1.3
Neʼe Puipui Feafeaʼi Te Tohi-Tapu ʼo Kaku Mai Ki Te Temi Nei?
Neʼe tokaga te Tupuʼaga ʼo te Tohi-Tapu ki tona puipui. Ko ia ʼae neʼe ina fakatotonu ke tohi te manatu ʼaeni:
“ ʼE heʼe gata te folafola ʼo totatou ʼAtua.”—Esaia 40:8.
ʼE moʼoni te manatu ʼaia logo la ʼe mole kei maʼu te ʼu ʼuluaki takaiga tohi ʼo te ʼu tohi Fakahepeleo mo Fakaalamea a peʼe ko te ʼu tohi Fakakeleka Fakakilisitiano. Kae he koʼe koa ʼe tou tui papau ʼe tatau pe te manatu ʼo te Tohi-Tapu ʼae ʼe tou maʼu ia ʼaho nei pea mo te ʼu ʼuluaki tohi taputapu?
ʼE PUIPUI E TE KAU SEKELIPA TE FOLAFOLA ʼA TE ʼATUA
ʼE maʼu te koga ʼo tona tali ʼi te talatisio ʼafeā neʼe fai e te ʼAtua ke hiki nima b te ʼu Tohi Fakahepeleo. Ohage la, neʼe fakatotonu e Sehova ki te ʼu hau ʼo Iselaele ke natou hiki maʼa natou totonu ia te Lao. (Tetelonome 17:18) Pea tahi, neʼe fakatotonu e te ʼAtua ki te kau Levite ke natou taupau te ‘tohi ʼo te Lao’ pea mo akoʼi ki te hahaʼi. (Tetelonome 31:26; Neemia 8:7) Hili te maʼuli ʼaunofo ʼa te kau Sutea ʼi Papiloni, neʼe faʼufaʼu he kalasi ʼo te kau sekelipa peʼe ko te kau hiki tohi (te kau Sopherim). (Esetalasi 7:6, te ʼu nota) ʼAki te temi, neʼe hiki liuliuga e te kau sekelipa ʼaia te ʼu tohi ʼe 39 ʼo te ʼu Tohi Fakahepeleo.
ʼI te hoholo ʼo te ʼu sekulo, neʼe tokaga lelei he kau sekelipa ki te hiki ʼo te ʼu tohi ʼaia. ʼI te Moyen Âge (500-1500 H.T.S.) neʼe hoko atu pe te gaue ʼaia e te kutuga sekelipa Sutea neʼe higoa ko te kau Massorètes. Ko te tohi ʼafeā mo katoa ʼae neʼe natou
fai mai te 1008-1009 ʼo totatou temi, ko te Codex ʼo Leningrad. Kae ʼi te vaelua ʼo te 20 sekulo, neʼe maʼu teitei 220 takaiga tohi pea mo kogaʼi Tohi-Tapu ʼi te Tai Mate. Neʼe ʼafeā age te ʼu tohi ʼaia ia taʼu ʼe afe tupu ʼi te Codex ʼo Leningrad. Neʼe fakatatau te ʼu takaiga tohi ʼo te Tai Mate mo te Codex ʼo Leningrad pea neʼe ha te faʼahi maʼuhiga ʼaeni: Tatau aipe pe neʼe ʼi ai ni kehekehe ʼi te ʼu takaiga tohi ʼo te Tai Mate, kae neʼe mole fetogi te logo.Kae ʼe feafeaʼi ki te ʼu tohi ʼe 27 ʼo te ʼu Tohi Fakakeleka Fakakilisitiano? Neʼe ʼuluaki tohi te ʼu tohi ʼaia e ʼihi kau apositolo ʼa Sesu Kilisito pea mo ʼihi ʼi ʼana tisipulo ʼo te ʼuluaki sekulo. Neʼe mulimuli te ʼu ʼuluaki Kilisitiano ki te gaue ʼa te kau sekelipa Sutea ʼo natou hiki te ʼu tohi ʼaia. (Kolose 4:16) Neʼe faigaʼi e te Hau Loma ko Dioclétien pea mo ʼihi kau fakafeagai ke natou maumauʼi te ʼu tohi fuli ʼa te ʼu ʼuluaki Kilisitiano. Kae ko tohi ʼafeā mo kogaʼi tohi ʼe lauʼi afe ʼae neʼe puipui ʼo kaku mai ki te temi nei.
Neʼe fakaliliu foki te ʼu tohi Fakakilisitiano ki ni lea kehekehe. ʼE maʼu te ʼu ʼuluaki fakaliliu ʼo te Tohi-Tapu ʼi te ʼu lea ʼafeā ʼae ko te arménien, copte, éthiopien, géorgien, latin mo te syriaque.
TE FAKALILIU ʼO TE ʼU TOHI FAKAHEPELEO MO FAKAKELEKA
ʼE mole tatau tuʼumaʼu te ʼu kupu ʼae neʼe fakaʼaogaʼi ʼi te ʼu tohi Fakatohi-tapu ʼafeā ʼae neʼe hiki. Koia ʼe iloʼi feafeaʼi te manatu ʼo te ʼu ʼuluaki tohi?
Tou toʼo he faʼifaʼitaki. ʼE kole e he tagata faiako ki he kau ako ʼe toko 100 ke natou hiki he kapite ʼo he tohi. Tatau aipe pe ʼe puli ʼi he temi te kapite ʼaia, kae ka fakatatau te ʼu hiki ʼaia ʼe 100 ʼe feala ai ke toe maʼu te ʼu kupu totonu ʼo te kapite. ʼE feala pe ke fai e te kau ako he ʼu kiʼi hala kae ʼe mole tatau leva te ʼu hala ʼae ʼe natou fai. ʼE toe feia pe, neʼe fakatatau e te kau sivi Tohi-Tapu te ʼu lauʼi afe kogaʼi tohi ʼae neʼe natou maʼu pea mo te ʼu tohi Fakatohi-tapu ʼafeā ʼae neʼe hiki. Neʼe natou tokagaʼi ai ni kiʼi hala kae neʼe maʼu aipe te ʼu kupu totonu.
“ ʼE feala pe ke tou fakamoʼoni ʼe mole he tahi age tohi ʼi te temi muʼa neʼe totonu tona hiki.”
He koʼe ʼe tou tui papau neʼe mole fetogi te ʼu manatu ʼo te ʼu ʼuluaki tohi taputapu ʼo kaku mai ki te temi nei? Neʼe ui e te tagata sivi Tohi-Tapu ko William Green ʼo ʼuhiga mo te ʼu Tohi Fakahepeleo: “ ʼE feala pe ke tou fakamoʼoni ʼe mole he tahi age
tohi ʼi te temi muʼa neʼe totonu tona hiki.” Neʼe ui e te tagata sivi Tohi-Tapu ko Frederick Bruce ʼo ʼuhiga mo te ʼu Tohi Fakakeleka Fakakilisitiano, ʼae ʼe fakahigoa e te tokolahi ko te Tauhi Foʼou: “ ʼE maʼuhiga age te ʼu fakamoʼoni ki te ʼu tohi ʼo te Tauhi Foʼou ʼi ʼihi tohi ʼa ni tagata iloa ʼae ʼe mole fakafihiʼi anai e he tahi.” Neʼe ina toe ui: “Kapau la ko te Tauhi Foʼou neʼe ko he tohi ʼo te malama, ʼe mahino ia neʼe mole fakafihiʼi tona moʼoni.”Te ʼu Tohi Fakahepeleo: Neʼe fakatafito ki te Biblia Hebraica ʼa Rudolf Kittel Te ʼu Tohi Fakahepeleo Fakaliliu ʼo Te Malama Foʼou (1953-1960). Ki muli mai neʼe ha leva te Biblia Hebraica Stuttgartensia mo te Biblia Hebraica Quinta, ko te ʼu fakaliliu ʼaia ʼo te ʼu Tohi Fakahepeleo neʼe fakafoʼou ʼo mulimuli ki te ʼu fekumi neʼe hoki fai ki te ʼu Takaiga Tohi ʼo Te Tai Mate pea mo ʼihi tohi ʼafeā. ʼE fakaʼaogaʼi ʼi te ʼu tohi ʼaia te Codex ʼo Leningrad mo fakaha ʼi ni kiʼi nota te ʼu kehekehe neʼe toʼo mai ʼihi tohi. Ohage la ko te Pentateuque samaritain, te ʼu Takaiga Tohi ʼo Te Tai Mate, te Septante, te ʼu Targums, te Vulgate mo te Peshitta. Koia ʼi te fakafoʼou ʼo te Fakaliliu ʼo Te Malama Foʼou, neʼe vakaʼi te Biblia Hebraica Stuttgartensia mo te Biblia Hebraica Quinta.
Te ʼu Tohi Fakakeleka: ʼI te fakaʼosi ʼo te 19 sekulo, neʼe fakatatau e te ʼu tagata sivi Tohi-Tapu ko Brooke Westcott mo Fenton Hort te ʼu kogaʼi tohi pea mo te ʼu tohi taputapu Fakakeleka ʼae neʼe maʼu ʼi tonā temi ʼo nā faʼufaʼu ai he fakatafitoʼaga ki te faifakaliliu, he ʼe kia naua neʼe mulimuli lelei ki te ʼu ʼuluaki tohi. ʼI te vaelua ʼo te 20 sekulo, neʼe fakaʼaogaʼi te fakatafitoʼaga ʼaia e te Komite Faifakaliliu ʼo Te Malama Foʼou. Neʼe toe vakaʼi te tahi ʼu papilusi ʼafeā ʼo te 2 mo te 3 sekulo ʼo totatou temi. Talu mai ai, ʼe lahi te ʼu papilusi kua feala ke maʼu. Neʼe mulimuli te ʼu tohi ʼo Nestle mo Aland pea mo te Alliance biblique universelle ki te ʼu fekumi neʼe hoki fai. ʼE toe maʼu pe ʼi te fakaliliu ʼaeni te ʼu fekumi ʼaia.
ʼE ha mai ʼi te vakavakaʼi ʼo te ʼu fakatafitoʼaga ʼaia ki te faifakaliliu, ko ʼihi vaega ʼo te ʼu Tohi Fakakeleka Fakakilisitiano ʼae ʼe maʼu ʼi te ʼu fakaliliu ʼafeā ohage ko te Tohi-Tapu ʼo te King James Version neʼe mole tuʼu ia ʼi te ʼu tohi taputapu. Neʼe ko he ʼu vaega ia neʼe hilifaki ki muli age e ʼihi kau hiki tohi. Koia ʼe lahi te ʼu Tohi-Tapu neʼe molehi ai te ʼu vaega ʼaia. Kae ʼi te 16 sekulo neʼe kua fakanumelo te ʼu vaega, koia ʼe ʼi ai ʼihi vaega Tohi-Tapu ʼe mole tuʼu ai he meʼa. Koʼeni te ʼu vaega ʼaia: Mateo 17:21; 18:11; 23:14; Maleko 7:16; 9:44, 46; 11:26; 15:28; Luka 17:36; 23:17; Soane 5:4; Gaue 8:37; 15:34; 24:7; 28:29; . ʼI te Tohi-Tapu ʼaeni, ʼe fakailoga ʼaki he kiʼi nota te ʼu vaega ʼaia. Loma 16:24
Ko te koga fakaʼosi loaloaga ʼo Maleko 16 (vaega 9-20) mo te koga fakaʼosi nounou ʼo Maleko 16 pea mo te koga tohi ʼo Soane 7:53–8:11 ʼe mole maʼu ʼi te ʼu tohi taputapu ʼafeā. ʼE mole tuʼu te ʼu koga Tohi-Tapu ʼaia ʼi te fakaliliu ʼaeni he ʼe mole ʼi ai ni fakamoʼoni ki ai.
Neʼe fetogi ʼihi vaega ke alu tahi mo te ʼu tohi ʼae ʼe ui e te kau sivi Tohi-Tapu ʼe mulimuli lelei ki te ʼu ʼuluaki tohi taputapu. Ohage la ʼi ʼihi tohi taputapu ʼe ui ia Mateo 7:13: “Kotou hu ʼi te matapa faveliveli, koteʼuhi ʼe falahi ia te matapa pea mo laulahi ia te ala ʼae ʼe ina taki ki te fakaʼauha.” ʼI te ʼu ʼuluaki Fakaliliu ʼo Te Malama Foʼou ʼi te lea Fakapilitania, ʼe mole maʼu ai te kupuʼi palalau “ia te matapa.” Kae neʼe fai te ʼu fekumi loloto ʼo te ʼu tohi taputapu pea neʼe maʼu te kupuʼi palalau ʼaia ʼi te ʼu ʼuluaki tohi. Koia ʼae neʼe ʼai ai ki te Tohi-Tapu ʼaeni. ʼE ʼi ai te tahi ʼu fetogi feia neʼe fai kae neʼe mole faʼa maʼuhiga pea neʼe mole fetogi ai te Folafola ʼa te ʼAtua.
a ʼO kamata atu ʼi heni, ʼe tou fakaʼuhiga anai te ʼu tohi ʼo te ʼu lea ʼaia ʼe lua ki te ʼu tohi Fakahepeleo.
b Neʼe tonu ke hiki te ʼu takaiga tohi, koteʼuhi neʼe tohi ʼi ni meʼa gaue neʼe maumau gafua.