Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

2

Lá Dios lu Escrituras Griegas Cristianas

Lá Dios lu Escrituras Griegas Cristianas

Ca binni ni nabé ruundaʼ huaniʼcaʼ dxandíʼ zeeda lá Dios biaʼ 7,000 biaje lu Escrituras Hebreoarameas, o Viejo Testamento, ne ricané ni ca símbolo ni rábicabe Tetragrámaton: יהוה. Peru stale binni guníʼ cadi zeeda lá Dios lu ca documentu original stiʼ Escrituras Griegas Cristianas, o Nuevo Testamento. Nga runi, stale de ca Biblia nuu yanna cadi zeeda lá Jiobá lu ndaa ca. Ne ora zeeda xiixa cita lu Antiguo Testamento ra zeeda Tetragrámaton la? stale de ca binni bitiixhi Biblia qué nucaacaʼ lá Dios, sínuque bicaacaʼ título Señor.

Peru qué ñuni Traducción del Nuevo Mundo ni runi xcaadxi Biblia. Laani ruzeeteni 237 biaje lá Jehová lu Escrituras Griegas Cristianas. Xi razón gupa cani bitiixhi Biblia ca para gudxiguétacaʼ lá Dios ra zeedani yaʼ. Guzéʼtenu chupa razón: 1) Cadi original diʼ ca manuscritu griegu nuu yanna. Cumu nuu mil de copia yanna la? stale de laacani guca cani biaʼ chupa gayuaa iza despué de ca manuscritu original. 2) Tiempu bíʼnicabe ni, stale de cani runi copiar Biblia bichaacaʼ Tetragrámaton pur diidxaʼ Kýrios, ti diidxaʼ griegu ni riníʼ «Señor», o biʼniʼ copiarcaʼ ni de ti manuscritu ra maʼ bichaacabe lá Dios.

Comité de Traducción de la Biblia del Nuevo Mundo biiyacaʼ nuu razón para guiníʼcaʼ zeeda Tetragrámaton lu ca manuscritu yooxhoʼ ni gucuá lu diidxaʼ griegu. Guiduʼyaʼ chaahuinu ca razón nápacabe:

  • Dxi bibani Jesús ne ca apóstol stiʼ, zeeda Tetragrámaton lu ca manuscritu stiʼ Escrituras Hebreoarameas cásica lu ca manuscritu original. Dxiqué guyuu chupa chonna binni ni qué ñuni cré pa dxandíʼ nga. Peru lu región stiʼ Qumrán bidxélacabe caadxi copia stiʼ Escrituras Hebreoarameas de primé siglu ne ngue bisihuinni dxandíʼ ni.

  • Dxi bibani Jesús ne ca apóstol stiʼ, traducción ni bíʼnicabe lu diidxaʼ griegu de ca Escrituras Hebreoarameas laaca zeeda Tetragrámaton lúcani. Maʼ raca stale siglu, ca binni ni nabé ruundaʼ de tema riʼ guniʼcaʼ cadi zeeda Tetragrámaton lu ca manuscritu stiʼ Septuaginta, ti traducción ni bíʼnicabe stiʼ Antiguo Testamento lu diidxaʼ griegu. Peru galaa de siglu XX bidxélacabe ti ndaa manuscritu yooxhoʼ stiʼ Septuaginta ni guyuu tiempu bibani Jesús. Lu ca manuscritu que zeeda lá Dios ne biquiiñecabe letra hebreu para bicaacabe ni. Peru ca primé manuscritu stiʼ Septuaginta —casi Códice Vaticano o Códice Sinaítico—, ni gucuá lu siglu tapa, cadi zeeda lá Dios lu ca libru stiʼ Biblia de Génesis hasta Malaquías (lu ca manuscritu ni gucuá ante la? zeeda lá Dios). Nga runi, cadi guendaridxagayaa diʼ nga qué guidxélanu lá Dios lu ca manuscritu ni gucuá tiempu que ne zaqueca lu Nuevo Testamento, o Escrituras Griegas Cristianas.

    Ora biʼniʼ orar Jesús Bixhoze guníʼ sicaríʼ: «Maʼ bisiideʼ ca binni guidxilayú ni bidiiluʼ naa tu laluʼ»

  • Escrituras Griegas Cristianas rusihuinni biquiiñeʼ Jesús gatigá lá Dios ne bisiidibe ni guiráʼ binni. Ora biʼniʼ orar Jesús Bixhoze guníʼ sicaríʼ: «Maʼ bisiideʼ ca binni guidxilayú ni bidiiluʼ naa tu laluʼ». Ne laaca guniʼbe: «Maʼ bisiideʼ laacabe tu laluʼ, ne zusiideruáʼ ni» (Juan 17:6, 11, 12, 26TNM).

  • Pa Dios guníʼ xi guicá lu Escrituras Hebreoarameas ne Escrituras Griegas Cristianas, cadi dxandíʼ laaca naquiiñeʼ nicá labe lu guiropa ni bizéʼtenu riʼ la? Biaʼ galaa de primé siglu, sicaríʼ gudxi Santiago ca binnigola de Jerusalén: «Maʼ byuiʼné Symeón laanu ximódopeʼ nga bizulú Dios biiyadxí cani cadi judíu ti cueebe ládecaʼ ti guidxi ni chiné labe» (Hechos 15:14TNM). Pa ñaca guirutiʼ ñunibiáʼ lá Dios ne niníʼ ni dxiqué, gastiʼ razón para nucaa Santiago ni lu textu riʼ.

  • Lá Dios zeeda ni abreviadu lu Escrituras Griegas Cristianas. Zeeda ni lu diidxaʼ aleluya, diidxaʼ riʼ zeeda lu stale Biblia lu libru stiʼ Apocalipsis 19:1, 3, 4, 6. Diidxaʼ riʼ zeeda ni de ti diidxaʼ ni riquiiñecabe lu hebreu ne riniʼni «lagusisaca Jah». Diidxaʼ «Jah» zeedani de lá Jiobá. Ne stale lá binni ni zeeda lu Escrituras Griegas Cristianas zeeda cani de lá Dios. Tobi de laacani nga, casi rusiene stale libru, lá Jesús riníʼ ni «Jiobá nga ni rulá».

  • Nuu caadxi libru yooxhoʼ stiʼ ca judíu ra culuíʼ bicaa ca xpinni Cristu ni naca judíu lá Dios lu cani bicaacaʼ. La Tosefta —caadxi libru ra zeeda ley ni gucuá lu iza 300 d.J.—, cayábini ca judíu xi guninecaʼ ca manuscritu bicaa ca xpinni Cristu que pa málasi guicaguí xiixa lugar ti dxi sábadu: «[Ca Evangeliu] ne ca libru stiʼ ca sectariu [zándaca judeocristiano] cadi naquiiñeʼ cueecabe cani lade guí, zusaanacabe cani para chaquiʼ cani, laacani ne guiráʼ ra zeeda lá Dios lúcani». Libru ca laaca cuzeeteʼ guníʼ rabí losí Galileo, tobi hombre ni bibani lu guiropa siglu, xi naquiiñeʼ gaca pa chaquiʼ xiixa lugar ndaaniʼ semana: «Zugácabe guiráʼ ra zeeda lá Dios lu [ca manuscritu] ne zucaachicabe cani, [ne xcaadxi lugar ra cadi zeeda labe] zaa cháquicaʼ».

  • Chupa chonna biblista riniʼcaʼ zándaca zeeda lá Dios lu ca relatu ni zeeda lu Escrituras Griegas Cristianas ni biree lu Escrituras Hebreoarameas. Lu tema: «El Tetragrámaton en el Nuevo Testamento» ni zeeda lu libru The Anchor Bible Dictionary, cusiene sicaríʼ: «Nuu prueba ni rusihuinni zeeda Tetragrámaton lu Nuevo Testamento —lá Dios, Yahweh— lu caadxi textu o lu guiráʼ textu ni biree lu Antiguo Testamento». Ne ti erudito ni láʼ George Howard guníʼ sicaríʼ: «Cumu bicaarucabe Tetragrámaton lu ca copia ni bíʼnicabe stiʼ Biblia lu diidxaʼ griegu [Septuaginta], ni zeeda gaca ca manuscritu bicaa ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu que, zanda guni crenu biquiiñeruʼ ca hombre ni bicaa Nuevo Testamento Tetragrámaton ora bizeetecaʼ xiixa textu zeeda lu Biblia».

  • Caadxi traductor ni nabé runibiáʼ binni laacaʼ bicaacaʼ lá Dios ora biʼniʼ traducircaʼ Escrituras Griegas Cristianas. Stale traductor bicaacaʼ lá Dios lu Biblia sticaʼ ante guiree Traducción del Nuevo Mundo. Guzéʼtenu lá chupa chonna de laacabe. Lu diidxaʼ alemán, Dominikus von Brentano (Die heilige Schrift des neuen Testaments, 1791); lu diidxaʼ francés, André Chouraqui (Bible de Chouraqui, 1985); lu diidxaʼ inglés, Benjamin Wilson (The Emphatic Diaglott, 1864), ne lu diidxaʼ portugués, Manuel Fernandes de Santanna (O Evangelho Segundo S. Mattheus, 1909). Lu diidxastiá la? Pablo Besson bicaa Jehová lu Lucas 2:15 ne Judas 14 (El Nuevo Testamento, 1919). Ne laaca bicaabe ni jma de ti gayuaa biaje lu ca nota para guluiʼbe paraa zándaca zeeda lá Dios lu ca primé guiʼchiʼ ni gucuá. Laaca nuu biaʼ xhoopaʼ versión ni biree despué de Escrituras Griegas Cristianas ra bicaacabe lá Dios né ca letra riʼ: Yahvé, Yahweh ne YHWH. Ládecani nuu Evangelio: mensaje de felicidad (1969) ne Los Hechos, las Cartas y el Apocalipsis (1973), guiropaʼ libru riʼ bicaa Hermenegildo Zanuso cani, ne Instituto Cultural Álef ne Tau biʼniʼ traducircaʼ Biblia Peshitta en Español (2006).

    Lu The Emphatic Diaglott (1864), ni biʼniʼ Benjamin Wilson, zeeda lá Dios lu Hechos 2:34

  • Nuu traducción stiʼ Biblia lu jma de 100 diidxaʼ ra bicaacabe lá Dios lu Escrituras Griegas Cristianas. Stale de ca diidxaʼ ni riníʼcabe África, América, Asia, Europa ne ca isla ni nuu lu Pacífico riníʼcabe lá Dios gatigá (biiyaʼ lista ni zeeda lu yaza 12 ne 13). Cani biʼniʼ traducir Escrituras Griegas Cristianas lu ca diidxaʼ ca gudixhe íquecaʼ gucaacaʼ lá Dios pur ca razón ni maca bizéʼtenu ca. Gunáʼ nga ca diidxaʼ ra bicaacabe lá Dios yaʼ. Guzéʼtenu chupa ejemplu. Lu iza 1999, guleecabe ti Biblia lu diidxaʼ rotumano ra zeeda lá Dios 51 biaje lu 48 versículo ne bicaacabe ni sicaríʼ: Jihova. Ne lu iza 1989, biʼniʼ traducírcabe Biblia lu ti diidxaʼ ni riníʼcabe Indonesia ni láʼ batako toba ne luni bicaacabe lá Dios 110 biaje, ne bicaacabe ni sicaríʼ: Jahowa.

    Lu Marcos 12:29, 30 zeeda lá Dios lu traducción ni bíʼnicabe stiʼ Biblia lu diidxaʼ hawaiano iza 1816

Rihuinni dxíchica nuu stale razón para gudxiguétacabe lá Dios, Jiobá, lu Escrituras Griegas Cristianas. Ne ngapeʼ nga ni biʼniʼ cani biʼniʼ traducir Traducción del Nuevo Mundo. Guirácabe nabé runi respetárcabe lá Dios ne ridxíbicabe cueecabe intiica cosa ni zeeda lu ca primé guiʼchiʼ yooxhoʼ que (Apocalipsis 22:18, 19).