Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Jerusalén rinitilú

Jerusalén rinitilú

Historia 76

Jerusalén rinitilú

MAʼ gudiʼdiʼ jma de chii iza dede dxi rey Nabucodonosor yené ca israelita ni jma nanna que Babilonia. ¡Yanna, biiyaʼ! Jerusalén cayaʼquiʼ, ne ca israelita ni qué rati ca la? rinécabe laacaʼ esclavu Babilonia.

Bietenalaʼdxiʼ, ndiʼ nga ni gudxi ca hombre riguixhená que ni zazaacacabe pa laacabe que guchaacabe modo nabánicabe. Peru ca israelita que, qué nucaadiágacaʼ ni guníʼ ca hombre que. Laacabe qué nusaana de ñuni adorárcabe ca dios ni cadi dxandíʼ que ne maʼ qué ñuni adorárcabe Jiobá. Nga runi naquiiñeʼ guicaacabe castigu riʼ ti guiziidíʼcabe. Cayánnanu ndiʼ la? purtiʼ Ezequiel ni riguixhená stiʼ Dios cayabi laanu ca guendaquéiquiiñeʼ biʼniʼ ca israelita que.

Ñee nannuʼ tuu nga Ezequiel la? Laabe nga tobi de ca hombrehuiiniʼ ni yené Nabucodonosor Babilonia jma de chii iza ante guinitilú Jerusalén. Daniel ne guionnaʼ xhamigu, Sadrac, Mesac, ne Abednego laaca yenécabe laacaʼ ca dxi queca.

Laga nuuruʼ Ezequiel Babilonia la? Jiobá ruluíʼ laabe ca guendaquéiquiiñeʼ cayaca ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ Jerusalén. Jiobá runi ndiʼ pur ti milagru. Nuuruʼ Ezequiel Babilonia ora Jiobá ruluíʼ laabe guiráʼ ni cayaca ndaaniʼ yuʼduʼ que. ¡Guizáʼ feu ni ruuyabe xa!

Biiyaʼ cani nayuudxuʼ cayuni ca binni ca ndaaniʼ yuʼduʼ ca na Jiobá rabi Ezequiel. Biiyaʼ cueʼ ca yoo ca modo cá dibuju stiʼ beendaʼ ne stiʼ xcaadxi maniʼ. ¡Ne biiyaʼ ca israelita ca cayuni adorarcaʼ laacame! Ezequiel ruuyaʼ ca ndiʼ ne rucaabe ni cayaca.

Ruuyuʼ cani nagaʼchiʼ cayuni ca xaíque stiʼ guidxi Israel ca la? na Jiobá rabi Ezequiel. Ya, laabe laaca randa ruuyabe ndiʼ. Nuu 70 hombre, ne guirácabe cayuni adorárcabe ca dios ni cadi dxandíʼ ca. Ca hombre que riniʼcaʼ: Jiobá cadi cayuuyaʼ diʼ laanu, maʼ bidxii déchebe guidxi riʼ.

Óraque Jiobá ruluiʼbe Ezequiel caadxi gunaa zuba ra puertaʼ yuʼduʼ que. Zúbacabe raqué cayuni adorárcabe ti dios cadi dxandíʼ láʼ Tamuz. ¡Ne biiyaʼ ca hombre nuu gaxha de yuʼduʼ stiʼ Jiobá ca! Nuu biaʼ veinticinco. Ezequiel ruuyaʼ laacabe cuzuxíbicabe neza rindani gubidxa ne cayuni adorárcabe Gubidxa.

Guiráʼ ca binni riʼ qué gapadíʼcabe respetu naa, na Jiobá. Cadi cayunisicabe ni malu, sínuque zeedacabe ndaaniʼ yuʼduʼ stinneʼ ne racá cayúnicabe ni. Ngue runi Jiobá riníʼ: Zuuyacabe guendaridxiichi stinneʼ ne naa qué ziáyadiaʼ laacabe ora guinitilúcabe.

Chonna iza despué de ruluíʼ Jiobá ca ndiʼ Ezequiel la? ca israelita que rudxiilúcabe rey Nabucodonosor. Ne laa ritindené laacabe. Despué de ti iza arondaʼ la? ca babiloniu que gundaacabe lindaa stiʼ Jerusalén, zaqué biuucabe ne bizaaquicabe guidxi que. Stale de ca binni que rati ne xcaadxi rie casi esclavu Babilonia.

Xiñee bidii Jiobá lugar guizaaca ca israelita ca ndiʼ pue. Purtiʼ qué nucaadiágacabe nin qué nuzuubacabe diidxaʼ ca ley stiʼ Jiobá. Ndiʼ rusihuinni pabiáʼ naquiiñeʼ gúninu ni na Jiobá guiráʼ ora.

Primé la? Nabucodonosor rinabe guiaana caadxi binni que guidxi Israel, peru rábibe ti judíu láʼ Guedalías gapa ca binni que. Peru ca israelita que ruuticabe Guedalías. Yanna maʼ cadxíbicabe pa gueeda gunitilú ca babiloniu que laacabe pur ni bíʼnicabe ca. Nga runi rucaacabe Jeremías chiné laacabe, ne guxooñecabe Egipto.

Yanna maʼ guirutiʼ nabeza Israel. Pur setenta iza guirutiʼ ribeza raqué. Gastiʼ lica nuu ndaaniʼ guidxi que. Peru Jiobá riníʼ de que laabe zudxiguétabe ca binni que xquídxicaʼ despué de setenta iza. Laga cadiʼdiʼ ca iza ca, xi raca xa de ca xpinni Dios ndaaniʼ guidxi Babilonia yaʼ. Guidúʼyanu.

2 Reyes 25:1-26; Jeremías 29:10; Ezequiel 1:1-3; 8:1-18.