Jueces 11:1-40

  • Guládxicabe Jefté; despué bíʼnicabe laabe xaíque (1-11)

  • Gucala’dxi’ Jefté nucuudxi ca ammonita (12-28)

  • Promesa ni bi’ni’ Jefté; xiiñidxaapabe (29-40)

    • Qué ñuu dxi nichaganáʼ xiiñidxaapabe (38-40)

11  Guyuu ti galaadita láʼ Jefté ne nácabe ti hombre nadipaʼ ni nanna tinde. Xiiñiʼ ti prostituta laabe, ne bixhózebe nga Galaad.  Peru laaca gupa Galaad xcaadxi xiiñiʼ ni gupané xheelaʼ. Ora biniisi ca xiiñibe riʼ, guládxicaʼ Jefté ne nacaʼ rábicaʼ laabe : «Qué zacaaluʼ nin ti ndaa herencia stiʼ bixhózedu, purtiʼ xiiñiʼ sti gunaa lii».  Ngue runi bixooñelú Jefté de ca biʼchiʼ ne yendeza Tob. Para bieeguʼ caadxi hombre* laabe ne zinándacaʼ laabe.  Gudiʼdiʼ si ti tiempu, bizulú bicaalú ca ammonita ca israelita.  Ora biʼyaʼ ca hombre huaniisi* de Galaad cucaalú ca ammonita guidxi Israel, nagueendaca guyécabe Tob yecaacabe Jefté.  Ne gúdxicabe laa: «Gudáʼ gácaluʼ xaíque stidu para chitíndenenu ca ammonita».  Peru ná Jefté rabi ca hombre huaniisi de Galaad: «¿Cadi laca laatu nga guládxitu naa de ra lidxi bixhozeʼ purtiʼ nanaláʼdxitu naa la? yanna cumu nápatu guendanagana la? maʼ zedayúbitu naa».  Para ná ca hombre huaniisi de Galaad rábicaʼ Jefté: «Nga nga runi zedayúbidu lii. Pa chineluʼ laadu chitíndenenu ca ammonita, zácaluʼ xaíque stiʼ guiráʼ binni de Galaad».  Para ná Jefté rabi ca hombre huaniisi de Galaad: «Pa chiniáʼ laatu para chitíndenenu ca ammonita ne gacané Jehová naa guneʼ ganar laacabe, óraca zacaʼ xaíque stitu». 10  Óraque ná ca hombre huaniisi que rábicaʼ Jefté: «Cayuuyaʼ* Jehová laanu ne laabe guni juzgarbe laadu pa qué gúnidu ni maʼ guniʼluʼ ca». 11  Para biree Jefté ziné ca hombre huaniisi de Galaad, biʼniʼ guidxi que laabe xaíque ne comandante sticaʼ. Ne ora yendá Jefté Mizpá, biguetaʼ guniʼbe guiráʼ ni guniʼbe que nezalú Jehová. 12  De raqué biseendaʼ Jefté ca xpinni para chitidxi rey stiʼ ca ammonita: «¿Xi bineʼ lii para gueeda gucaaluluʼ xquidxeʼ pue?». 13  Para bicabi rey stiʼ ca ammonita ca xpinni Jefté: «Dxi biree guidxi Israel de Egipto, gucuaacaʼ ca layú stinneʼ, dede Arnón hasta Jaboc ne dede ra nuu guiiguʼ Jordán. Yanna sin tíndenu la? lagudxiguetaʼ cani naa». 14  Para biguetaʼ biseendaʼ Jefté ca xpinni ra nuu rey stiʼ ca ammonita 15  ne yetídxicaʼ laabe: «Ndiʼ nga ni ná Jefté: “Qué nicaa diʼ guidxi Israel layú stiʼ ca moabita nin layú stiʼ ca ammonita. 16  Dxi biree ca israelita de Egipto, guzácabe lu desiertu dede ra nuu nisadóʼ xiñáʼ ne yendácabe Cadés. 17  De raqué biseendatidxi guidxi Israel rey de Edom «Canábadu lii gudiiluʼ lugar tídidu lu layú stiluʼ». Peru qué nulabi rey de Edom laacabe ne laaca ngueca gunábacabe rey de Moab, peru laaca qué nulabi laacabe. Ngue runi biaana guidxi Israel Cadés. 18  Ne dxi guzácabe lu desiertu, bidiicabe vuelta ca layú stiʼ Edom ne ca layú stiʼ Moab. Gudíʼdicabe cueʼ ca layú stiʼ Moab, ladu rindani gubidxa, ne gudíxhecabe campamentu stícabe Arnón, peru qué ñuucabe lu ca layú stiʼ Moab, purtiʼ Arnón nga frontera stiʼ Moab. 19  »”Despué, biseendaʼ guidxi Israel tu chitidxi Sehón, rey stiʼ ca amorreu, ni biʼniʼ mandar Hesbón, “Canábadu lii gudiiluʼ lugar tídidu lu ca layú stiluʼ para chindadu lugar ra chuudu”. 20  Peru qué niná Sehón nudii lugar nidiʼdiʼ ca israelita lu ca layú stiʼ purtiʼ qué runibiaʼbe laacaʼ.* Lugar de ngue, bicaasaabe ca xpínnibe ne gudíxhebe campamentu stibe Jáhaz ne bicaalube guidxi Israel. 21  Ora biʼyaʼ Jehová, Dios stiʼ guidxi Israel, ni bizaaca riʼ, bisaanabe Sehón ne ca binni guidxi que lu náʼ ca israelita. Ne biʼniʼ ganárcabe ca amorreu ne gucuaacabe guiráʼ ca layú sticaʼ. 22  Zaqué nga gucuaacabe ca layú stiʼ ca amorreu ni nuu dede Arnón hasta Jaboc ne dede lu desiertu hasta ra nuu guiiguʼ Jordán. 23  »”Jehová, Dios stiʼ guidxi Israel, nga gulee ca amorreu de lu layú sticaʼ. Ne yanna nuuluʼ guiládxiluʼ ca israelita la? 24  ¿cadi xa riaananeluʼ guiráʼ ni rudii dios stiluʼ Kemós lii? Laadu laaca ziaananedu guiráʼ ni maʼ guleechú Jehová, Dios stidu, para laadu. 25  ¿Jma xa risácaluʼ que Balac, xiiñiʼ Zipor, rey stiʼ Moab? Laca xa gudíndenebe ca israelita o bicaalube laacaʼ. 26  Maʼ chonna gayuaa iza de nabeza Israel ndaaniʼ guidxi Hesbón ne ca guidxihuiiniʼ nuu gaxha de laani, Aroer ne ca guidxihuiiniʼ nu gaxha de laani ne guiráʼ ca guidxi ni dxaagané Arnón. ¿Xiñee deruʼ cucaalutu para guibiguetaʼ ca guidxi riʼ lu natu pue? 27  Naa la? qué huayuneʼ lii gastiʼ, peru cadi jneza ni cayúniluʼ purtiʼ cucaaluluʼ naa. Jehová nga juez ne laa guni juzgar ca israelita ne ca ammonita”». 28  Peru qué nucaadiaga rey stiʼ ca ammonita ni gudxi Jefté laa. 29  De raqué bidii Jehová espíritu stiʼ Jefté para tidiʼ Galaad ne Manasés ne cheʼ guidxi Mizpé ni nuu Galaad. De raqué bireebe para chigucaalube ca ammonita. 30  Ne biʼniʼ Jefté promesa riʼ Jehová: «Pa gacaneluʼ naa guneʼ ganar ca ammonita la? 31  dxandíʼ peʼ, Jehová, zudieeʼ lii binni guiree ra puertaʼ lidxeʼ para guidxaagalú naa ora guibiguetaʼ de guneʼ ganar ca ammonita. Zudieeʼ laabe casi ofrenda ni riaʼquiʼ».* 32  Para biree Jefté zitindené ca ammonita ne gucané Jehová laabe para guni ganarbe laacaʼ. 33  Bizulú biitibe laacaʼ dede Aroer hasta Minit —biʼniʼ ganarbe gande guidxi— ne hasta Abel-Keramim. Guizáʼ stale binni biiti ca israelita. Ne zaqué nga maʼ ca israelita biʼniʼ mandar ca ammonita. 34  Ora biguetaʼ Jefté ra lidxi, ni nuu Mizpá, ¡biree xiiñidxaapabe zeedadxaagalú laabe, zeeda guxhidxi pandereta ne zeeda guyaa! Baʼdudxaapaʼ riʼ nga tobi lucha xiiñibe, ninruʼ stobi qué gápabe. 35  Ora biʼyaʼ Jefté laabe, gucheza xhaba ne ná: «¡Xiiñeʼ! Qué gannuʼ pabiáʼ cayuubaʼ ladxiduáʼ, purtiʼ maʼ biseendaʼ lii zitu. Bineʼ ti promesa* Jehová ne yanna caquiiñeʼ guneʼ cumplir ni maʼ gunieeʼ». 36  Para ná xiiñibe rabi laabe: «Apá, pa maʼ bíʼniluʼ ti promesa Jehová, caquiiñeʼ guni cumplirluʼ ni maʼ guniʼluʼ ne naa zuzuubaʼ stiidxaluʼ, purtiʼ maʼ gucané Jehová lii guni ganarluʼ ca ammonita, ca enemigu stiluʼ». 37  Laaca gúdxibe bixhózebe: «Ti cosa si canabaʼ lii: bidii lugar chiniáʼ ca xhamigaʼ lu ca dani ca chupa beeu, para chiguunaniáʼ laacaʼ purtiʼ qué ziuu dxi guichaganaʼyaʼ». 38  Para bicabi bixhózebe laabe: «Zanda cheluʼ». Ne bidii lugar chinebe ca xhamígabe chupa beeu lu ca dani que, chiguunabe purtiʼ qué ziuu dxi guichaganabe. 39  Gudiʼdiʼ si chupa beeu que, biguétabe ra lidxi bixhózebe, ne biʼniʼ cumplir bixhózebe promesa ni biʼniʼ que. Qué ñuu dxi ñápabe relación sexual né ti hombre. Ne ndaaniʼ guidxi Israel gúpacabe costumbre riʼ:* 40  guiráʼ iza rié ca baʼdudxaapaʼ de guidxi Israel rinduucaʼ gana xiiñiʼ Jefté, galaadita que, riécabe tapa dxi lu ti iza.

Nota

O «caadxi hombre ni qué gapa dxiiñaʼ».
O «hombre ni napa autoridad».
Lit. «Cucaadiaga».
O «purtiʼ qué gápabe confianza laacaʼ».
Zándaca ni ná raríʼ nga zudiibe binni ca para si guni xhiiñaʼ Dios.
O «Maʼ bixheleʼ ruaaʼ nezalú».
O «gudíxhecabe regla riʼ».