe totonu! Ko koe ae e ke ako ke aua te kaihaa, kae e ke kaihaa! E ke lau ke aua te tono, kae e ke tono!”—Loma 2:21, 22.
Neʼe ʼui fēnei e te pelesita ʼo te Polokalama Ako ʼo Séoul: “Ko te ako ʼaē ʼe lelei ki te tamasiʼi, ʼe ko he faʼifaʼitaki ʼe ʼasi ʼi te ʼu palalau pea mo te aga.” Kapau ʼe fai e te ʼu mātuʼa he ʼu fakatotonu ki tanatou fānau kae mole nātou tuku he faʼifaʼitaki lelei ʼi tanatou ʼu palalau pea mo tanatou aga, ʼe faka ʼuhiga anai e te fānau ʼe malualoi tanatou ʼu mātuʼa. ʼE mole fia fakalogo anai te fānau ki tanatou ʼu mātuʼa. Ohage la, kapau ʼe fia akoʼi e te ʼu mātuʼa ki tanatou fānau te agatonu, pea ʼe tonu foki mo nātou ke nātou agatonu. Ko te meʼa ʼe tautau hoko ki ʼihi mātuʼa, ka telefoni mai he tahi kae ʼe mole nātou fia palalau mo ia, pea ʼe nātou ʼui ki tanatou ʼu fānau ke nātou ʼui age ʼe nātou pupuli. Ko te tamasiʼi ʼaē ʼe ʼui age ke ina fai te faʼahi ʼaia ʼe mole ina leleiʼia anai pea mo ufiufi. ʼAki te temi, ʼe faigafua anai ki te tamasiʼi ʼaia ke gutuloi mo kapau neʼe ina fai he meʼa ʼe kovi. Koia, kapau ʼe loto fakamalotoloto te ʼu mātuʼa ke liliu tanatou fānau ʼo agatonu, ʼe tonu foki mo nātou ke nātou tuku he faʼifaʼitaki lelei.
ʼE koutou fia akoʼi koa ki takotou tamasiʼi te aga fakaʼapaʼapa? Pea ʼe tonu ke koutou tuku he faʼifaʼitaki lelei. ʼE faigafua anai ki takotou tamasiʼi tana faʼifaʼitakiʼi ia koutou. ʼE ʼui fēnei e Sung-sik te tāmai ʼe ko ʼana tamaliki e toko fā: “Neʼe ma fakatuʼutuʼu taumatuʼa ke ʼaua naʼa ma fai ni ʼu palalau heʼeʼaoga. Neʼe ma fakahā kia nātou te maʼuhiga ʼaē ke nātou fefakaʼapaʼapaʼaki Kalate 6:7: “Ko te mea ae e to e te tagata pea e ina utu anai.” Ko te ʼu mātuʼa ʼaē ʼe nātou loto ke maʼu e tanatou tamaliki he ʼu aga poto, ʼe tonu muʼa kia nātou ke nātou maʼuliʼi te ʼu lekula ʼaia ʼaē ʼe nātou akoʼi ki tanatou fānau.
pea neʼe mole ma pa kalaga mokā ma ʼiʼita kia nātou. Neʼe maʼuhiga age te aga ʼi he ʼu tuʼuga palalau. ʼE ma fiafia heʼe fakaʼapaʼapa tamā fānau mokā nātou palalau mo niʼihi.” ʼE ʼui fēnei iaKoutou Felogoi Lelei Tuʼumaʼu Mo Takotou Fānau
“ ʼE tonu anai ke ke akoʼi [te ʼu fakatotonu ʼa te ʼAtua] ki tou foha pea mo ke talanoa kiai mokā ke heka anai ʼi tou loto fale, mokā ke haʼele anai ʼi te ala, mokā ke takoto anai, pea mokā ke tuʼu ake anai.”—Teutalonome 6:7.
Kua lahi te ʼu mātuʼa kua nātou gāue fakalaka. ʼE ʼi ai te ʼu fua ki te fānau mokā ʼe gāue toko lua te tagata pea mo te fafine. ʼE mole kei lahi te temi ʼo te ʼu mātuʼa mo tanatou fānau. ʼI te ʼu temi ʼaē ʼe mole gāue ai te ʼu mātuʼa, ʼe tonu ke nātou fai te ʼu gāue ʼo te loto fale, ʼo feala ai ke nātou gaʼegaʼe. ʼI te ʼu ʼaluʼaga ʼaia, e feafeaʼi hakotou lava felogoi mo takotou fānau? ʼE koutou lava maʼu te ʼu faigamālie moʼo fai palalau mo takotou fānau mokā koutou fai fakatahi he ʼu gāue ʼi te loto fale. Neʼe toʼo ʼosi e te pule famili te foʼi televisio, ke lahi tāfito ai honā temi fai palalau mo tanā fānau. Neʼe ina ʼui fēnei: “ ʼI te kamata neʼe nātou fifiu, kae neʼe ʼau fai te ʼu gaoʼi mo nātou pea neʼe mātou palalau ki te ʼu tohi lelei, pea ʼaki te temi neʼe nātou leleiʼia te ʼu fetogi ʼaia.”
ʼE lelei ke fakamāmāhani te fānau ke nātou felogoi mo tanatou ʼu mātuʼa. Heʼe kapau ʼe mole fai feiā, ka nātou lalahi ake pea mo nātou tau mo ni ʼu fihifihia, ʼe mole hage anai ʼanatou mātuʼa ko honatou ʼu kaumeʼa ʼe feala ke nātou felogoi mo nātou. ʼE koutou lava avahi feafeaʼi tonatou loto? ʼE ʼui fēnei e te Tāʼaga Lea 20:5: “Ko te tokoni ʼaē ʼi te loto ʼo te tagata ʼe hage ko he ʼu vai loloto, kae ʼe ko te tagata ʼaē ʼe fakasiosio tonu ʼaē ka ina ʼohu anai te vai ʼaē ʼi loto.” ʼE feala ki te ʼu mātuʼa ke nātou fakaloto mālohiʼi tanatou fānau ke nātou fakahā tanatou ʼu manatu ʼaki te taʼi fehuʼi ʼaenī “Koteā tau manatu?”
Koteā anai ka koutou fai mo kapau ʼe fai e takotou tamasiʼi he hala mamafa? Ko te temi ʼaia ʼe ʼaoga ai kia ia he tokaga ʼofa. ʼAua naʼa koutou ʼita mokā koutou fakalogo takotou tamasiʼi. ʼE fakahā e te tāmai te meʼa ʼaē ʼe ina fai moʼo fakatokatoka te taʼi ʼaluʼaga ʼaia: “Kapau neʼe fai e te fānau he ʼu meʼa ʼe kovi, ʼe mole ʼau fakalalahi fau. ʼE ʼau nofo ki lalo pea mo ʼau fakalogo ki te meʼa ʼaē ʼe palalau mai ki ai. ʼE ʼau faiga ke ʼau mahino ki te meʼa ʼaē neʼe ina fai. Ka kua faigataʼa taku lolomi ʼo toku ʼita, pea ʼe ʼau fakatalitali muʼa ke puli toku ʼita.” Kapau ʼe koutou lolomi te ʼu meʼa ʼaē ʼi ʼokotou loto pea mo fakalogo, ʼe faigafua anai ki takotou fānau hanatou tali te akonaki.
ʼE Maʼuhiga Te Akonaki ʼAē ʼe Fakatafito Ki Te ʼOfa
“ ʼU tāmai, ʼaua naʼa koutou fai ke ʼiʼita takotou fānau, kae ke koutou haga akoʼi age kia nātou te akonaki pea mo te manatu ʼa Sehova.”—Efeso 6:4, MN.
Ke fua lelei te ako ʼaē ʼe koutou foaki, ʼe tonu ke lelei takotou faʼahiga foaki ia te akonaki ʼofa ʼaia. ʼE lava feafeaʼi ki te ʼu mātuʼa hanatou ‘fakatupu he ʼita ʼo tanatou fānau’? Kapau ʼe mole lelei te fakatūʼa ʼo te hala ʼa te fānau pe neʼe fefeka fau tona fai, ʼe fakafeagai anai te fānau kiai. ʼE tonu ke fai tuʼumaʼu te akonaki ʼaki te ʼofa. (Tāʼaga Lea 13:24) Kapau ʼe koutou palalau mo takotou fānau ʼo ʼuhiga mo te meʼa ʼaē neʼe nātou fai, ʼe nātou mahino anai ʼe koutou akonakiʼi nātou heʼe koutou ʼofa kia nātou.—Tāʼaga Lea 22:15; 29:19.
Tahi ʼaē meʼa, ʼe lelei ke ʼiloʼi e te tamasiʼi te ʼu fua kovi ʼo tana aga ʼaē neʼe mole lelei. Ohage la,
kapau neʼe agakovi ia te tamasiʼi ki he tahi, ʼe lelei ke koutou fakamahino lelei age ʼe tonu ke ʼalu ʼo fai hana fakalelei. Ka mole fakalogo ki te ʼu lekula ʼo te famili, ʼe lagi lelei ke koutou fakatūʼa ʼo ʼuhiga mo ni ʼu meʼa neʼe feala ke ina fai, ke mahino kia ia ʼe maʼuhiga ke mulimuli ki te ʼu lekula.ʼE lelei mokā ʼe fai te akonaki ʼi tona temi totonu. ʼE fakahā lelei e te Tagata Tānaki 8:11: “Koteʼuhi neʼe mole fakahoko fakavilivili te tautea ki he aga ʼe kovi, koia ʼaē kua lotomālohi ai te loto ʼo te ʼu foha ʼo te tagata ke nātou fai te meʼa ʼaē ʼe kovi.” Ohage la, ʼe lahi anai te fānau ʼe nātou ʼahiʼahiʼi peʼe feala ke nātou hāo mai he fakatūʼa mokā kua nātou ʼosi fai he meʼa ʼe kovi. Koia kapau neʼe kua koutou fakatokagaʼi age te fakatūʼa ʼaē ʼe ina maʼu anai mokā ʼe ina fai te meʼa ʼaē ʼe kovi, koutou fakahoko ki ai te fakatūʼa mo kapau neʼe mole fakalogo.
ʼE Maʼuhiga He Fakafiafia Lelei
“ ʼE ʼi ai . . . te temi moʼo kata . . . pea mo te temi moʼo gaoʼi.”—Tagata Tānaki 3:1, 4.
ʼE ʼaoga ki te tuputupu ʼo te ʼatamai pea mo te sino ʼo te tamasiʼi he ʼu temi fakafiafia ʼe fakafuafua lelei pea mo ʼaoga. ʼE mālohi te ʼu noʼo faka famili pea ʼe maʼu e te fānau he maʼuli fīmālie mokā ʼe fakafiafia fakatahi te ʼu mātuʼa mo tanatou fānau. Koteā te ʼu faʼahiga fakafiafia ʼe lava kau fakatahi kiai he famili? Kapau ʼe koutou faiga ke koutou fakahoko te faʼahi ʼaia, ʼe feala ke lahi te ʼu meʼa ʼe koutou fai fakatahi. ʼE ʼi ai te ʼu faigaoʼi ohage ko te aka lelue, te aka fiti polo, te tennis, pea mo te badminton, pea mo te pale. Pea ʼe ʼi ai te tahi ʼu temi fakafiafia, ko te mahōlō fakatahi ʼa te famili. ʼE ko te tahi meʼa lelei mokā ʼolo fakatahi he famili ʼo mālōlō ʼi he motu.
ʼI te ʼu ʼaluʼaga ʼaia, ʼe feala ai ki te ʼu mātuʼa ke nātou fakahū ki te loto ʼo tanatou fānau te manatu fakapotopoto ʼo ʼuhiga mo te ʼu fakafiafia. Neʼe ʼui fēnei e te tagata Kilisitiano ʼo ʼuhiga mo tona ʼu foha e toko tolu: “ ʼI te ʼu temi ʼaē ʼe ʼau faigamālie ai, ʼe ʼau fai he ʼu meʼa ke ʼau fakafiafia mo taku fānau. Ohage la, ka nātou gaoʼi ʼi te olotinatea, ʼe ʼau fehuʼi age kia nātou peʼe feafeaʼi te fai ʼo te gaoʼi. ʼI te temi ʼaē ʼe nātou fakamahino fakafiafia mai te gaoʼi, pea ʼe ʼau fakaʼaogaʼi te temi faigamālie ʼaia moʼo palalau ki te ʼu tuʼutāmaki ʼo te ʼu fakafiafia ʼaē ʼe mole lelei. Neʼe ʼau fakatokagaʼi ʼe mole nātou tali te ʼu fakafiafia ʼaē ʼe mole lelei.” Ei, ko te ʼu fānau ʼaē ʼe nātou fiafia ʼi tanatou ʼu fakafiafia faka famili, ʼe tahitahiga tanatou fia sioʼi te televisio, mo te ʼu ata viteo, pea mo te ʼu gaoʼi ʼo te Internet ʼaē ʼe lahi ai te fakahā ʼo te agamālohi, te aga heʼeʼaoga, pea mo te fakaʼaogaʼi lahi ʼo te toloke.
Koutou Tokoniʼi Nātou Ke Nātou Fili Honatou ʼu Fakakaugā Lelei
“Ko ʼaē ʼe haʼele mo te kau poto ʼe liliu anai ia ʼo poto, kae ko ʼaē ʼe fakatahi mo te kau vale, ʼe fua kovi anai kia ia.”—Tāʼaga Lea 13:20.
Neʼe ʼui fēnei e te tāmai Kilisitiano neʼe lelei tana pusiaki tana ʼu toe e toko fā: “Ko te filifili ʼo tonatou ʼu kaumeʼa ʼe ko he meʼa maʼuhiga ʼaupito. Ko he fakakaugā kovi ʼe feala ke ina maumauʼi katoa te ʼu gāue lelei ʼaē neʼe koutou fai.” Moʼo tokoni ki tana fānau ke nātou filifili honatou ʼu kaumeʼa lelei, neʼe ina fai fakapotopoto te fehuʼi ʼaenī: Ko ai tokotou kaumeʼa lelei? He koʼe ʼe koutou ʼofa ai? Koteā ʼaē ʼe koutou fia faʼifaʼitakiʼi ia ia? Ko ʼihi mātuʼa ʼe nātou fakaʼui ki tanatou ʼu fānau ke nātou fakaafe mai ki fale tonatou ʼu kaumeʼa. Heʼe feala ai ke nātou fakasiosio peʼe ko ai, pea mo foaki age leva ki tanatou fānau he ʼu tokoni ʼe ʼaoga.
ʼE toe maʼuhiga foki ke akoʼi ki te fānau ʼe feala ke nātou kaumeʼa mo te hahaʼi ʼaē kua matutuʼa
ohage pe ko tanatou kaumeʼa mo tonatou taʼiake. ʼE ʼui e Bum-sun, te tāmai e ko tona ʼu foha e toko tolu: “ ʼE ʼau fakamahino age ki taku fānau ʼe feala ke nātou fakakaumeʼa mo he ʼu hahaʼi ʼe mole taʼu tahi mo nātou, ohage la ko Tavite mo Sonatane ʼaē ʼe talanoa kiai te Tohi-Tapu. ʼE ʼau fakaafe te kau Kilisitiano ʼe taʼu kehekehe ke nātou fakatahi mo toku ʼu foha. Pea ʼe fakakaugā taku ʼu fānau mo te hahaʼi ʼe mole taʼu tahi mo nātou.” ʼE lahi te ʼu meʼa ʼaē ka ako anai e te fānau mo kapau ʼe nātou fakatahi mo he ʼu hahaʼi fakapotopoto.ʼE Lava Fua Lelei Takotou Ako Fānau
Neʼe fakahā e te sivi neʼe fai ʼi Amelika, ʼe lahi te ʼu mātuʼa neʼe mole fua lelei tanatou faiga ʼaē ke nātou fakatuputupu ʼi tanatou fānau te ʼu kalitate ohage ko loto lolomi, pea mo te agatonu. He koʼe ʼe faigataʼa? Neʼe ʼui fēnei e te faʼe neʼe ina tali ki te sivi ʼaia: ‘Ko te meʼa ʼaē ʼe kovi, heʼe ko te puleʼaki pe e tahi moʼo puipui tatatou fānau ʼe ko tonatou taupau maʼu ʼi fale pea ʼe mole tonu ke tou tuku nātou ke nātou ʼolo ʼo haʼele.’ ʼI tana manatu ko te mālama ʼaē ʼe tuputupu ai te tamaliki kua ʼāsili kovi age ia ʼi temi muʼa. ʼI te ʼaluʼaga ʼaia, ʼe feala moʼoni koa ke pusiaki fakalelei te fānau?
Kapau ʼe koutou fia fakahomo he olekite kae ʼe mole koutou vakavakaʼi lelei te temi ʼaē ʼe koutou to ai, ʼe lagi koutou lotovaivai anai. Kae ʼe koutou loto fīmālie anai mo kapau ʼe tokoniʼi koutou e he tahi ʼe poto ʼi te to olekite, ʼo ina ʼui atu, “ ʼE homo anai mo kapau ʼe koutou fai feiā.” Ko Sehova, te Pule Māfimāfi ʼo te tagata, ʼe ina foaki te ʼu tokoni ki te faʼahiga akoʼi fakalelei ʼo te fānau. ʼE ina ʼui fēnei: “Akoʼi te tama ki te ala ʼaē ʼe ʼaoga ki ai; koteʼuhi ka matuʼa anai, pea ʼe mole fakamamaʼo anai ia mai ai.” (Tāʼaga Lea 22:6) Ka koutou akoʼi te fānau ʼo mulimuli ki te tokoni faka Tohi-Tapu, ʼe koutou fiafia anai mokā koutou sisio ʼe nātou liliu anai ko ni hahaʼi fakapotopoto, ʼo fakaʼapaʼapa ki te hahaʼi, pea mo nātou fai te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai. Pea ʼe ʼofainaʼi anai nātou e te hahaʼi kae tāfito ia Sehova totatou Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo.