KĀPITE 12
Kotou Fai He ʼu Palalau “ ʼe Lelei Moʼo Laga” ʼo Niʼihi
“Ke ʼaua naʼa haʼu he palalau ʼuli mai tokotou gutu, kae ko he ʼu palalau ʼe lelei moʼo laga.”—EFESI 4:29.
1-3. (a) Koteā te meʼa ʼofa ʼaē neʼe foaki mai e Sehova kiā tātou, pea ʼe feafeaʼi hatatou fakaʼaogaʼi ia te meʼa ʼofa ʼaia? (b) Ke feala hatatou nonofo ʼi te ʼofa ʼo te ʼAtua, ʼe tonu ke tou fakaʼaogaʼi feafeaʼi ia te meʼa ʼofa ʼaia, ko te palalau?
KAPAU neʼe kotou foaki he meʼa ʼofa ki he tahi ʼe kotou ʼofa ki ai, ʼe kotou feafeaʼi anai mo kapau ʼe mole ina fakaʼaogaʼi lelei ia te meʼa ʼofa ʼaia? Ohagē lā neʼe kotou foaki age ki ai he motokā, pea kotou logo ki muli age, neʼe mole tokaga ia ʼo taki fakalelei ia te motokā, ʼo tupu ai te lavea ʼo niʼihi. ʼE mole kotou lotomamahi anai koa ki ai?
2 Ko te palalau, ʼe ko he fealagia ʼe tou maʼu, pea ʼe ko he meʼa ʼofa ia mai iā Sehova, ia Ia ʼaē ʼe ina foaki ia “meʼa ʼofa lelei fuli pea mo te mōlaga haohaoa fuli.” (Sake 1:17) Ko te meʼa ʼofa ʼaia, ʼaē ʼe mole maʼu e te manu, ʼe ina fakafealagia ke tou fakahā tatatou ʼu manatu ki niʼihi pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼi totatou loto. Kae ohagē ko he motokā, ʼe feala pē ke fakaʼaogaʼi kovi ia te meʼa ʼofa ʼaia ko te palalau. ʼE lagi mole fiafia anai Sehova mo kapau ʼe tou fai ni ʼu palalau kae neʼe mole tou fakakaukauʼi, ʼo tupu ʼaki ai he lotomamahi ʼo niʼihi!
3 Ke feala hatatou nonofo ʼi te ʼofa ʼo te ʼAtua, ʼe tonu ke tou fakaʼaogaʼi te meʼa ʼofa ʼaē ko te palalau ohagē ko tona fakatuʼutuʼu ʼe Ia ʼaē neʼe ina foaki mai ia te fealagia ʼaia. ʼE fakahā lelei e Sehova ia te ʼu faʼahiga palalau ʼaē ʼe ina leleiʼia. ʼE ʼui fēnei ʼi tana Folafola: “Ke ʼaua naʼa haʼu he palalau ʼuli mai tokotou gutu, kae ko he ʼu palalau ʼe lelei moʼo laga mokā ʼe ʼaoga, ke feala hona ʼaoga kiā nātou ʼaē ʼe fagono kiai.” (Efesi 4:29) Tou vakaʼi age muʼa te ʼu fehuʼi ʼaenī ʼe tolu: He koʼē ʼe tonu ke tou tōkakaga ki te ʼu palalau ʼaē ʼe tou fai? Ko te ʼu palalau fea ʼaē ʼe tonu ke tou tekeʼi? Pea ʼe feafeaʼi hatatou fai ia he ʼu palalau “ ʼe lelei moʼo laga” ʼo niʼihi?
HE KO’Ē ʼE TONU KE TOU TŌKAKAGA KI TE ʼU PALALAU ʼAĒ ʼE TOU FAI?
4, 5. Koteā ʼaē ʼe ʼui e ʼihi tāʼaga lea Fakatohi-tapu ʼo ʼuhiga mo te mālohi ʼo tatatou ʼu palalau?
4 Ko he tupuʼaga tāfito ʼaē ʼe tonu ai ke tou tōkakaga mokā tou palalau heʼe feala ki tatatou ʼu palalau ke malave lelei peʼe ke malave kovi ki niʼihi. ʼE ʼui fēnei iā Tāʼaga Lea 15:4: “Ko te ʼalelo malū ʼe ko he ʼakau ʼo te maʼuli, kae ko ʼaē ʼe kākā ʼe ina maumauʼi ia te ʼatamai.” * Ohagē pē ko te vai ʼaē ʼe ina fakamaʼuli ia he fuʼu ʼakau kua magemage, ʼe toe fēia pē ki he palalau ʼe malū, ʼe feala ke ina fakalotofīmālie ia te ʼatamai ʼo nātou ʼaē ʼe logo kiai. Kae kā ko he ʼu palalau kākā ʼe haʼu mai he gutu ʼe kovi pea ʼe feala ke ina fakalotomamahiʼi ia te ʼatamai ʼo niʼihi. Koia, ʼe feala ʼaki tatatou ʼu palalau ke tou fakalotomamahiʼi peʼe ke tou fakalotofīmālieʼi he tahi.—Tāʼaga Lea 18:21.
5 ʼO ʼuhiga mo te mālohi ʼo tatatou ʼu palalau, ʼe ʼui fakalelei fēnei ʼi te tahi tāʼaga lea: “ ʼE ʼi ai te faʼahiga tagata ʼaē ʼe palalau vale ohagē ko he ʼu tā ʼaki he heletā.” (Tāʼaga Lea 12:18) Ko te ʼu palalau ʼaē ʼe fai fakavilivili kae neʼe mole fakakaukauʼi, ʼe feala ke fakatupu lotomamahi ʼaupitō pea mo fakatupu kovi ki he felōgoi ʼa he ʼu kaumeʼa. Neʼe kua kotou lotomamahi koa ʼi he ʼaho ʼi he ʼu palalau neʼe fai atu kae neʼe fefeka fau ohagē pē ko te ʼu tā ʼa he heletā? Ko te manatu lelei ʼi te tāʼaga lea pē ʼaia heʼe ina ʼui fēnei: “Ko te ʼalelo ʼo te kau popoto ʼe ina fakamālōlō.” Ko he ʼu palalau agalelei ʼe fai e he tahi ʼe ina maʼu ia te poto fakaʼatua, ʼe feala ke fakafīmālie ki he tahi ʼe lotomamahi pea mo natou fakatokatoka he ʼu felōgoi. ʼE kotou manatuʼi koa he temi neʼe kotou loto fīmālie ai ʼaki he ʼu palalau agalelei neʼe fai atu? (Tāʼaga Lea 16:24) ʼI tatatou ʼiloʼi ʼaē ʼe feala ki tatatou ʼu palalau ke malave lelei peʼe ke malave kovi ki he tahi, ʼe mahino ia kā tou palalau anai pea ʼe tou fia fakalotofīmālieʼi te hahaʼi kae mole tou loto anai ke natou lotomamahi.
Ko he palalau ʼe malū ʼe fakalotofīmālie
6. He koʼē ʼe faigataʼa ʼaupitō ke tou puleʼi ia totatou ʼalelo?
6 Logolā ia te ʼu faiga ʼaē kā tou fai anai ki te faʼahi ʼaia, kae ʼe mole tou lava puleʼi kātoa anai ia totatou ʼalelo. Koia ko te tahi tupuʼaga ke tou tōkakaga ai ki tatatou ʼu palalau, ʼuhi ko te agahala pea mo totatou ʼuhiga heʼe haohaoa, ʼo tou fakaʼaogaʼi kovi ai ʼi ʼihi temi ia totatou ʼalelo. Ko te ʼu palalau ʼaē ʼe tou fai ʼe kamata ʼi totatou loto, pea “ko te holi ʼo te loto ʼo te tagata ʼe kovi ia.” (Senesi 8:21; Luka 6:45) Koia ko te lolomi ʼo totatou ʼalelo ʼe ko he faʼahi ia ʼe faigataʼa ʼaupitō. (Sake 3:2-4) Logolā ʼe mole tou lava puleʼi kātoa totatou ʼalelo, kae ʼe tou lava faigaʼi ke tou fakaʼaogaʼi lelei totatou ʼalelo. Ohagē pē ko he tahi ʼe kāuga kae tatafe mālohi te vai, ʼe faiga mālohi anai ia ke ʼaua naʼa tafea, pea ʼe toe fēia mo tātou, ʼe tou faiga mālohi anai ke tou tauʼi totatou holi ʼaē ke tou fakaʼaogaʼi kovi totatou ʼalelo.
7, 8. ʼE feafeaʼi anai hotatou fakamāuʼi e Sehova ʼo ʼuhiga mo te ʼu palalau ʼaē ʼe tou fai?
7 Ko te tolu tupuʼaga ʼaē ʼe tonu ai ke tou tōkakaga ki tatatou ʼu palalau heʼe ko Sehova ʼe ina fakamāuʼi anai tātou ʼo ʼuhiga mo tatatou ʼu palalau ʼaē ʼe tou fai. Ko tatatou ʼu faʼahiga palalau ʼe malave ki tatatou ʼu felōgoi ʼaē mo ʼihi pea mo tatatou ʼu felōgoi ʼaē mo Sehova. ʼE ʼui fēnei iā Sake 1:26: “Kapau ʼe manatu he tahi ʼe ina fai leleiʼi te tauhi, kā mole ina tāʼofi tona ʼalelo, kae ʼe ina haga kākāʼi pē tona loto, ko te tauhi ʼa te tagata ʼaia ʼe noa ia.” * Ohagē ko te faʼahi neʼe kua tou vakaʼi ʼi te kāpite ʼaenī kua ʼosi, ko te ʼu palalau ʼaē ʼe tou fai ʼe ʼi ai tona pikipikiga mo tatatou tauhi. Kapau ʼe mole tou lolomi totatou ʼalelo, kae tou fakalotomamahiʼi ʼihi pea mo fai he ʼu palalau kona, ʼe feala ke vaʼiganoa tatatou ʼu gāue fakalaumālie kiā mata ʼo te ʼAtua. ʼE mole koa lā ko he faʼahi maʼuhiga ke tou tōkakaga ki tatatou ʼu palalau?—Sake 3:8-10.
8 ʼE hā lelei mai, ʼe ʼi ai te ʼu tupuʼaga tāfito ʼaē ke tou tōkakaga ai naʼa tou fakaʼaogaʼi kovi ia te meʼa ʼofa ʼaē neʼe foaki mai kiā tātou, ia te palalau. ʼI muʼa ʼo hatatou vakaʼi te ʼu faʼahiga palalau lelei moʼo laga ʼo niʼihi, tou vakaʼi age muʼa ia te ʼu palalau ʼaē ʼe mole tonu ki he Kilisitiano moʼoni ke ina fai.
TE ʼU PALALAU ʼAĒ ʼE FAKATUPU LOTOMAMAHI
9, 10. (a) Koteā te faʼahiga lea kua fai ʼi te ʼaho fuli pē ʼi te mālama ʼaenī? (b) He koʼē ʼe tonu ke tou liʼaki te ʼu palalau heʼemaʼa? (Vakaʼi mo te kiʼi nota ʼi te lalo pāsina.)
9 He ʼu palalau heʼemaʼa. ʼI te ʼaho fuli pē ʼi te mālama ʼaenī kua lea kovi te hahaʼi, mo gutu tauvele pea mo natou fakaʼaogaʼi ʼihi atu pē ʼu faʼahiga palalau heʼemaʼa. Tokolahi ʼe natou fakaʼaogaʼi he ʼu lea heʼeʼaoga ke tokagaʼi ia nātou peʼe mole natou ʼiloʼi ia te ʼu faʼahiga palalau fakaʼapaʼapa ʼaē ʼe tonu ke fai. ʼI te agamāhani, ko te hahaʼi gaohi meʼa fakakata ʼe natou tauvele mo natou fai ni ʼu fakamatala heʼeʼaoga ke kakata ai te hahaʼi. Kae ko he ʼu palalau heʼemaʼa ʼe mole fakakata ia. Iā taʼu e 2 000 tupu ki muʼa atu, ʼaki te takitaki ʼa te ʼAtua neʼe tokoniʼi e te ʼapositolo ko Paulo ia te kōkelekāsio ʼo Kolose ke natou liʼaki ia “te ʼu palalau heʼemaʼa.” (Kolose 3:8) Neʼe ʼui e Paulo ki te kōkelekāsio ʼo Efesi, ko te ʼu “fakahuahua heʼeʼaoga” ʼe kau ki te ʼu meʼa ʼaē “ ʼe mole tonu pē lā” ki te kau Kilisitiano moʼoni ‘ke natou talanoa kiai.’—Efesi 5:3, 4.
10 ʼE fehiʼa Sehova ki te ʼu palalau heʼemaʼa. Pea ʼe toe fehiʼa kiai mo nātou ʼaē ʼe ʼofa iā te ia. Koia ko totatou ʼofa ʼaē kiā Sehova ʼe ina uga tātou ke tou liʼaki ia te ʼu palalau heʼemaʼa. ʼI Kalate 5:19-21) ʼE ko he faʼahi ʼe tonu ke tou tōkakaga kiai. ʼE feala ke fakamavae he tahi ʼi te kōkelekāsio, mo kapau logolā tona kua tokoniʼi tuʼa lahi ki tana agahala, kae ʼe mole fakahemala ia, ʼo ina fai tuʼumaʼu pē he ʼu palalau ʼo ʼuhiga mo ni ʼu aga heʼeʼaoga, mo fakalialia, pea mo ʼuli. *
tana fakahāhā ʼaē ia te lisi ʼo “te ʼu gāue ʼo te kakano,” ʼe talanoa ai Paulo ki te “heʼemaʼa,” ʼaē ʼe feala ke fakaʼuhiga ki he ʼu palalau ʼuli. (11, 12. (a) Koteā ʼaē ʼe feala ke tou fai palalau kiai, pea ʼe lava liliu feafeaʼi ko he fai fatufatu? (b) He koʼē ʼe tonu ke tōkakaga te kau ʼatolasio ʼa Sehova naʼa natou fai ni ʼu fasituʼu?
11 Te fatufatu, te fasituʼu. ʼE feala ke tou hoʼi palalau pē ʼo ʼuhiga mo he tahi pea mo tona maʼuli. Ko te ʼu taʼi fai palalau ʼaia, ʼe kovi koa? Kailoa, mo kapau ʼe tou fai palalau ʼaki te fakatuʼutuʼu ʼaē ke tou fevaevaeʼaki ni ʼu logo ʼe lelei pea mo ʼaoga, ohagē lā pe ko ai ʼaē neʼe hoki papitema peʼe ko ai ʼaē ʼe ʼaoga ki ai he fakalotomālohi. Ko te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō neʼe natou fetokagaʼaki ke natou ʼiloʼi peʼe feafeaʼi tonatou ʼaluʼaga pea mo natou fevaevaeʼaki ni ʼu logo ʼo ʼuhiga mo tonatou ʼu tehina. (Efesi 6:21, 22; Kolose 4:8, 9) Kae ʼe feala ke liliu he fai palalau ko he fai fatufatu mo kapau kua tou fakamatala loi he ʼu meʼa neʼe hoko peʼe tou palalau ki he ʼu faʼahi ʼe mole ʼi ai hotatou pikipikiga kiai. Pea ko te meʼa ʼaē ʼe kovi age, heʼe feala ki te fai palalau ʼaia ke liliu ko he fasituʼu, ʼaē ʼi te agamāhani ʼe fua kovi pē ia. Ko te fasituʼu ʼe ko “te tala ʼo he ʼu loi . . . moʼo ʼulihi pea mo maumauʼi ia te matagafua ʼo he tahi.” Ohagē lā ko te kau Faliseo neʼe natou fasituʼu moʼo ʼulihi ia te matagafua ʼo Sesu. (Mateo 9:32-34; 12:22-24) ʼI te agamāhani, ʼe tupu ni ʼu kē ʼuhi ko te fasituʼu.—Tāʼaga Lea 26:20.
12 Kiā Sehova ʼe mole ina meʼa noaʼi mo kapau ʼe fakaʼaogaʼi kovi te meʼa ʼofa ʼaē ko te palalau moʼo ʼulihi te matagafua ʼo niʼihi peʼe moʼo fakatupu maveuveu. ʼE fehiʼa kiā nātou ʼaē ʼe Tāʼaga Lea 6:16-19) Ko te kupu Fakakeleka ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “fasituʼu” ʼe ko te kupu diabolos, ʼe ko he tahi ʼaia higoa ʼo Satana. Ko ia te “Tēvolo,” ia ia ʼaē ʼe fasituʼu ki te ʼAtua. (Fakahā 12:9, 10) ʼE mahino ia, ʼe mole tou fia fai anai ni ʼu palalau ʼe feala ai ke tou hagē ko te Tēvolo. ʼE mole tali ʼi te kōkelekāsio he fasituʼu, heʼe feala ke hoko ai te ʼu gāue ʼo te kakano ohagē ko “te ʼu kē” pea mo “te ʼu mavaevae.” (Kalate 5:19-21) Koia ʼi muʼa ʼo hakotou palalau ʼo ʼuhiga mo he tahi, kotou fai te ʼu fehuʼi ʼaenī kiā koutou totonu: ‘ ʼE moʼoni koa te logo ʼaenī? ʼE lelei anai koa ke au toe fakahā te logo ʼaenī ki he tahi age? ʼE tonu koa pea mo maʼuhiga ke au fakahā ia te logo ʼaenī?’—1 Tesalonika 4:11.
fakatupu ‘kē ʼi te ʼu tehina.’ (13, 14. (a) ʼE malave feafeaʼi he lea kovi kiā nātou ʼaē ʼe logo kiai? (b) Ki he tahi ʼe gutu tauvele, he koʼē ʼe feala ke fua kovi tana gutu tauvele kiā ia totonu pē?
13 He lea kovi. Ohagē ko te faʼahi neʼe kua tou talanoa kiai ʼi te ʼu palakalafe ki muʼa atu, ʼe feala ke lotomamahi he tahi ʼaki tatatou ʼu palalau. ʼE mahino ia ʼi totatou ʼuhiga heʼe haohaoa, neʼe kua tou fai fuli pē ʼi he temi ia he ʼu palalau neʼe tou fakahemala ai ki muli age ʼi tona fai. Kae ʼe fakatokaga mai ʼi te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te ʼu faʼahiga palalau ʼaē ʼe tonu ke mole tou fai ʼi totatou ʼu loto fale peʼe ʼi te kōkelekāsio. Neʼe fakatotonu fēnei e Paulo ki te kau Kilisitiano: “Ke toʼo iā koutou te lotokovi fuli pē, te ʼita fuli pē, te hauhau fuli pē, te kalaga fuli pē, te lea kovi fuli pē.” (Efesi 4:31) ʼI te tahi age ʼu Tohi-Tapu ko te kupuʼi palalau “lea kovi” ʼe natou fakaliliu ʼaki te kupuʼi palalau “te tauvele.” Ko he lea kovi, ʼaē ʼe feala ko he tauvele, mo he vavalo tuʼumaʼu, ʼe feala ke maumauʼi ai te matagafua ʼo niʼihi, ʼo natou manatu ai ʼe mole honatou ʼaoga. Ko te agavaivai pea mo te falala ʼa te fānau ʼe faigafua pē tona maumauʼi ʼaki ni ʼu lea kovi.—Kolose 3:21.
14 ʼE tautea mamafa ʼi te Tohi-Tapu te gutu tauvele tuʼumaʼu ʼa he tahi. Ko he tahi ʼe lea tuʼumaʼu fēia, ʼe feala ke fua kovi ki ai tana aga ʼaia, heʼe feala ke fakamavae ʼi te kōkelekāsio mo kapau ʼe mole fia fakalogo ki te ʼu tokoni ʼaē ʼe fai tuʼumaʼu age ke feala ai hana fetogi. Kapau ʼe mole fetogi tana aga, pea ʼe toe feala pē ke mole ina maʼu te tapuakina ʼaē ke maʼuli ʼi te mālama 1 Kolonito 5:11-13; 6:9, 10) Koia ʼe tou mahino lelei ai, ʼe mole feala anai ke tou nonofo ʼi te ʼofa ʼo te ʼAtua mo kapau ʼe tou fai he ʼu palalau heʼemaʼa, peʼe tou loi, peʼe tou lea kovi. Ko te ʼu palalau ʼaia ʼe fakatupu lotomamahi.
foʼou ʼaē kā puleʼi e te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. (TE ʼU PALALAU ʼAĒ “ ʼE LELEI MOʼO LAGA” ʼO NIʼIHI
15. Ko te ʼu faʼahiga palalau fea ʼaē “ ʼe lelei moʼo laga” ʼo niʼihi?
15 ʼE tou lava fakaʼaogaʼi feafeaʼi te meʼa ʼofa ʼaia ʼaē ko te palalau ohagē ko tona fakatuʼutuʼu e Ia ʼaē neʼe ina foaki mai te meʼa ʼofa ʼaia? Kotou manatuʼi ʼe uga tātou ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua ke tou fai “he ʼu palalau ʼe lelei moʼo laga” ʼo niʼihi. (Efesi 4:29) ʼE fiafia Sehova mokā tou fai he ʼu palalau moʼo laga ʼo niʼihi. Ke tou lava fai ni ʼu palalau fēia, ʼe tonu muʼa ke tou fakakaukauʼi lelei te ʼu palalau ʼaē kā tou fai. ʼE mole foaki mai ʼi te Tohi-Tapu he faʼahiga palalau ke tou faʼifaʼitaki kiai; pea ʼe mole tou maʼu ai he lisi ʼo he ʼu faʼahiga ‘lea maʼa’ ʼe tonu ke tou fakaʼaogaʼi. (Tito 2:8) Ke tou fai he ʼu palalau “ ʼe lelei moʼo laga” ʼo niʼihi, ʼe lelei ke tou manatuʼi te ʼu faʼahi ʼaenī e tolu ʼe faigafua kae maʼuhiga moʼo fakatafito kiai he ʼu palalau ʼe fakalotomālohi: ʼE tonu ke tou fai he ʼu palalau ʼe maʼa, mo moʼoni pea mo lelei. ʼAki tatatou manatuʼi ia te ʼu faʼahi ʼaia, tou vakaʼi he ʼu faʼifaʼitaki ʼo he ʼu palalau ʼe feala ke tou fai moʼo laga ʼo niʼihi.—Vakaʼi ʼi te pāsina 140, ia te fakamatala ʼaē ʼe ʼātakai ko tona kupu tāfito “ ʼE Au Fai Koa He ʼu Palalau Moʼo Laga ʼo Niʼihi?”
16, 17. (a) He koʼē ʼe tonu ke tou fai ni ʼu fakavikiviki ki niʼihi? (b) Ko te ʼu faigamālie fea ʼaē ʼe tou maʼu ke tou fakavikiviki ai niʼihi ʼi te kōkelekāsio, peʼe ʼi te loto fale?
16 He fakavikiviki fakamālotoloto. Ko Sehova pea mo Sesu ʼe nā ʼiloʼi ia te ʼaoga ʼaē ke fai he ʼu palalau fakavikiviki pea mo he ʼu palalau ʼofa. (Mateo 3:17; 25:19-23; Soane 1:47) ʼI totatou ʼuhiga Kilisitiano, ʼe toe lelei foki mo tātou ke tou fai he ʼu fakavikiviki fakamālotoloto ki niʼihi. Koteā tona tupuʼaga? ʼE ʼui fēnei iā Tāʼaga Lea 15:23: “ ʼE ko he meʼa lelei te fai ʼo he palalau ʼi tona temi totonu!” Kotou fai te ʼu fehuʼi ʼaenī kiā koutou totonu: ‘ ʼE feafeaʼi toku loto mokā vikiʼi fakamālotoloto ia au? ʼE au fiafia ai koa pea mo lotomālohi ai?’ Koia kā fai atu he fakavikiviki fakamālotoloto, pea ʼe kotou ʼiloʼi ai ʼe tokagaʼi koutou, ʼe ʼofainaʼi koutou, pea ʼe tāu mo feʼauga ia te ʼu faiga ʼaē ʼe kotou fai. ʼAki te ʼu taʼi palalau fakalotofīmālie ʼaia, ʼe fakamālohiʼi ai takotou falala pea mo uga ai koutou ke toe lahi age takotou ʼu gāue. Kapau ʼe kotou leleiʼia mokā fai atu he ʼu fakavikiviki, ʼe mole tonu koa lā mo koutou ke kotou fai ni ʼu fakavikiviki ki ʼihi?—Mateo 7:12.
17 Kotou faigaʼi ke kotou tokagaʼi te ʼu kalitātē ʼo ʼihi pea kotou vikiʼi ia nātou ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. ʼI te kōkelekāsio, ʼe lagi kotou logo ʼi te fono ki he akonaki neʼe fakamatalatala lelei, peʼe kotou tokagaʼi he tūpulaga neʼe fua lelei tana ʼu fakatuʼutuʼu, peʼe kotou sio ki he tahi kua matuʼa ʼe kau tuʼumaʼu pē ki te ʼu fono logolā tana kua vaivai matuʼa. Kapau ʼe tou vikiʼi fakamālotoloto ia nātou ʼaia pea ʼe feala ke malave ki ʼonatou loto pea mo fakalotomālohiʼi ia nātou ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼI te loto fale, ʼe ʼaoga ki he taumātuʼa ke nā fefakavikivikiʼaki fakamālotoloto pea mo nā fefakahāʼaki ia tonā loto fakafetaʼi. (Tāʼaga Lea 31:10, 28) ʼE leleiʼia tāfito e te fānau mokā ʼe tokagaʼi nātou pea mo ʼofainaʼi nātou. Kā vikiʼi pea mo ʼofainaʼi he tamasiʼi, pea ʼe hagē pē ko te gāue ʼaē ʼe fai e te laʼā pea mo te vai ki he fuʼu ʼakau ke homo lelei. ʼU mātuʼa, kotou kumi he ʼu faigamālie ke kotou vikiʼi ai takotou fānau ʼo ʼuhiga mo tonatou ʼu kalitātē pea mo tanatou ʼu faiga ʼaē ʼe tāu ke vikiʼi. ʼI tonatou vikiʼi ʼaia, ʼe feala ai ki takotou fānau ke natou maʼu ia he lototoʼa pea mo he loto falala, pea mo uga ai nātou ke natou fai ia te meʼa ʼaē ʼe lelei, tatau aipē peʼe faigataʼa.
18, 19. He koʼē ʼe tonu ke tou faiga ke tou fakalotofīmālieʼi totatou ʼu tehina, pea ʼe tou lava fai feafeaʼi ia te faʼahi ʼaia?
18 He fakalotofīmālie. ʼE tokaga moʼoni Sehova kiā “nātou ʼaē ʼe agavaivai,” pea mo “nātou ʼaē ʼe mamahi.” (Isaia 57:15) ʼE uga tātou e tana Folafola ke tou “haga fefakalotofīmālieʼaki” pea mo “fai he ʼu palalau fakafīmālie ki te kau nefesi lotovaivai.” (1 Tesalonika 5:11, 14) ʼE tou tui papau, ʼe tokagaʼi pea mo leleiʼia e te ʼAtua tatatou ʼu faiga ʼaē ke tou fakalotofīmālieʼi totatou ʼu tehina ʼaē ʼe lotomamahi.
ʼE fiafia Sehova mokā tou fai he ʼu palalau moʼo laga ʼo niʼihi
19 Koteā te ʼu palalau ʼaē ʼe feala ke kotou fai moʼo laga ʼo Sake 5:14, 15) Kotou fakalotofīmālieʼi ia ia, ʼo ʼui age ki ai ʼe ʼi ai tona ʼaoga pea mo tona maʼuhiga ki te kōkelekāsio. (1 Kolonito 12:12-26) Kotou lau age he vaega Fakatohi-tapu ʼe fakalotomālohi, ke mahino ai kiā ia ko Sehova ʼe tokaga moʼoni kiā te ia. (Pesalemo 34:18; Mateo 10:29-31) Ko te temi ʼaē kā kotou fakaʼaogaʼi moʼo vaevae mo ia ʼaē kua lotovaivai “he palalau [ʼe] lelei” pea mo kotou fai he ʼu palalau fakamālotoloto ki ai, ʼe mahino ia ʼe tokoni anai ki ai ke ina logoʼi ʼe ʼofainaʼi.—Tāʼaga Lea 12:25.
he Kilisitiano kua lotovaivai peʼe lotomamahi? ʼAua naʼa kotou manatu ʼe tonu ke kotou fakatokatoka tona fihifihia. ʼI te agamāhani, ko te faʼahi ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito kiā nātou, ke tou fai palalau pē mo nātou. Kotou fakahā lelei age kiā ia ʼaē ʼe lotovaivai, ʼe kotou tokagaʼi tona fihifihia. Kotou faikole leʼo lahi mo ia, ʼo kotou kolekole kiā Sehova ke tokoni mai ki ai ke ina logoʼi ia tona ʼofainaʼi ʼaē e ʼihi pea mo te ʼAtua. (20, 21. Ko te ʼu faʼahi fea ʼaē ʼe feala ai ke fua lelei he fai tokoni ʼe fai ki niʼihi?
20 He fai tokoni ʼe fua lelei. ʼI totatou ʼuhiga heʼe haohaoa, ʼe ʼaoga kiā tātou fuli ʼi ʼihi temi ke tokoniʼi tātou. ʼE fakalotomālohiʼi fēnei tātou ʼi te Tohi-Tapu: “Fakalogo ki te tokoni pea mo ke tali te akonaki, koteʼuhi ke ke liliu ʼo poto ʼi tou kā haʼu.” (Tāʼaga Lea 19:20) ʼE mole gata pē ia te fai tokoni ki te kau tagata ʼāfea. ʼE fai tokoni mo te ʼu mātuʼa ki tanatou ʼu fānau. (Efesi 6:4) Ko te ʼu tuagaʼane ʼaē kua fakapotopoto ʼe lagi tonu ke natou tokoniʼi te hahaʼi fafine kei finemui. (Tito 2:3-5) Ko totatou ʼofa ʼaē ki te hahaʼi ʼe ina uga tātou ke tou foaki ia te tokoni ʼaē kā tali gafua e he tahi kae ke mole lotomamahi ai. Koteā ʼaē ʼe ʼaoga ke feala ai hatatou fai tokoni fēia? Tou vakaʼi ia faʼahi e tolu ʼe feala ai ke fua lelei age te fai tokoni: ʼE feafeaʼi te aga ʼo ia ʼaē ʼe fai tokoni pea mo te tupuʼaga ʼo tana foaki ia te tokoni ʼaia, te faʼahi ʼaē ʼe fakatafito kiai te tokoni, pea mo te faʼahiga foaki ʼaē ʼo te tokoni.
21 Ke fua lelei he tokoni ʼe fakalogo tāfito ki ʼaē ʼe fai tokoni. Kotou fai te fehuʼi ʼaenī kiā koutou totonu: ‘Ko te ʼu ʼaluʼaga fea ʼaē ʼe au tali gafua ai he tokoni?’ ʼE faigafua hakotou tali ia te tokoni mokā kotou ʼiloʼi ko ia ʼaē ʼe fai tokoni atu ʼe ʼofa kiā koutou, pea ʼe mole palalau atu heʼe ʼita, pea ʼe mole kovi te ʼu tupuʼaga ʼo tana fai tokoni atu. Koia kā kotou fai tokoni ki niʼihi, ʼe mole tonu koa lā ke toe fēia mo takotou aga pea mo takotou ʼu manatu? Ke fua lelei te fai tokoni ʼe toe maʼua foki ke fakatafito ki te Folafola ʼa te ʼAtua. (2 Timoteo 3:16) Peʼe tou talanoa pē ki he vaega Tohi-Tapu peʼe tou lau te vaega ʼaia ʼi te Tohi-Tapu, kae ʼe tonu ke tou fakatafito tatatou fai tokoni ki te Tohi-Tapu. ʼE tōkakaga te ʼu tagata ʼāfea ke ʼaua naʼa natou fakakinauʼi ʼihi ke natou mulimuli ki tanatou ʼu manatu; ʼe tonu ke natou fakamahino fakalelei ia te ʼu vaega, ʼo mole natou faiga ke hagē ʼe lagolago te Tohi-Tapu ki tanatou ʼu manatu ʼa nātou totonu. ʼE toe fua lelei foki ia te fai tokoni mo kapau ko tona faʼahiga foaki ʼe lelei. Ko te tokoni ʼaē ʼe fai ʼaki he agalelei ʼe faigafua hona tali, pea ko ia ʼaē ʼe tokoniʼi ʼe ina taupau pē tona matagafua.—Kolose 4:6.
22. Koteā ʼaē ʼe kotou fakatotonu anai ke kotou fai ʼo ʼuhiga mo te fakaʼaogaʼi ʼo te meʼa ʼofa ʼaē ko te palalau?
22 ʼE mahino ia, ko te palalau ʼe ko he meʼa ʼofa maʼuhiga mai te ʼAtua. Ko totatou ʼofa ʼaē kiā Sehova ʼe tonu ke ina uga tātou ke tou fakaʼaogaʼi lelei te meʼa ʼofa ʼaia, kae ʼaua naʼa tou fakaʼaogaʼi kovi. Tou manatuʼi ʼe mālohi te ʼu palalau ʼaē ʼe tou fai ki ʼihi, ʼe feala ke natou laga ai ni ʼihi peʼe ke natou fakatupu lotomamahi. Koia tou fakaʼaogaʼi ia te meʼa ʼofa ʼaia ohagē ko tona fakatuʼutuʼu e Ia ʼaē neʼe ina foaki mai, ʼo tou fakaʼaogaʼi “moʼo laga” ʼo niʼihi. ʼE liliu ai anai tatatou ʼu palalau ko he faʼahi fakatupu loto fiafia ki ʼihi pea mo tokoni mai anai kiā tātou ke tou nonofo ʼi te ʼofa ʼo te ʼAtua.
^ pal. 4 Ko te kupu Fakahepeleo ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “kākā” iā Tāʼaga Lea 15:4, ʼe feala ke toe fakaʼuhiga ki te ʼu kupu ʼaenī ko “loi, kovi.”
^ pal. 7 Ko te kupu Fakakeleka ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “noa” ʼe toe fakaliliu “ ʼe mole hona ʼaoga” pea ʼe “vaʼiganoa.”—1 Kolonito 15:17; 1 Petelo 1:18.
^ pal. 10 ʼI te Tohi-Tapu, ʼe fakaʼaogaʼi ia te kupu “heʼemaʼa” moʼo talanoa ki he ʼu tuʼuga agahala. Logolā ʼe mole ko te ʼu aga heʼeʼaoga fuli ʼaē ʼe tonu ke fai he komitē faifakamāu kiai, kae ʼe feala ke fakamavae he tahi ʼi te kōkelekāsio mo kapau ʼe mole fakahemala ki tana ʼu aga heʼemaʼa mamafa.—2 Kolonito 12:21; Efesi 4:19; vakaʼi “Te ʼu Fehuʼi ʼa Te Kau Lautohi” ʼi Te Tule Leʼo ʼo te ʼaho 1 ʼo ʼAukusitō 2006.