Primé libru de Samuel 14:1-52

  • Modo biiti Jonatán ca filisteu Micmash (1-14)

  • Binitilú Dios ca enemigu stiʼ Israel (15-23)

  • Qué niníʼ ique chaahuiʼ Saúl ora biʼniʼ ti juramentu (24-46)

    • Gudó ca soldadu que beela dede né rini (32-34)

  • Guiráʼ ca guerra guyé Saúl; familia stibe (47-52)

14  Ti dxi, gudxi Jonatán, xiiñiʼ Saúl, hombre ni ruaʼ ca guiibaʼ stiʼ: «Chuu, chineluʼ naa sti ladu ca, ra nuu ca soldadu stiʼ ca filisteu». Peru qué ñábibe bixhózebe xi chigúnibe.  Ca dxi que, cayaana Saúl guriá guidxi Guibeá, xaʼnaʼ ti yaga granada ni nuu Migrón, ne nuu xhoopaʼ gayuaa hombre ra nuube.  (Ni canacaa efod que nga Ahíya, xiiñiʼ Ahitub, biʼchiʼ Icabod, xiiñiʼ Finehás, xiiñiʼ Elí, ni guca sacerdote stiʼ Jehová Siló). Peru qué ganna ca soldadu que pa biree Jonatán de raqué.  Para chindá Jonatán ra nuu ca filisteu que, napa xidé tídibe lade chupa guié dani naroʼbaʼ ni napa forma ti laya. Tobi ca láʼ Bozez ne stobi que Sené.  Tobi de ca guié dani que naca casi ti columna ne nuuni ladu guiáʼ, frente de Micmash. Stobi que nuu ladu gueteʼ, frente de Gueba.  Para ná Jonatán rabi hombre ni ruaʼ ca guiibaʼ stiʼ: «Chuu, tidilaaganu dede chindanu ra nuu ca hombre ni qué ñaca circuncidar* ca. Zándaca gacané Jehová laanu purtiʼ gastiʼ qué zucueeza Jehová para gulá laanu, zanda iquiiñebe stale de laanu o chupa chonna si».  Para ná hombre zinebe que rabi laabe: «Biʼniʼ ni ná ladxidoʼloʼ. Ne guyé ra racaláʼdxiluʼ. Naa zinandaʼ lii ra tiica cheluʼ».  Óraque ná Jonatán: «Tidilaaganu ra nuu ca hombre ca ne gudiʼnu lugar gúʼyacabe laanu.  Pa gábicabe laanu “¡Lacueza, laguiaana racá dede ora chindadu!”, ziaananu racá ne qué zaguíbanu ra nuucabe. 10  Peru, pa gábicabe laanu “¡Laquiʼbaʼ, lagucaalú laadu!”, oracaruʼ zaguíbanu. Zácani ti señal ni gusihuinni zacané Jehová laanu guni ganarnu laacabe». 11  Para bireecabe zécabe, ne bidiicabe lugar guʼyaʼ ca filisteu laacabe. Ora biʼyaʼ ca filisteu laacabe, guniʼcaʼ: «¡Laguuya! Maʼ caree ca hebreu ndaaniʼ ca guiruyú ra nucachilucaʼ». 12  Óraque ná ca soldadu stiʼ ca filisteu que rábicaʼ Jonatán ne hombre ruaʼ ca guiibaʼ stiʼ: «¡Latáʼ, laquiʼbaʼ ra nuudu, ti gúʼyatu xi gúnidu laatu!». Oraqueca gudxi Jonatán hombre ziné que: «Gudáʼ, purtiʼ maʼ bisaana Jehová laacabe lu náʼ guidxi Israel». 13  Óraque gucuá Jonatán lu guié dani que ne bizulú caguiʼbaʼ, ne nanda hombre zinebe que laabe. Zániru Jonatán ne zigucaalube ca filisteu que ne atrá de laabe nanda hombre zeedanebe que cayuuti chaahuiʼ ca filisteu. 14  Primé biaje bicaalú Jonatán ne hombre ziné que ca filisteu, biiticaʼ gande hombre ne qué nindádicabe zitu* para bíʼnicabe ni. 15  Guizáʼ bidxibi guiráʼ ca ni nuu ra campamentu que ne ca soldadu ni dxiʼbaʼ lu guié dani que, dede né ca soldadu ni biree zigucaalú ca israelita. Ne biniibi Dios guidxilayú para guchibi ca filisteu que. 16  Biiyaʼ ca xpinni Saúl ni cayapa Guibeá de Benjamín bulla ni cayaca ra nuu campamentu stiʼ ca filisteu. 17  Para gudxi Saúl ca hombre ni nuu ra nuu que: «Lagutiidiʼ lista para guidúʼyanu tu cayaadxaʼ raríʼ». Ora gudiʼdiʼ lista que bidiicabe cuenta qué guinni Jonatán ne hombre ruaʼ ca guiibaʼ stiʼ. 18  Para ná Saúl rabi Ahíya: «¡Dané Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ!». (Tiempu* que lade ca israelita nuu Arca stiʼ Dios ni dxandíʼ). 19  Laga caniʼné Saúl sacerdote que, jmaruʼ si naroʼbaʼ cayaca bulla ra nuu campamentu stiʼ ca filisteu. Óraque ná Saúl rabi sacerdote que: «Bisaana ni cayúniluʼ ca».* 20  Para biree Saúl ne ca xpinni zecaʼ zitíndenecaʼ ca filisteu que. Ora yendácabe biiyacabe nabé feu modo cayuutisaacaʼ laacaʼ né espada. 21  Ne guiráʼ ca hebreu ni guyuu lade ca filisteu ni nuu ra campamentu stícabe, bisaanacaʼ laacabe ne bieegucaʼ ca israelita, ca xpinni Saúl ne Jonatán. 22  Ne ora binadiaga guiráʼ ca israelita ni yegucachilú lade ca dani stiʼ Efraín cuxooñelú ca filisteu, guyecaʼ ra cadíndecabe ne laaca guzanándacaʼ ca filisteu. 23  Dxi que bilá Jehová guidxi Israel. Ne guzanándacabe ca filisteu dede Bet-Aven. 24  Dxi que guizáʼ maʼ bidxaga ca hombre de Israel, purtiʼ yenándacabe juramentu ni biʼniʼ Saúl riʼ: «¡Guiaba maldición* luguiáʼ hombre ni gó xiixa* ante guiaaziʼ gubidxa, ne ante guniteluáʼ ca enemigu stinneʼ!». Ngue runi, nin tobi de laacabe qué ñó xiixa. 25  De raqué yendácabe ti lugar ra nuu stale yaga ne xii miel layú que. 26  Ne ora guyuucabe lade ca yaga que biiyacabe paraa caxii miel que, peru pur juramentu que, qué ninácabe ñócabe ni. 27  Ne cumu qué ñunadiaga Jonatán juramentu biʼniné bixhózebe ca soldadu que la? bidxígabe punta vara ni naazebe que lade ca gueta stiʼ ti campana* bizu. Ne casi peʼ biʼniʼ pruébabe miel que biguétaca stipa stibe.* 28  Para ná tobi de ca soldadu que rabi laabe: «Biʼniʼ bixhózeluʼ ti juramentu ni naquiiñeʼ chinándadu. Guniʼbe: “¡Guiaba maldición luguiáʼ hombre ni gó xiixa yannadxí!”. Nga runi, guiradu maʼ bidxágadu». 29  Óraque ná Jonatán rabi laabe: «Guizáʼ maʼ bininá bixhozeʼ ca binni guidxi riʼ. Laguuyaʼ ximodo biguetaʼ stipa stinneʼ* casi bineʼ prueba caadxi miel riʼ. 30  ¡Laguiníʼ ique si pa ñaca ñó guiráʼ ca soldadu guendaró stiʼ ca enemigu sticaʼ! Jmaruʼ si stale filisteu ñuutinu». 31  Dxi que biiti ca soldadu stiʼ Israel ca filisteu dede Micmash hasta Ayalón, ne guizáʼ bidxágacabe. 32  Ngue runi, casi bilúxecabe, nagueendaca gucuaacabe guiráʼ ni gúxhacabe ca enemigu stícabe: dendxuʼ, vaca, yuzehuiiniʼ ne biiticabe laacame layú, gudócabe xpeelacame interu neni rini. 33  Para yetídxicabe Saúl: «Biiyaʼ, cucheené ca hombre ca Jehová: cayócabe beela stiʼ ca maniʼ ca interu neni rini. Para ná Saúl: «Qué nuzuubatu diidxaʼ. Lagaca purá latané ti guié naroʼbaʼ raríʼ». 34  Óraque ná Saúl: «Laché lade ca hombre ca ne lagabi laacaʼ: “Cada tobi guedané toro ne dendxuʼ stiʼ para guuti laacame raríʼ; despué maʼ zanda goto laacame. Peru cadi gucheenetu Jehová ne goto xpeelacame interu neni rini”». Ngue runi gueelaʼ que cada tobi yené toro stiʼ ne biiti laame raqué. 35  Ne biʼniʼ Saúl ti altar para Jehová. Ngue nga primé altar ni bíʼnibe para Jehová. 36  Despué guníʼ Saúl: «Guixhinni si sanándanu ca filisteu para gáxhanu guiráʼ sticaʼ dede ora guirá gueelaʼ. Zuutinu guirácabe, nin tobi qué zalá». Óraque ná ca xpínnibe rabi laabe: «Biaʼsi modo naluʼ ca». Para ná sacerdote que: «Guidúʼyanu xi gabi Dios ni dxandíʼ laanu». 37  Óraque gunabadiidxaʼ Saúl Dios: «¿Ñee zazayanandaʼ ca filisteu la? ¿Zacaneluʼ guidxi Israel guni ganar laacabe la?». Peru qué nicabi Dios laabe dxi que. 38  Ngue runi guníʼ Saúl: «Laatu, ca xaíque stiʼ ejércitu, laguidxiña ne laguyubi gánnatu xi pecadu guca yannadxí. 39  Casi peʼ nuu Jehová, ni bilá guidxi Israel, zati binni ni bichee ca, ne pa Jonatán, xiiñeʼ, nga bichee la? laaca zati». Peru guirutiʼ nicabi laabe. 40  Óraque ná Saúl rabi guiráʼ ca israelita: «Laguzuhuaa ti ladu, naa ne xiiñeʼ Jonatán zuzuhuaʼdu sti ladu riʼ». Para bicábicabe laabe: «Biaʼsi modo naluʼ ca». 41  Óraque ná Saúl rabi Jehová: «¡Dios stiʼ Israel, bicabi laadu né Tumim!».* Ne bidxiilú Tumim que neza ra nuu Jonatán ne Saúl; restu hombre que bixélecaʼ. 42  De raqué guníʼ Saúl: «Cueenu suerte para gánnanu pa naa ni o pa xiiñeʼ Jonatán». Ne biree suerte* que luguiáʼ Jonatán. 43  Óraque ná Saúl rabi Jonatán: «Gudxi naa, ¿xi bíʼniluʼ?». Para ná Jonatán rabi laabe: «Caadxihuiiniʼ si miel ni bineʼ punta vara stinneʼ nga gudahuaʼ. ¡Raríʼ nuaaʼ! ¡Laguuti naa!». 44  Óraque ná Saúl rabi laabe: «Gusabanáʼ Dios naa pa qué gátiluʼ, Jonatán». 45  Para ná ca hombre que rábicaʼ Saúl: «Zati xa Jonatán, hombre ni bilá guidxi Israel, ¡nin qué ziuu dxi! Casi peʼ nuu Jehová, nin ti guicha ique* hombre riʼ qué zadaʼnaʼ. Pur guiráʼ ni bíʼnibe, bihuinni Dios nga gucané laabe yannadxí». Zaqué nga bilácabe Jonatán ne maʼ qué ñuuticabe laa. 46  Ne maʼ qué nizananda Saúl ca filisteu, para biguetaʼ ca filisteu lu layú sticaʼ. 47  Ne beeda gaca Saúl ti rey nadipaʼ ndaaniʼ guidxi Israel ne gudindenebe guiráʼ ca enemigu stibe, ca ni nabeza gaxha de laabe: ca moabita, ca ammonita, ca edomita, ca rey stiʼ Zobá ne ca filisteu. Ratiica si chebe runduuxebe laacaʼ. 48  Qué nidxíbibe gudindenebe ca amalequita ne biʼniʼ ganarbe laacaʼ. Bilabe ca israelita de ca guidxi ni ribaʼnaʼ sticaʼ. 49  Ndiʼ nga ca xiiñiʼ Saúl: Jonatán, Isví ne Malki-Súa. Ne gúpabe chupa xiiñidxaapabe. Ni jma huaniisi que láʼ Merab ne nahuiiniʼ que láʼ Mical. 50  Bichaganáʼ Saúl Ahinoam, xiiñiʼ Ahimáaz. Ne xaíque stiʼ ejércitu stibe nga Abner xiiñiʼ Ner, xtiuʼ Saúl. 51  Quis nga bixhoze Saúl, ne xiiñiʼ Abiel nga Ner, bixhoze Abner. 52  Biaʼ tiempu biʼniʼ mandar Saúl, nabé nadipaʼ modo bicaalúcabe ne gudindenécabe ca filisteu. Ngue runi, cada biaje guʼyaʼ Saúl ti hombre nadipaʼ ne nadxibalú, riguube laa lade ca soldadu stibe.

Nota

Biiyaʼ glosario, circuncisión.
Lit. «galaa surcu ni rucaa ti yunta lu ti layú». Laani nga ti galaa de ca surcu ni rucaa ti yunta lu ti dxi.
Lit. «dxi».
Lit. «Gulee náʼ».
Biiyaʼ glosario, maldecir.
Lit. «pan».
O «panal».
Lit. «bizaaniʼ guié lube».
Lit. «bizaaniʼ guié luaʼ».
Biiyaʼ glosario, Urim ne Tumim.
Biiyaʼ glosario.
O «nin ti guicha íquebe qué ziaba layú».