“Neʼe Nātou Folau Vaka Ki Sipele”
“Neʼe Nātou Folau Vaka Ki Sipele”
ʼE KAMATA feiā te fakamatala ʼo te tohi ʼo Gaue ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ki te kau misionea ko Paulo, mo Palenapasi, pea mo Soane Maleko ʼi tanatou folau ki Sipele ʼi te lagi taʼu 47 ʼo totatou temi. (Gaue 13:4) ʼI te temi muʼa ʼo feiā pe mo te temi nei, neʼe lelei te tuʼuʼaga ʼo Sipele ʼi te potu esite ʼo Metitelanea.
Neʼe fia fai te kau Loma ki te motu, pea neʼe nātou puleʼi ʼi te taʼu 58 ʼi muʼa ʼo totatou temi. ʼI muʼa ʼo tona puleʼi e te kau Loma, neʼe kua lahi te ʼu meʼa neʼe kua hoko ʼi Sipele. Neʼe kua puleʼi e te kau Fenisia, mo te kau Keleka, mo te kau Asilia, mo te kau Pelesia, pea mo te kau Esipito. Neʼe ʼōmai ʼi te Moyen-Âge ia te kau Croisés, mo te kau Francs, mo te kau Vénétiens pea mo te kau Ottomans. ʼI te taʼu 1914, neʼe puleʼi te motu e te kau Pilitania ʼo aʼu ki te taʼu 1960 ʼaē neʼe hoki puleʼaga faʼitaliha ai.
ʼI te temi nei ʼe fakalogo te maʼuli faka ekonomika ki te hahaʼi tulisi, kae ʼi te temi ʼo Paulo, neʼe lahi ʼaupito te ʼu koloā ʼo Sipele, neʼe fakaʼaogaʼi lahi e te kau Loma moʼo fakafonu te ʼu kesi paʼaga ʼo Loma. Neʼe maʼu te kapa ʼi te motu, pea ʼe fakafuafua ʼi tona ʼosi puleʼi e te kau Loma, ko tane kapa e 250 000 neʼe keli mai te motu. Kae neʼe lahi te maumauʼi ʼo te ʼu vao matuʼa moʼo fai ʼo te fai gāue ʼaia. ʼE lahi te ʼu vao matuʼa neʼe kua maumauʼi ʼi te temi ʼaē neʼe tau mai ai ia Paulo ki te motu.
Ko Sipele Mo Te Pule ʼa Te Kau Loma
ʼE fakamatala e te Encyclopædia Britannica, neʼe foaki e Sesale ia Sipele ki Esipito, kae ki muli age neʼe foaki te motu e Marc Antoine kia Cléopâtre. Kae ohage ko tona tohi fakalelei e Luka ʼaē neʼe ina fai te tohi ʼo Gaue, ʼi te pule Auguste neʼe toe maʼu te motu e Loma pea neʼe puleʼi ia Sipele e te kovana, ʼaē neʼe tuʼu maʼua totonu ki Loma. Ko Selesio Paulo ʼaē neʼe kovana ʼi te temi ʼaē neʼe fai faka mafola ai ia Paulo.—Gaue 13:7.
ʼAki te Pax Romana, ia te tokalelei faka malamanei ʼaē neʼe lagolago kiai ia Loma, neʼe fakalahi te ʼu lameni pea mo te ʼu matani gāue feiā ʼi Sipele, ʼo tuputupu ai te fai koloā ʼa te hahaʼi. Neʼe ʼi ai te tahi haʼuʼaga paʼaga ki te fenua, neʼe ko te nonofo ai ʼa te kau solia Loma pea mo te ʼōmai ʼo te hahaʼi fai pelelinasi kia Aphrodite, te ʼatua ʼo te motu. Ko te meʼa neʼe hoko ai, neʼe fai te ʼu ala foʼou, mo te ʼu ʼuafu, pea mo laga te ʼu fale matalelei ʼaupito maʼa te kaugamālie. Neʼe tāʼofi te lea faka Keleka ko te lea ʼo te fenua, pea—ʼaki te lagolago kiai ʼa te Tuʼi Loma—ko Aphrodite, mo Apollon, pea mo Zeus neʼe ko te ʼu ʼatua ʼaia neʼe lahi te tauhi kiai ʼa te hahaʼi. Ko te hahaʼi neʼe maʼuli koloaʼia pea mo lahi te ʼu meʼa kehekehe ʼo tonatou maʼuli faka sosiale.
Neʼe ko te faʼahiga maʼuli ʼaia ʼaē neʼe maʼu ʼi Sipele, ʼi te temi ʼaē neʼe fakalaka ai ia Paulo pea mo palalau ai ki te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo Kilisito. Kae neʼe fakahū te Lotu Faka Kilisitiano ki Sipele ʼi muʼa ʼo te tau kiai Paulo. ʼE ʼui e te tohi ʼo Gaue, ʼi te hili ʼo te mate ʼo te ʼuluaki Kilisitiano maletile ko Setefano, ko ʼihi ʼo te ʼu ʼuluaki Kilisitiano neʼe nātou feholaki ki Sipele. (Gaue 11:19) Ko Palenapasi, te hoa gāue ʼo Paulo, neʼe tupu ʼi Sipele, pea ʼe mahino ia ʼi tana ʼiloʼi lelei te motu, neʼe lagi ina taki fakalelei te fai faka mafola haʼele ʼa Paulo ʼi te ʼu kolo.—Gaue 4:36; 13:2.
Te ʼu Faʼahi ʼAē Neʼe Taka Ai Ia Paulo
ʼE mole faigafua te ʼiloʼi papau ʼo te ʼu koga meʼa ʼaē neʼe taka ai ia Paulo ʼi Sipele. Kae ʼe ʼiloʼi lelei e te kau gāue alekeolosia te ʼu ala lelei ʼo te temi ʼo te kau Loma. ʼUhi ko te agaaga ʼo te motu, māʼia mo te ʼu ala lalahi ʼo te temi nei ʼe nātou muliʼi pe te ʼu ala ʼaia neʼe lagi ʼolo ai te kau misionea ʼaia.
Ko Paulo, mo Palenapasi, pea mo Soane Maleko neʼe nātou folau mai Séleucie ki te ʼuafu ʼo Salamine. Koteā te tupuʼaga ʼo tanatou ʼōmai ki Salamine, kae ko te taulaga pea mo te ʼuafu tāfito neʼe ko Paphos? Koteʼuhi neʼe tuʼu ia Salamine ʼi te potu esite, ia kilometa pe e 200 mai Séleucie, ʼaē ʼe tuʼu ʼi te fenua lahi. Logope neʼe fetogi ia te taulaga ko Salamine e te kau Loma ʼo nātou fakaliliu te taulaga ko te kolo ko Paphos, kae ko Salamine neʼe ko te koga meʼa tāfito ʼaia ki te ako mo te fakatau koloā ʼo te motu. Neʼe kaugamālie te kau Sutea neʼe nonofo ʼi Salamine, pea ko te kau misionea neʼe nātou kamata “fagonogono te folafola a te Atua i te u sinakoka o te kau Sutea.”—Gaue 13:5.
ʼI te temi nei, ko te meʼa pe ʼe kei maʼu mai Salamine ʼe ko tona ʼu toega kolo. ʼE fakamoʼoni e
te alekeolosia ia te maʼuhiga pea mo te koloaʼia ʼo te kolo. Ko tona fakatauʼaga meʼa, te tāfito ʼo te maʼuli faka politike pea mo faka lotu, neʼe lagi ko te toe fakatauʼaga meʼa Loma ʼaia kua keli ʼi te koga meʼa ʼo te Metitelanea. ʼE fakahā e te ʼu toega ʼo te kolo, ʼaē ʼe lau pe ki te temi ʼo Sesale Aukusito, ia te ʼu fāliki neʼe faigataʼa tona fai, mo te ʼu fale faigaoʼi, mo te toe fale maʼanu, mo te malaʼe faigaoʼi, pea mo te fale ʼe fakahāhā ai te ʼu gaoʼi, mo te ʼu falemaka matamatalelei, pea mo te toe teate lahi neʼe feala ke nofoʼi e te toko 15 000! ʼE tuʼu ōvi mai kiai ia te fale lotu ʼo Zeus.Kae neʼe mole lava tāʼofi e Zeus ia te ʼu mafuike ʼaē neʼe gatu ai te kolo. Ko te mafuike lahi ʼaē neʼe to ʼi te taʼu 15 ʼi muʼa ʼo totatou temi neʼe teitei pe ke ina maumauʼi katoa ia Salamine, kae ki muli age neʼe toe laga te kolo e Aukusito. ʼI te taʼu 77 ʼo totatou temi neʼe toe maumauʼi e te mafuike, pea neʼe toe laga te kolo. ʼI te fā sēkulō, neʼe to hoholo te ʼu mafuike ki Salamine, ʼo mole ina toe lava maʼu tona maʼuhiga ʼāfea atu. Lolotoga te Moyen-Âge, neʼe fonu one te ʼuafu ʼo te kolo pea neʼe līʼakina ai.
ʼE mole fakahā pe neʼe tali feafeaʼi te fai faka mafola ʼa Paulo e te hahaʼi ʼo Salamine. Kae neʼe tonu foki ke fai faka mafola ia Paulo ki te tahi ʼu nofoʼaga. ʼI tanatou mavae mai Salamine, ko ala tāfito e tolu neʼe feala ke ʼolo ai te kau misionea: ko te ʼuluaki ʼe ʼalu ki te potu noleto, ʼo fakalaka ʼi te ʼu fua moʼuga ʼo Kyrenia; ko te tahi ala ʼe alu ki te potu uesite ʼo fakalaka ʼi te koga meʼa halafalafa ʼo Mésorée ʼi te potu lahi ʼo te motu; pea ko te tahi ala ʼe fālō ʼi te matatai ʼo te potu saute.
ʼE lau ko Paulo neʼe ina muliʼi te tolu ala. ʼE ʼalu ʼi te ʼu kele maʼuli ʼe gāueʼi, ko te kele kula ʼe ʼāteaina pe ki te fenua. Lagi ia kilometa e 50 ʼi te potu saute uesite, ʼe fakaōvi atu te ala ki te kolo ko Larnaka ʼi muʼa ʼo tana ʼulu ki te loto fenua.
“ ʼI Te Motu Katoa”
Ko te kolo ʼaē ka aʼu nei kiai te ala lahi ko te kolo ʼāfea ko Ledra. Neʼe laga ai te taulaga ʼo te temi nei, ko Nicosie. ʼE mole kei ʼi ai he fakamoʼoni ʼe maʼu ʼo te kolo ʼāfea. Kae ʼi te loto kaupā Vénétien ʼo te 16 sēkulō ʼaē ʼe ina takafoli ia Nicosie, ʼe ʼi ai te ala fāveliveli ʼe lahi tona haʼeleʼi ʼe fakahigoa ko te Ala Ledra. ʼE mole tou ʼiloʼi pe neʼe fagona ia Paulo ki Ledra peʼe kailoa. ʼE ʼui pe ia e te Tohi-Tapu, ko Paulo mo nātou ʼaē neʼe kaugā ʼolo mo ia, neʼe nātou fakalaka “ ʼi te motu katoa.” (Gaue 13:6, MN ) ʼE ʼui e te tohi The Wycliffe Historical Geography of Bible Lands, “ ʼe lagi faka ʼuhiga pe ki he foli ʼo te ʼu nofoʼaga fuli ʼo te kau Sutea ʼi Sipele.”
Neʼe loto tāfito ia Paulo ke fai fagonogono ki he hahaʼi kaugamālie ʼi Sipele. Koia neʼe ina muliʼi te ala ʼaē ʼe haʼu mai te kolo ʼo Ledra ʼo ʼalu ki Amathonte mo Curium—neʼe ko he ʼu kolo lalahi e lua neʼe nonofo ai te hahaʼi ʼo te ʼu lanu kehekehe pea neʼe liliu ʼo kaugamālie te hahaʼi ʼaē neʼe nonofo ai.
Neʼe tuʼu ia Curium ʼi te ʼu fuga mata mato ʼe hifo fakahagatonu ki te matatai. Neʼe maumauʼi te kolo matalelei ʼaia e te mafuike pe ʼaē neʼe ina maumauʼi ia Salamine ʼi te taʼu 77 ʼo totatou temi. ʼE ʼi ai te ʼu toega ʼo te fale lotu lahi ʼaē neʼe fakatuʼu maʼa te ʼatua ko Apollon, pea ʼe lau neʼe fai ʼi te taʼu 100 ʼo totatou temi. Neʼe lava nonofo ai te toko 6 000 hahaʼi ʼi te malaʼe. ʼE ʼiloga te maʼu koloā ʼo te tokolahi ʼi Curium ʼi te ʼu fāliki matamatalelei ʼaupito ʼe nātou teuteuʼi ʼihi ʼapi.
Neʼe Aʼu Te Fagona Ki Paphos
ʼE ʼosi ia Curium, kae hoko atu te ala ʼi te potu uesite ʼi te kolo ʼe gaohi vino, pea hakehake māmālie, pea fokifā pe ia kua hifo te ala pikopiko ki te ʼu matatai makaʼia. ʼE lau e te fagana Keleka, ʼe ko te koga meʼa tonu ʼaia neʼe tupu ai ʼi te tai te ʼatua fafine ko Aphrodite.
ʼI te ʼu ʼatua Keleka, ko Aphrodite neʼe ko te ʼatua ʼaia ʼaē neʼe lahi te tauhi kiai ʼa te hahaʼi ʼi Sipele ʼo aʼu ki te lua sēkulō ʼo totatou temi. Ko te koga meʼa ʼaē neʼe hoko ai te atolasio kia Aphrodite neʼe ko Paphos. Neʼe fai tona lafeti lahi ʼi te ʼu fasiga taʼu māfana. Ko te hahaʼi fai pelelinasi mai Asia Veliveli, mo Esipito, mo Heleni, pea mo te ʼu potu mamaʼo mai Pelesia neʼe ʼōmai ki te ʼu fakafiafia ʼaē neʼe fai ʼi Paphos. ʼI te temi ʼaē neʼe puleʼi ai ia Sipele e te hōloga hau ʼo Ptolémée, neʼe fai leva e te hahaʼi ʼo Sipele ia te atolasio ki te kau Falaone.
Ko Paphos neʼe ko te taulaga ʼo Sipele maʼa te kau Loma pea neʼe ko te nofoʼaga ʼaia ʼo te kovana, pea neʼe faʼu ai te ʼu foʼi piesi kapa. Neʼe maumauʼi mo te kolo ʼaia e te mafuike ʼaē neʼe to ʼi te taʼu 15 ʼi muʼa ʼo totatou temi, pea ohage pe ko te kolo ko Salamine, neʼe foaki e Aukusito ia te falā ke toe laga te kolo. Neʼe fakahā e te ʼu keli meʼa ia te maʼuli koloaʼia ʼi Paphos ʼi te ʼuluaki sēkulō—ko te ʼu ala laulahi ʼo te kolo, mo te ʼu ʼapi matalelei ʼaupito ʼo te ʼu hahaʼi, mo te ʼu faleako fai musika, mo te ʼu fale faigaoʼi, pea mo te fale ʼe fakahāhā ai te ʼu gaoʼi.
Neʼe ko te kolo ʼaia ʼo Paphos ʼaē neʼe ʼaʼahi e Paulo, mo Palenapasi, pea mo Soane Maleko, pea neʼe ko te kolo ʼaia neʼe nofo ai ia Selesio Paulo—“ko he tagata atamai”—“nee fakaʼamu ke ina fakalogo te Folafola a te Atua” logola te fakafeagai mālohi ʼa te tagata fai fakalauʼakau ko Elimasi. Ko te kovana “nee logoloto ia te ia te akonaki a [“Sehova,” MN ].”—Gaue 13:6-12.
ʼI tanatou ʼosi fakahoko katoa tanatou gāue fai faka mafola ʼi Sipele, neʼe hoko atu te gāue ʼa te kau misionea ʼi Asia Veliveli. Ko te ʼuluaki folau misionea ʼaia ʼaē neʼe fai e Paulo neʼe ko he lakaga maʼuhiga ʼi te mafola ʼo te Lotu Faka Kilisitiano. Ko te tohi St. Paul’s Journeys in the Greek Orient ʼe ina fakahigoa te folau ʼaia “ko te kamataʼaga totonu ʼaia ʼo te gāue faka Kilisitiano pea mo . . . te gāue faka misionea ʼa Paulo.” ʼE toe ʼui fēnei e te tohi: “ ʼI te tuʼu ʼo Sipele ʼi te ʼu felāveʼiʼaga ʼo te ʼu ala ʼaē ʼe ʼalu ki Silia, mo Asia Veliveli, pea mo Heleni, ʼe mahino ia neʼe ko te potu ʼaia ʼaē neʼe tonu ke kamata ai ia te gāue faka misionea.” Pea neʼe ko te kamataʼaga pe ʼaia. Hili kiai te ʼu sēkulō e ʼuafulu, ʼe kei hoko atu pe te gāue faka misionea, pea ʼe kua lava ʼui ko te logo lelei ʼo te Puleʼaga ʼo Sehova kua aʼu ki “te potu taupotu ʼo te kele.”—Gaue 1:8, MN.
[Paki ʼo te pasina 20]
SIPELE
NICOSIE (Ledra)
Paphos
Curium
Amathonte
Larnaka
Salamine
MTS KYRENIA
PLAINE DE MÉSORÉE
MTS TROÖDOS
[Paki ʼo te pasina 21]
ʼAki te laumālie maʼoniʼoni, neʼe fakakiviʼi e Paulo ia te tagata fai fakalauʼakau ko Elimasi ʼi tana nofo ʼi Paphos