1.4
Te Huafa ʼo Te ʼAtua ʼi Te ʼu Tohi Fakahepeleo
ʼI te ’u Tohi Fakahepeleo, ʼe ha teitei tuʼa 7 000 ia te huafa ʼo te ʼAtua, ʼaki te ʼu mataʼi tohi Fakahepeleo ʼaeni ʼe fa: יהוה. Ko te ʼu mataʼi tohi ʼaia ʼe fa ʼe higoa ko te Tetalakalame. Pea ʼi te Tohi-Tapu ʼaeni ʼe fakaliliu te ʼu mataʼi tohi ʼaia ʼe fa ʼaki te huafa “Sehova.” ʼI te Tohi-Tapu, ʼe lahi age te ha ʼo te huafa ʼaia ʼi he tahi age higoa. Ko te kau tagata faitohi ʼae neʼe takitaki ʼaki te laumalie maʼoniʼoni, neʼe natou fakaʼaogaʼi ni kupu moʼo fakamatala te ʼuluagaaga ʼo te ʼAtua, ʼo feia mo ʼona higoa fakatuʼulaga, ohage la ko “Mafimafi,” mo “Maʼoluga” pea mo “ ʼAliki.” Kae ʼo ʼuhiga mo tona huafa, neʼe natou fakaʼaogaʼi pe ia te ’u mataʼi tohi ʼaia ʼe fa.
Neʼe ko Sehova ʼAtua tonu ʼae neʼe ina fakatotonu ki te kau tagata faitohi ʼo te Tohi-Tapu ke natou tohi tona huafa. Ohage la, neʼe ina takitaki te polofeta ko Soele ke ina tohi fenei: “ ʼE haofaki anai ia natou fuli ʼae ʼe fetapa ki te huafa ʼo Sehova.” (Soele 2:32) Neʼe ina toe takitaki mo te tagata faipesalemo ke ina tohi fenei: “Ke iloʼi e te hahaʼi fuli ia koe ʼae ko tou huafa ko Sehova, ko koe tokotahi pe te Maʼoluga ʼi te kele katoa.” (Pesalemo 83:18) ʼI te tohi pe ʼaia ʼo Pesalemo, ʼe tuʼu ai te huafa ʼo te ʼAtua ʼe teitei tuʼa 700 tupu. ʼE maʼu ai te ʼu palalau fakatuketuke neʼe hivaʼi pea mo lau e te hahaʼi ʼa te ʼAtua. Kae he koʼe ʼe lahi te ʼu Tohi-Tapu ʼe mole kei tuʼu ai te huafa ʼo te ʼAtua? He koʼe ʼe fakaʼaogaʼi ʼi te Fakaliliu ʼo Te Malama Foʼou ia te huafa “Sehova”? Pea kotea te fakaʼuhiga ʼo te huafa ʼaia ko Sehova?
He koʼe ʼe lahi te ʼu Tohi-Tapu ʼe mole kei tuʼu ai te huafa ʼo te ʼAtua? ʼE ʼi ai ʼona tupuʼaga kehekehe. ʼE manatu ʼihi ʼe mole ʼaoga ke foaki ki te ʼAtua Mafimafi hona huafa ke tou iloʼi ai pe ko ai ia ia. Ko ʼihi leva neʼe natou mulimuli ki te talatisio Fakasutea ʼae ko te mole fakaʼaogaʼi ia te huafa ʼo te ʼAtua. ʼE lagi natou tuʼania naʼa moamoagaʼi ia te huafa ʼaia. Pea ʼe tui leva ʼihi ʼe lelei age te fakaʼaogaʼi ʼo he higoa fakatuʼulaga, ohage ko “ ʼAliki,” “ ʼAtua” peʼe “Eteleno” he ʼe
mole iloʼi lelei e he tahi ia te puʼaki totonu ʼo te huafa ʼo te ʼAtua. Kae ʼe mole moʼoni te ʼu manatu ʼaia pea koʼeni ʼona tupuʼaga:-
Ko natou ʼae ʼe manatu ʼe mole ʼaoga ke foaki ki te ʼAtua Mafimafi hona huafa, ʼe mole natou tokagaʼi ia te faʼahi ʼaeni: ʼI te ʼu tohi ʼafeā ʼo tana Folafola, maʼia mo te ʼu tohi talu mai te temi ʼi muʼa ʼo Kilisito, neʼe maʼu ai te huafa ʼo te ʼAtua. Ohage ko tatatou ui ʼi muʼa atu, neʼe fakatotonu e te ʼAtua ke tuʼu tona huafa ʼi tana Folafola ʼo teitei tuʼa 7 000. ʼE ha lelei mai ai tana loto ʼae ke tou iloʼi pea mo fakaʼaogaʼi tona huafa.
-
Ko te kau faifakaliliu ʼae ʼe natou molehi ia te huafa ʼo te ʼAtua ʼuhi ko te talatisio Fakasutea, ʼe natou meʼa noaʼi ia te faʼahi maʼuhiga ʼaeni: Logo la neʼe mole puʼaki e te kau sekelipa Sutea ia te huafa ʼaia, kae neʼe mole natou molehi ʼi tanatou hiki ʼae ia te Tohi-Tapu. ʼI te ʼu takaiga tohi ʼafeā ʼae neʼe maʼu ʼi Kumilani, ʼe ovi ki te Tai Mate, ʼe lahi ai te tuʼu ʼo te huafa ʼo te ʼAtua. Ko ʼihi kau faifakaliliu ʼo te Tohi-Tapu ʼe natou tohi te higoa fakatuʼulaga “ ʼALIKI” ʼaki he ʼu mataʼi tohi lalahi moʼo fetogi ʼaki te huafa ʼo te ʼAtua ʼae neʼe tuʼu ʼi te ʼu ʼuluaki tohi. Kae ʼe lagaʼi ai ia te fehuʼi ʼaeni: He koʼe neʼe fetogi pe neʼe molehi e te kau faifakaliliu ʼaia ia te huafa ʼo te ʼAtua mai te Tohi-Tapu, kae neʼe natou iloʼi lelei pe neʼe tuʼu ai ʼo tuʼa lauʼi afe? Ko ai ʼae neʼe ina fakagafua age ke natou fai te fetogi ʼaia? ʼE ko natou totonu pe ʼe natou iloʼi tona tali.
-
Pea ko natou ʼae ʼe natou ui ʼe mole tonu ke fakaʼaogaʼi ia te huafa ʼo te ʼAtua ʼuhi ʼe mole iloʼi lelei tona faʼahiga puʼaki, ʼe kei natou fakaʼaogaʼi pe ia te higoa ʼo Sesu. Kae ko te faʼahiga puʼaki ʼa te ʼu ʼuluaki tisipulo ʼa Sesu ia tona higoa neʼe kehekehe pe ia mo tona fai e te kau Kilisitiano ia ʼaho nei. Ki te kau Kilisitiano Sutea, neʼe lagi natou puʼaki fenei ia te higoa ʼo Sesu: Ko Yéshoua pea mo tona higoa fakatuʼulaga ʼae ko “Kilisito,” neʼe ko Mashiaḥ, ko tona fakaʼuhiga “Mesia.” Pea ko te kau Kilisitiano ʼae neʼe palalau Fakakeleka, neʼe natou fakahigoaʼi ia ia ko Iêsous Khristos, kae ki te kau Kilisitiano ʼae neʼe palalau Fakalatina, neʼe ko Iesus Christus. ʼAki te takitaki ʼa te ʼAtua, neʼe tohi ʼi te Tohi-Tapu ia te higoa ʼo Sesu ʼi te Fakakeleka. ʼE ha lelei mai ai, neʼe fakaʼaogaʼi e te ʼu ʼuluaki Kilisitiano ia te faʼahiga puʼaki ʼo te higoa ʼo Sesu ʼae neʼe kua natou mahani ki ai ʼi tanatou lea. Pea ʼe toe feia pe, neʼe manatu ia te Komite Faifakaliliu ʼo Te Malama Foʼou ʼe lelei ia te fakaʼaogaʼi ʼo te faʼahiga puʼaki ʼae ko “Sehova,” logo la ʼe mole ko tona puʼaki totonu ʼaia ʼi te Fakahepeleo ʼafeā.
He koʼe ʼe fakaʼaogaʼi e te Fakaliliu ʼo Te Malama Foʼou ia te huafa ko “Sehova”? Ko te ʼu mataʼi tohi ʼae ʼe fa ʼo te Tetalakalame (יהוה) ʼe fakaliliu ʼi te Fakafalani ʼaki te ʼu kosone JHVH. ʼE mole maʼu ai he ʼu vuaiele, ohage pe ko te ʼu kupu fuli ʼae neʼe tohi ʼi te Fakahepeleo. ʼI te lau e te hahaʼi ʼi te Fakahepeleo ʼafeā, neʼe natou iloʼi lelei ai te ʼu vuaiele ʼae neʼe tonu ke fakapipiki ki ai.
Senesi 13:4; Ekesote 3:15) Kae ko te faʼahi ʼae ʼe tou iloʼi papau, neʼe fakaʼaogaʼi tuʼumaʼu pe e te ʼAtua tona huafa ʼi tana felogoi mo tana hahaʼi. ʼO toe feia pe, neʼe toe fakaʼaogaʼi e tana hahaʼi ia tona huafa moka ʼe natou palalau mo ia, pea moka natou faipalalau.—Ekesote 6:2; 1 Hau 8:23; Pesalemo 99:9.
Hili teitei taʼu ʼe afe ʼi te kua ʼosi tohi ʼo te ʼu Tohi Fakahepeleo, neʼe fai e te kau popoto Sutea ia te faʼahiga tohi (ʼaki he ʼu fakailoga) ke iloʼi e he tahi ia te ʼu vuaiele ʼae neʼe tonu ke ina fakaʼaogaʼi ʼi tana lautohi. Kae ʼaki te temi, neʼe tokolahi te kau Sutea neʼe natou manatu leva ʼe kovi te lau leʼo lahi ia te huafa ʼo te ʼAtua. Neʼe natou fetogi ʼaki he tahi age ʼu kupu. Koia ʼi tanatou hiki ia te Tetalakalame, neʼe ko te ʼu vuaiele ʼo te ʼu kupu ʼaia ʼae neʼe natou fakapipiki ki te ʼu kosone ʼo te huafa ʼo te ʼAtua. Neʼe mole kei feala ai leva ke iloʼi lelei pe neʼe feafeaʼi te puʼaki ʼo te huafa ʼo te ʼAtua ʼi te Fakahepeleo. ʼE manatu ʼihi neʼe puʼaki “Yahvé,” kae manatu ʼihi neʼe kehe age. ʼI he Takaiga Tohi ʼo Te Tai Mate, ʼe maʼu ai te koga ʼo te tohi ʼo Levitiko ʼi te Fakakeleka pea ʼe fakaliliu fenei ai te huafa ʼo te ʼAtua: Ko Iaô. Pea ko te kau faitohi Keleka ʼo te temi muʼa ʼe natou toe ui neʼe puʼaki Iaê, Iabé pea mo Iaoué. Kae ʼe mole feala ke tou ui pe ko ai ʼae ʼe tonu koteʼuhi ʼe mole tou iloʼi pe neʼe feafeaʼi te puʼaki e te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua ʼo te temi muʼa ia tona huafa ʼi te Fakahepeleo. (He koʼe ʼe fakaʼaogaʼi ʼi te Fakaliliu ʼo Te Malama Foʼou ia te huafa “Sehova”? Koteʼuhi kua fualoa te fakaʼaogaʼi ʼo te huafa ʼaia ʼi te lea Fakaʼuvea.
Neʼe hoki ha ia te huafa ʼo te ʼAtua ʼi te Tohi-Tapu Fakapilitania ʼi te 1530, ʼi te fakaliliu ʼo te Pentateuque e William Tyndale. Neʼe ina fakaʼaogaʼi ia te huafa “Iehouah.” ʼI te 1535, ʼi te Tohi-Tapu Fakafalani ʼo Pierre Robert Olivétan neʼe ha tuʼa lahi ai ia te huafa ʼo te ʼAtua pea neʼe ina toe fakaʼaogaʼi mo te huafa “Iehouah.” ʼAki te temi,
neʼe fetogi te lea pea neʼe toe fetogi ai mo te faʼahiga tohi ʼo te huafa ʼo te ʼAtua. Ohage la, ʼi te Tohi-Tapu Fakafalani ʼo Genoude, ʼae neʼe ta ʼi te 1824, neʼe fakaliliu ai ia te Tetalakalame ʼaki ia te huafa “Sehova.” Ko te Tohi-Tapu Crampon, ʼae neʼe ta ʼi te 1894 ki te 1904, ʼe fakaʼaogaʼi ai te huafa “Sehova” ʼi te ʼu Tohi Fakahepeleo.ʼO ʼuhiga mo te fakaʼaogaʼi ʼo te huafa “Sehova” kae mole ko “Yahvé,” neʼe fakamahino fenei e te polofesea ko Paul Joüon ʼi te 1923 ʼi tana tohi Grammaire de l’hébreu biblique: a “ ʼI ʼamatou faifakaliliu, neʼe matou fakaʼaogaʼi ia te huafa “Sehova” . . . he ʼe lahi tona fakaʼaogaʼi ʼi te ʼu tohi pea ʼe ko tona puʼaki mahani ʼaia. Kae neʼe mole matou fakaʼaogaʼi ia te huafa Ya̧hwȩh (ʼe mole lagi totonu).” ʼI te 1930, neʼe toe tatau mo te manatu ʼo te tagata sivi Tohi-Tapu ko Alexander Kirkpatrick. Neʼe ina ui fenei: “ ʼE manatu ia te hahaʼi sivi lea ʼe tonu ke fakaʼaogaʼi ia te huafa Yahveh peʼe ko Yahaveh. Kae kua lahi age te fakaʼaogaʼi ʼo te huafa SEHOVA ʼi te Fakapilitania. Pea ko te faʼahi ʼae ʼe maʼuhiga age ʼe mole ko te iloʼi ʼo tona faʼahiga puʼaki, kae ko te fakamoʼoni ʼae ʼe ʼi ai te Huafa ʼo te ʼAtua, kae mole ko hona higoa fakatuʼulaga pe ohage ko ‘ ʼAliki.’ ”
Kotea te fakaʼuhiga ʼo te huafa ʼo Sehova? ʼI te Fakahepeleo, ʼe haʼu te huafa ʼo Sehova mai te kupu ʼe ko tona fakaʼuhiga “fakahoko.” Koia, ʼe manatu ai te Komite Faifakaliliu ʼo Te Malama Foʼou ʼe ko te fakaʼuhiga ʼaeni ʼo te huafa ʼo te ʼAtua: “ ʼE Ina Fakahoko.” Kae ʼe kehekehe te manatu ʼa natou ʼae ʼe natou sivi te lea Fakahepeleo, koia ʼe mole feala ke tou iloʼi lelei te fakaʼuhiga totonu ʼo te huafa ʼo Sehova. Kae ʼe tuha ia te fakamahino ʼaia mo te ʼu gaue ʼae neʼe fai e Sehova, he ʼe ko ia ʼae neʼe ina Fakatupu ia meʼa fuli pea mo ina Fakahoko tana fakatuʼutuʼu. Neʼe ina fakatupu ia te ʼatulaulau pea mo te ʼu meʼa maʼuli fuli pe. Kae ʼe mole gata ai, he ʼe kei hoko atu pe tana fakahoko ia tona finegalo pea mo tana fakatuʼutuʼu.
Koia ʼe mole fakaʼuhiga ia te huafa ʼo Sehova ki te aluʼaga pe ʼae ʼe talanoa ki ai ia Ekesote 3:14. ʼE ui fenei ai: “ ʼE Au Liliu Anai Ko He Meʼa Pe ʼe Au Loto Ki Ai.” ʼE mole ko te fakaʼuhiga katoa ʼaia ʼo te huafa ʼo te ʼAtua. Kae ʼe ko he faʼahi pe ʼo tona ʼuluagaaga, he ʼe ina fakaha ʼi te ʼu aluʼaga kehekehe ia tana lava liliu ko meʼa fuli pe ʼe ʼaoga moʼo fakahoko ia tana fakatuʼutuʼu. Kae ʼe mole gata ai. ʼE toe fakaʼuhiga ia tona huafa ki tana fakaʼaogaʼi te ʼu meʼa ʼae neʼe ina fakatupu moʼo fakahoko ia tana fakatuʼutuʼu.
a Loma, Institut biblique pontifical, p. 49, te kiʼi nota.