Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¿Ñee dxandíʼ guyuu jardín de Edén la?

¿Ñee dxandíʼ guyuu jardín de Edén la?

¿Ñee dxandíʼ guyuu jardín de Edén la?

SALE binni huayunadiaga de jardín de Edén ra bibani Adán ne Eva, peru qué huayuundacabe relatu riʼ lu Biblia. ¿Xiñee qué gúninu ni yanna yaʼ? Zadxélaluʼ guidubi historia riʼ lu Génesis 1:26-3:24. Guidúʼyanu xi bizaaca:

Biquiiñeʼ Jehová a caadxi yú stiʼ Guidxilayú riʼ para bizáʼ primé hombre ne gulee labe laa Adán ne guluube laa ndaaniʼ ti jardín o parque ni guyuu ti lugar ni biree lá Edén. Gupa jardín ni bi’ni’ Dios riʼ ziáʼ nisa ne stale yaga ni bidii cuananaxhi nanixe, galahuiʼ jardín que guluu Dios ti yaga de guendananna ni jneza ne ni cadi jneza ne gúdxibe Adán cadi gó ni purtiʼ pa gó ni zati. Ti dxi gucuaabe ti xcustiá Adán ne bizaʼbe primé gunaa ni biree lá Eva ne gúdxibe laacaʼ gápacaʼ jardín que, gápacaʼ xiiñicaʼ ne guchacaʼ Guidxilayú riʼ de binni.

Peru ti dxi, laga nuu Eva stubi, málasi guniʼné ti beendaʼ laabe ne gudxi laabe gobe cuananaxhi ni gudxi Dios laacabe cadi gócabe que. Beendaʼ que ná cusiguii Dios purtiʼ cucaachi xiixa ni zanda gánnacabe. Laani nga pa gócabe cuananaxhi que zácacabe casi Dios. Biʼniʼ cré Eva ni gudxi beendaʼ que laa ne gudó cuananaxhi que ne despué bidiibe ni Adán ne laaca gudó ni. Ngue runi biʼniʼ juzgar Jehová, Adán, Eva ne beendaʼ que. Pur ni bizaaca riʼ gulee Jehová laacabe ndaaniʼ Paraísu que ne bizuhuaa caadxi ángel para gapa entrada stini.

Dxiqué stale de ca historiador ne ca binni ni biindaʼ Biblia biʼniʼ crecaʼ relatu ni zeeda lu Génesis riʼ. Peru tiempu riʼ stale binni maʼ qué runi cré ni. ¿Xiñee yaʼ? Guidúʼyanu tapa pregunta ni nabé runi binni.

1. Pa dxandíʼ guyuu jardín de Edén, ¿paraa guyuu ni yaʼ?

Guyuu ti tiempu caadxi xaíque yu’du’ nabé gunabadiidxacaʼ pa nuuruʼ jardín de Edén que, peru despué biʼniʼ crécabe ni guníʼ ca filósofo griegu casi Platón ne Aristóteles, purtiʼ laacaʼ nacaʼ qué zanda chuʼ ti lugar sicarú casi jardín que ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. b Caadxi de laacabe ná zándaca guyuu jardín riʼ lu ti dani nasoo zitu de Guidxilayú riʼ, xcaadxi ná zándaca guyuu ni lu tobi de ca polo stiʼ Guidxilayú riʼ o ra nuu luna. Pur ca ni bizéʼtenu riʼ stale binni guníʼ ique cadi dxandíʼ guyuu jardín de Edén que, nga runi ca dxi riʼ stale binni ni biʼniʼ estudiar nacaʼ qué zanda guni crenu ora ruzeeteʼ Biblia de lugar ra guyuu jardín de Edén que, ne pur nga laacabe qué runi crécabe ni.

Peru gadxé modo rusiene Biblia de Paraísu. Guzéʼtenu ti ejemplu. Lu Génesis 2:8-14 ruzeeteʼ guyuu ni ladu riree gubidxa stiʼ ti región ni binibiáʼcabe casi Edén ne raqué ridiʼdiʼ ti guiiguʼ ni raca tapa ndaa, laaca ruzeeteʼ ni lá ca guiiguʼ riʼ ne neza rié nisa stícani. Nga runi ca binni ni ruundaʼ Biblia huayúbicaʼ modo guidxélacaʼ lugar ra guyuu Paraísu riʼ, peru qué huadxélacabe ni ne pur nga huacaacabe stale cosa ni cadi dxandíʼ, ni nin laacabe qué randa riénecabe. ¿Ñee riníʼ ndiʼ cadi dxandíʼ guyuu jardín de Edén ne ca guiiguʼ stiʼ casi ruzeeteʼ Biblia la?

Guníʼ ique ndiʼ, maʼ raca xhoopaʼ mil iza de dxi guyuu jardín de Edén que ne dxi bicaa Moisés ni, zándaca pur ni biindaʼ o ni binadiaga la? maʼ gudiʼdiʼ biaʼ chupa mil gaayuʼ gayuaa iza. Pur nga relatu riʼ beeda gácani ti historia nayooxhoʼ para laabe ne pur ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca maʼ bichaa Guidxilayú riʼ, nga runi ra zándaca guyuu jardín de Edén que, ca dxi riʼ laani nga ti lugar ra raca biaʼ 17% de ca xu roʼ ne laaca cadi naquiiñeʼ guianda laanu pur Diluvio ni biaba lu Guidxilayú riʼ tiempu stiʼ Noé que laaca bichaa modo naca Guidxilayú riʼ. c Nga runi pur ca dxi ni maʼ gudiʼdiʼ ne guiráʼ ca ni bizaaca riʼ, zándaca maʼ bichaa ca guiiguʼ ne modo guca Guidxilayú riʼ ne pur nga maʼ qué gánnanu paraa peʼ guyuu jardín de Edén que.

Nga runi ni nánnanu nga Génesis ruzeeteʼ dxandíʼ guyuu jardín de Edén. Chupa de ca guiiguʼ ni láʼ Éufrates ne Tigris ni laaca runibiáʼcabe casi Hidequel de yanna nuuruʼ ca ni ne guiropaʼ ca ni nuu ca ni gaxha. Laaca ruzeeteʼ Biblia lá ca lugar ra gudiʼdiʼ ca guiiguʼ riʼ, ne ca recursu natural ni nuu raqué. Nga runi zanda guininu ca israelita que gúnnacaʼ guiráʼ ca ni maʼ bizéʼtenu riʼ purtiʼ para laacabe gucuá relatu riʼ.

Ca cuentu ne ca leyenda ca cadi guiráʼ diʼ biaje biaʼsi ni zeeda lu ca ni ne stale biaje cadi dxandíʼ bizaaca ca ni ruzeeteʼ ca ni. Stale ca ni ruzulú ca ni, maʼ xadxí bizaaca xiixa ti lugar nabé zitu, peru relatu stiʼ jardín de Edén ni zeeda lu Biblia biaʼsi peʼ ca detalle ni zeeda luni, nga runi nácani ti relatu histórico.

2. ¿Ximodo bizáʼ Dios Adán de yú ne Eva de xcustiá Adán?

Ca científicu ca maʼ bidiicaʼ cuenta napa cuerpu stiʼ binni ca elementu ni nuu lu Guidxilayú casi hidrógeno, oxígeno ne carbono. Yanna, ¿ximodo guca ca elementu riʼ tobi si para guyáʼ binni yaʼ?

Stale científicu runi cré málasi guyuu guendanabani, nácabe chaahuiʼ chaahuiʼ guca evolucionar caadxi organismu ne ra gudiʼdiʼ iza beeda gaca ca ni binni, peru ¿ñee nuu xiixa ni cadi nabani ne cadi nagana peʼ modo guyáʼ la? Hasta ti organismu nahuiiniʼ ni napa ti celula si nagana guiene binni modo guyáʼ. Ni dxandíʼ la? gastiʼ prueba ni rusihuinni málasi guyuu guendanabani, sínuque pur guiráʼ ni guyáʼ rihuinni nuu tuuxa nuu xpiaaniʼ ni bizáʼ guiráʼ ca ni (Romanos 1:20). d

Quíxhenu ti ejemplu, bixuiʼlú cucaadiágaluʼ ti música galán, cayuuyaluʼ ti cuadru guizáʼ sicarú o cayuni pruebalu’ ti aparatu ni nacubi biree. ¿Ñee niniʼluʼ málasi guyuu ca ni ne guirutiʼ tu bizáʼ ca ni la? Coʼ, ¿njaʼ? Nga runi nin xiixa jma galán ni bizáʼ binni guidxilayú qué zanda guchaaganu ca ni né ca cosa sicarú ni bizáʼ Dios casi cuerpu stinu. Yanna, ¿ximodo guininu qué ñuu tu bizáʼ laanu yaʼ? Rusiene Génesis binni si nga bizáʼ Dios casi laa (Génesis 1:26). Nga runi laanu randa ruzanu xiixa purtiʼ guyanu casi Dios ni nanna guzáʼ ca cosa ca. Pur ca ni maʼ bizéʼtenu riʼ qué ridxagayaanu ora gánnanu de ca ni biquiiñeʼ Dios para bizáʼ binni.

Cadi nagana guca para Dios iquiiñe ti xcustiá Adán para bizáʼ Eva. e Ñanda niquiiñeʼ Jehová sti forma para nuzáʼ Eva, modo bíʼnibe ni riʼ bisihuínnibe racaláʼdxibe guichaganacaʼ ne gácacaʼ tobi si (Génesis 2:24). Pur modo bizáʼ Dios hombre ne gunaa, bíʼnibe laacaʼ para gannaxhiisaacaʼ, chuʼcaʼ tobi si ne gúnicaʼ dxiiñaʼ juntu. Bisihuínnibe nabé nuu xpiaanibe ne nadxiibe binni.

Ca binni ni ruundaʼ de genética, maʼ bidiicaʼ cuenta dxandíʼ zanu de ti hombre ne ti gunaa si. Nga runi zanda guni crenu ora ruzeeteʼ Biblia de modo bizáʼ Dios guiráʼ ni nuu.

3. ¿Ximodo zanda chuʼ ti yaga ni rudii guendabiaaniʼ ne stobi ni rudii guendanabani yaʼ?

Qué rusiidiʼ Biblia napa ca yaga riʼ poder, sínuque naca ca ni casi ca xcaadxi yaga ni guluu Jehová ndaaniʼ jardín que. Peru gulibe ca ni para guihuinni pa zuzuuba pareja que stiidxabe.

Binni guidxilayú laaca nuu paraa naquiiñeʼ guzuubaʼ diidxaʼ. Para guiénenu ni la? guzéʼtenu ti ejemplu. Ora guinábacabe laanu guni respetarnu ley stiʼ gobiernu, cadi cayábicabe laanu naquiiñeʼ guni respetarnu ca mexaʼ o ca silla ni nuu ra edificiu ca, sínuque naquiiñeʼ guni respetarnu autoridad ni napa gobiernu. Sti ejemplu nga corona ni riquiiñeʼ ca rey ca, rusihuinni ca ni naquiiñeʼ guni respetarnu autoridad ni nápacabe.

Yanna, ¿xi riníʼ guiropaʼ yaga ni guyuu ndaaniʼ jardín de Edén que yaʼ? Gadxé gadxé ni riníʼ binni de laani, peru ni dxandíʼ la? naquiiñeʼ gánnanu ni ne cadi nagana para guiénenu ni. Yaga de guendananna ni jneza ne ni cadi jneza que, riniʼni Dios si nga napa derechu para guiníʼ xii nga ni jneza ne ni cadi jneza (Jeremías 10:23). Nga runi cadi jneza biʼniʼ Adán ne Eva ora gudocaʼ cuananaxhi stiʼ yaga que. Ne yaga ni rudii guendanabani que rusihuinni Dios si nga zanda gudii guendanabani ni qué zaluxe (Romanos 6:23).

4. ¿Zanda xa guiniʼné ti beendaʼ Eva?

Pa guidúʼndanu guidubi Biblia qué zaca nagana para laanu guiénenu relatu ni zeeda lu Génesis purtiʼ chaahuiʼ chaahuiʼ rusiene ni bizaaca ndaaniʼ jardín de Edén que.

¿Tu bicaa beendaʼ que guiníʼ yaʼ? Para guiénenu ni, guietenaláʼdxinu gunna ca israelita que stale de ni bizaaca ndaaniʼ jardín de Edén que. Guzéʼtenu ti ejemplu, gúnnacabe randa rucaa ca ángel ni nuu guibáʼ ca maniʼ que guiniʼcaʼ, ne Moisés peʼ bicaa ni bizaaca dxi bicaa ti ángel stiʼ Jehová ti burru stiʼ Balaam guiníʼ (Números 22:26-31; 2 Pedro 2:15, 16).

Laaca gúnnacabe napa ca demonio o ca ángel ni bicaalú Dios poder para gúnicaʼ xiixa. Guzéʼtenu ni bizaaca Moisés dxi biiyabe biʼniʼ ca sacerdote stiʼ Egipto ti milagru, ra bíʼnicabe gaca ti vara beendaʼ. ¿Tu bidii poder laacabe para bíʼnicabe ngue yaʼ? Nanna dxíchinu ca demonio ca (Éxodo 7:8-12).

Laaca gupa ca israelita que libru stiʼ Job, relatu ni zándaca laaca Moisés bicaa. Bisiidiʼ libru riʼ laacabe stale de Binidxabaʼ, enemigu stiʼ Dios, ni huacaa ca xpinni Jehová gucheenecaʼ laa (Job 1:6-11; 2:4, 5). Pur ca ni maʼ bizéʼtenu riʼ, ca israelita que gúnnacaʼ Binidxabaʼ nga bicaa beendaʼ que guinni ne zaqué gudxítebe Eva ne bicaabe laa gucheené Dios.

Peru nuuruʼ xcaadxi prueba ni rusihuinni Binidxabaʼ nga bicaa beendaʼ que gusiguii Eva. Guietenaláʼdxinu ni guníʼ Jesús de laabe, laa guníʼ: «Rusiguiibe ne laabe nga bixhoze guiráʼ ni rusiguii» (Juan 8:44). ¿Xiñee gudxi Jesús laabe «bixhoze guiráʼ ni rusiguii» yaʼ? Purtiʼ nanna Jesús laabe bicaabe beendaʼ que guiníʼ. Ne raqué nga bihuinni laabe nga ni primé bisiguii lu Guidxilayú riʼ. Maca gudxi Dios Adán ne Eva záticaʼ pa gocaʼ cuananaxhi ni gúdxibe laacaʼ cadi gocaʼ que, peru beendaʼ que bisiguii ora guníʼ: «Cadi dxandíʼ diʼ zátitu» (Génesis 3:4). Ne bisiene chaahuiʼ Jesús ni apóstol Juan ora guníʼ Binidxabaʼ nga xa «beendaʼ yooxhoʼ» que (Apocalipsis 1:1; 12:9).

Ni dxandíʼ la? cadi guendaridxagayaa nga gunda bicaa ti espíritu beendaʼ que guiníʼ purtiʼ binni guidxilayú laaca randa runi ni ora riniʼcaʼ ne runiibicaʼ ruaa ti muñecu para guihuinni laa caníʼ.

Ti prueba ni jma risaca

Pur guiráʼ ni maʼ bidúʼyanu riʼ, rihuinni nuu prueba ni rusihuinni dxandíʼ ni ruzeeteʼ relatu stiʼ Génesis. Guidúʼyanu sti prueba.

Biblia ruzeeteʼ Jesucristu nga «testigu fiel ne ni riníʼ ni dxandíʼ» (Apocalipsis 3:14). Gúcabe ti hombre perfectu ne qué ñuu dxi nusiguiibe. Ante gueeda Jesús lu Guidxilayú o «ante chaʼ binni guidxilayú», maca bibaninebe Bixhózebe, Jehová, guibáʼ (Juan 17:5). Maca nabani Jesús ante chaʼ binni, nga runi nabé risaca ca ni guniʼbe. ¿Xi guniʼbe de jardín de Edén yaʼ?

Guníʼ Jesús dxandíʼ bibani Adán ne Eva lu Guidxilayú riʼ. Ne de laacaʼ caniʼbe ora bisiénebe modo ruuyaʼ Jehová guendaxheelaʼ (Mateo 19:3-6). Pa ñaca ti cuentu si nga relatu stiʼ Génesis la? nihuinni bisiguii Jesús. Peru nánnanu qué zanda guizaaca nga purtiʼ casi maʼ bidúʼyanu, maca bibani Jesús guibáʼ, nga runi biiyabe guiráʼ ni bizaaca. Pur nga zanda guni crenu guiráʼ ca ni guniʼbe.

Pa qué guni crenu relatu ni zeeda lu Génesis, nagana gápanu fe Jesús ne laaca qué ziénenu ni rusiidiʼ Biblia de ca promesa stiʼ Dios. Guidúʼyanu xiñee.

[Nota]

a Biblia rusiidiʼ lá Dios nga Jehová.

b Biblia rusiidiʼ dxi bizáʼ Dios guirá ni nuu bizaʼbe guiráʼ ca ni perfectu, peru despué maʼ qué ñaca ca ni zacá (Deuteronomio 32:4, 5). Nga runi ora biluxe’ bizáʼ Jehová Guidxilayú riʼ, biiyabe nabé galán guiráʼ ni bizaʼbe (Génesis 1:31).

c Biblia ruzeeteʼ dxi biaba Diluvio que binitilú ni jardín de Edén que. Guzéʼtenu ti ejemplu. Lu Ezequiel 31:18 ruzeeteʼ maca gastiʼ ca yaga ni guyuu Edén ante de ca dxi stiʼ Jesús. Ndiʼ rusihuinni neca gacala’dxi’ tuuxa ganna paraa peʼ guyuu jardín de Edén que la? qué zadxela ni.

d Zadxélaluʼ jma información lu folletu ni láʼ El origen de la vida. Cinco cuestiones dignas de análisis, ni bi’ni’ ca testigu stiʼ Jehová.

e Ca investigador ca maʼ bidiicaʼ cuenta ora nazaaca nuu ti xcustiá zanda guiniisini sti biaje.