Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 10

Ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia de ca ángel ne ca demonio

Ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia de ca ángel ne ca demonio

1. ¿Xiñee nabé risaca gánnanu tuu nga ca ángel?

NACA ca ángel parte de familia stiʼ Jehová. Biblia ná nácacabe «xiiñiʼ Dios» (Job 38:7). Ne racalaʼdxiʼ Dios gunibiaʼnu familia stiʼ. ¿Xi runi ca ángel? ¿Ximodo gucanécabe binni dxiqué? ¿Ñee zanda gacanécabe laanu tiempu riʼ la? (Biindaʼ nota 8, «Ca ángel»).

2. a) ¿Tu bizáʼ ca ángel? b) ¿Panda ángel nuu?

2 Primé cosa ni caquiiñeʼ gánnanu nga tu bizáʼ ca ángel ca. Colosenses 1:16 ná, primé ni bizáʼ Jehová nga Jesús ne despué bizaʼbe «xcaadxi cosa ni nuu guibáʼ ne ni nuu lu guidxilayú». Lade ca «xcaadxi cosa» ca nuu ca ángel. ¿Panda ángel bizáʼ Jehová yaʼ? Biblia ná bizaʼbe stale gayuaa millón de ángel (Salmo 103:20; Apocalipsis 5:11).

3. ¿Xi ruzeeteʼ Job 38:4-7 de ca ángel?

3 Laaca rusiidiʼ Biblia bizáʼ Dios ca ángel ante guzáʼ Guidxilayú riʼ. ¿Ximodo biʼniʼ sentir ca ángel ora bizáʼ Jehová Guidxilayú riʼ yaʼ? Libru stiʼ Job ná guizáʼ biéchecabe. Guyuu guiráʼ ca ángel que tobi si casi ti familia ni runi ni ná Jehová (Job 38:4-7).

RACANÉ CA ÁNGEL CA XPINNI DIOS

4. ¿Xiñee nánnanu rizaalaʼdxiʼ ca ángel binni?

4 Rizaalaʼdxiʼ ca ángel binni, ni racalaʼdxiʼ Jehová para binni ne ni chiguni lu Guidxilayú (Proverbios 8:30, 31; 1 Pedro 1:11, 12). Nanna dxíchinu nabé guyuu ca ángel triste dxi bidxiideche Adán ne Eva Jehová. Ne tiempu riʼ riuucabe jma triste purtiʼ stale binni qué runi ni ná Dios. Peru riéchecabe ora raca arrepentir binni ne ruyubi Dios sti biaje (Lucas 15:10). Nabé rizaalaʼdxiʼ ca ángel ca xpinni Dios, ne riquiiñeʼ Dios laacabe para gacanécabe ne gápacabe ca xpinni (Hebreos 1:7, 14). Guidúʼyanu caadxi ejemplu.

«Dios stinneʼ biseendaʼ ángel stiʼ ne biseeguʼ ruaa ca lión riʼ» (Daniel 6:22).

5. ¿Ximodo gucané ca ángel ca xpinni Dios dxiqué?

5 Biseendaʼ Jehová chupa ángel para gacané Lot ne familia stiʼ guireecaʼ de ndaaniʼ guidxi Sodoma ne Gomorra purtiʼ chiguinitilú ca guidxi que (Génesis 19:15, 16). Gayuaa iza despué, bilaacabe Daniel ndaaniʼ ti bizé ra nuu caadxi lión. Peru qué ñácabe gastiʼ purtiʼ biseendaʼ Dios «ángel stiʼ ne biseeguʼ ruaa ca lión» que (Daniel 6:22). Lu primé siglu, laaca biseendaʼ Jehová ti ángel para cuee apóstol Pedro de ndaaniʼ cárcel (Hechos 12:6-11). Laaca gucané ca ángel Jesús dxi guyuu lu Guidxilayú. Biblia ná, despué de guyuunísabe gucané caadxi ángel laabe (Marcos 1:13). Ne ante gátibe guyé ti ángel ra nuube ne «bidii stipa laabe» (Lucas 22:43).

6. a) ¿Ximodo nánnanu racané ca ángel ca xpinni Dios tiempu riʼ? b) ¿Xi pregunta zacábinu?

6 Tiempu riʼ maʼ qué ruuyaʼ binni ca ángel ca. Peru riquiiñeruʼ Jehová laacabe para gacanécabe ca xpinni tiempu riʼ. ¿Ximodo nánnanu ni yaʼ? Biblia ná: «Cayapa ángel stiʼ Jehová ca ni ridxibi laa, ne rulabe laacaʼ» (Salmo 34:7). Laanu ca xpinni Dios caquiiñenu tu gapa laanu purtiʼ nuu caadxi enemigu nabé nadipaʼ ni racalaʼdxiʼ guniná laanu. ¿Tuu nga ca enemigu riʼ? ¿Padé zeedacabe? Ne ¿ximodo racaláʼdxicabe guninácabe laanu? Para gánnanu ni la? guidúʼyanu xi bizaaca despué de bizáʼ Dios Adán ne Eva.

NÁPANU ENEMIGU NI QUÉ RIDÚʼYANU

7. ¿Xi maʼ bicaa Binidxabaʼ binni guni?

7 Lu capítulo 3 bizíʼdinu bicaalú ti ángel Dios ne gucalaʼdxiʼ ñuni mandar. Biblia ná laabe nga «Diablu ne Binidxabaʼ» (Apocalipsis 12:9). Laaca gucalaʼdxiʼ Binidxabaʼ gucaalú binni Dios. Ngue runi gudxítebe Eva, ne dede yanna qué huasaana de quítebe stale binni. Peru guyuu caadxi binni bizuubaʼ stiidxaʼ Jehová, casi Abel, Enoc ne Noé (Hebreos 11:4, 5, 7).

8. a) ¿Ximodo beeda gaca caadxi ángel demonio? b) ¿Xi biʼniʼ ca demonio para gunda bilacaʼ de Diluvio que?

8 Tiempu bibani Noé, bicaalú caadxi ángel Dios ne bisaanacaʼ guibáʼ para guibánicaʼ lu Guidxilayú casi binni. ¿Xiñee yaʼ? Biblia ná purtiʼ gucaláʼdxicabe ñápacabe xheelacabe (biindaʼ Génesis 6:2). Peru cadi naquiiñeʼ ñúnicabe ni bíʼnicabe que (Judas 6). Cásica ca ángel ni qué nuzuubaʼ diidxaʼ, stale binni ni bibani tiempu que bíʼnicaʼ cosa ni qué iquiiñeʼ ne nabé riuuláʼdxicaʼ tíndecaʼ. Binitilú Jehová ca binni malu riʼ ora biseendaʼ ti diluvio ni bindaahua Guidxilayú riʼ. Peru bilabe ca xpínnibe ni guca fiel (Génesis 7:17, 23). Para gunda bilá ca ángel malu que de Diluvio que la? bibiguétacabe guibáʼ. Ribee lá Biblia ca ángel malu riʼ «demonio». Gulícabe guieegucabe Binidxabaʼ ne gucaalúcabe Dios, ne beeda gaca Binidxabaʼ gobernante stícabe (Mateo 9:34).

9. a) ¿Xi bizaaca ca demonio ora bibiguétacaʼ guibáʼ? b) ¿Xi zadúʼyanu lu xcaadxi párrafo ca?

9 Ora bibiguetaʼ ca demonio guibáʼ, qué nudii Jehová lugar ñuucabe lade familia stiʼ (2 Pedro 2:4). Neca maʼ qué zanda gapa ca demonio ti cuerpu casi stiʼ binni, dede yanna caguítecaʼ «guiráʼ binni guidxilayú» (Apocalipsis 12:9; 1 Juan 5:19). Guidúʼyanu ximodo riguítecabe stale binni (biindaʼ 2 Corintios 2:11).

XIMODO RIGUITE CA DEMONIO BINNI

10. ¿Ximodo riguite ca demonio binni?

10 Gadxé gadxé modo riguite ca demonio binni. Ora ruyubi binni guiniʼné ca espíritu, laapecaʼ o iquiiñecaʼ sti binni casi ti bruju, ti chamán o ti médium, ni dxandíʼ nga riniʼnécabe ca demonio. Nga runi cayuni mandar Dios laanu guixélenu de ca cosa ni zeeda de ca demonio ca (Gálatas 5:19-21). Cásica riquiiñeʼ ti binni trampa para guinaaze tuuxa maniʼ la? zacaca riquiiñeʼ ca demonio trampa para quítecaʼ ne guni controlarcaʼ binni.

11. a) ¿Xii nga adivinación? b) ¿Xiñee caquiiñeʼ gucáʼnanu ni?

11 Ti cosa ni riquiiñeʼ ca demonio para quítecaʼ binni nga adivinación, laani nga gudiicabe poder binni para ganna xi chiguizaaca despué. Nuu binni ruundaʼ carta de tarot o batanáʼ binni, ruundacaʼ o ruyúbicaʼ xiixa señal o riquiiñecaʼ astrología o bola de cristal. Stale binni riníʼ ique cadi malu ca práctica riʼ, peru ni dxandíʼ nga nabé malu ca ni. Biblia ná racané ca demonio riʼ ca binni ni runi adivinar. Lu Hechos 16:16-18, racá ruzeeteʼ gucané «ti demonio ni runi adivinar» ti baʼdudxaapaʼ para gabi binni xi chiguizaaca despué. Peru ora gulee Pablo demonio que luguiáʼ baʼdudxaapaʼ que la? biniti poder ni napa.

12. a) ¿Xiñee malu nga guyúbinu guinínenu ca gueʼtuʼ ca? b) ¿Xiñee naquiiñeʼ guixélenu de ca cosa ni zeeda de ca demonio?

12 Sti cosa ni runi ca demonio nga rucaacaʼ laanu guni crenu zanda guinínenu ca gueʼtuʼ. Runibiáʼcabe práctica riʼ casi espiritismo. Racalaʼdxiʼ ca demonio guni crenu nabani ca gueʼtuʼ ca sti lugar ne zanda guiníʼnecaʼ laanu, gacanecaʼ o dede guninacaʼ laanu. Ora rati ti xhamigu tuuxa o ti familia stiʼ la? zándaca cheʼ ra nuu ca binni ni ná riniʼné ca gueʼtuʼ, casi ti médium espiritista. Zándaca gabi médium espiritista riʼ laabe xiixa de binni ni maʼ guti ca o dede guiníʼ modo riníʼ gueʼtuʼ ca. Zándaca guiníʼ ique binni ca caniʼné gueʼtuʼ ca, peru ni dxandíʼ ca demonio nga caniʼné (1 Samuel 28:3-19). Stale costumbre ni runi binni ora gatiʼ tuuxa zeedacani de creencia ni ná nabániruʼ ca gueʼtuʼ ca sti lugar. Ca costumbre ca nga gúnicaʼ gaʼ gubidxa, 40 diá, mixaʼ de ti iza, xanduʼ ne xcaadxi cosa ni cadi jneza ni rúnicaʼ ora rati binni. Ora qué riná ca xpinni Cristu chinanda ni runi ca binni riʼ la? zándaca guidxiichi familia sticaʼ o guiníʼ ca vecinu mal de laacaʼ, cuʼdícabe laacaʼ o maʼ cadi guiniʼnécabe laacaʼ. Peru nanna ca xpinni Cristu maʼ cadi nabani ca gueʼtuʼ ca sti lugar. Qué zanda guinínenu ca gueʼtuʼ ca, ne qué zanda gacanécabe o guninácabe laanu (Salmo 115:17). Nga runi caquiiñeʼ gápaluʼ cuidadu. Cadi guyúbiluʼ guiníʼneluʼ ca gueʼtuʼ. Cadi guiníʼneluʼ ca demonio, ne bixeleʼ de ca cosa ni zeeda de laacabe (biindaʼ Deuteronomio 18:10, 11; Isaías 8:19). (Biindaʼ nota 26, «Espiritismo ne xcaadxi modo runi practicárcabe ocultismo»).

13. ¿Xi maʼ gunda biʼniʼ ca binni ni bidxibi ca demonio dxiqué?

13 Aparte de riguite ca demonio binni, laaca ruchíbicaʼ laacabe. Ca dxi riʼ, nanna Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ maʼ huaxiéʼ tiempu nápacaʼ para gúnicaʼ cosa malu lu Guidxilayú, purtiʼ maʼ cadi candaa maʼ qué zudii Dios lugar gúnicabe ni racaláʼdxicabe. Nga runi jmaruʼ si malu laacaʼ ne runinacaʼ binni (Apocalipsis 12:12, 17). Peru mil de binni ni bidxibi ca demonio dxiqué maʼ qué ridxíbicaʼ laacabe. ¿Xi bíʼnicabe para maʼ cadi guidxíbicabe ca demonio yaʼ?

XIMODO GÁPANU LAANU NE GUIXÉLENU DE CA DEMONIO

14. ¿Ximodo zanda guixélenu de ca demonio?

14 Biblia cayabi laanu ximodo gápanu laanu ne guixélenu de ca demonio. Lu primé siglu, caadxi binni ni guleza ndaaniʼ guidxi Éfeso guníʼnecaʼ ca demonio ante gácacaʼ xpinni Cristu. ¿Xi bíʼnicabe para bixélecabe de ca demonio yaʼ? Biblia ná: «Stale de ca ni biʼniʼ brujería bitópacaʼ ca libru sticaʼ ne bicaaguicaʼ guiráʼ ni nezalú binni» (Hechos 19:19). Cumu racaláʼdxicabe gácacabe xpinni Cristu la? bicaaguícabe ca libru de magia ni nápacabe. Tiempu riʼ laaca naquiiñeʼ chinándanu ni bíʼnicabe. Pa racaláʼdxinu gúninu ni ná Jehová la? cadi naquiiñeʼ gápanu cosa ni zeeda de ca demonio. Casi libru, revista, horóscopo, película, música, juegu, cartel ne xcaadxi cosa ni zeeda de ca demonio ni ruluíʼ galán. Laaca cadi naquiiñeʼ gápanu xcaadxi cosa ni riquiiñeʼ binni para gápacaʼ laacaʼ de ca cosa malu, casi amuletu (1 Corintios 10:21).

15. ¿Xiruʼ caquiiñeʼ gúninu para gápanu laanu de Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ?

15 Caadxi iza despué de bizaaquiʼ ca binni de Éfeso ca libru de magia sticaʼ, apóstol Pablo guníʼ caʼruʼ gusaana de tindenécabe «ca demonio» (Efesios 6:12). Neca maʼ bizaaquicabe ca libru stícabe, peru gucaláʼdxiruʼ ca demonio que guninacaʼ laacabe. ¿Xiruʼ naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu que yaʼ? Para ganda gudxiilúcabe guiráʼ ca ataque stiʼ Binidxabaʼ la? gudxi Pablo laacabe: «Laguinaaze escudu naroʼbaʼ, laani nga fe stitu, né laani zanda gusuiʼtu ca flecha ni cá guí ni culaa Binidxabaʼ luguiatu» (Efesios 6:16). Cásica rapa ti escudu ti soldadu ni rié lu guerra, zacaca zapa fe stinu laanu de guendaridinde ni napanenu ca demonio. Pa gápanu confianza zanda gapa Jehová laanu, zanda gudxíʼlunu ca ataque stiʼ Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ (Mateo 17:20).

16. ¿Xi zanda gúninu para iguidxi fe ni nápanu Jehová?

16 ¿Xi zanda gúninu para iguidxi fe ni nápanu Jehová? Caquiiñeʼ guidúʼndanu Biblia guiráʼ dxi ne guizíʼdinu gápanu confianza zapa Jehová laanu. Pa de guidubi ladxidoʼno gápanu confianza Jehová, gastiʼ qué zuni Binidxabaʼ laanu nin ca demonio stiʼ (1 Juan 5:5).

17. ¿Xiruʼ naquiiñeʼ gúninu para gápanu laanu de ca demonio?

17 Caquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu de Éfeso xcaadxi cosa. Nabézacabe lade binni ni runi practicar magia ne hechicería. Ngue runi gudxi Pablo laacabe: «Laguni orar ora tiica si» (Efesios 6:18). Ora tiica si naquiiñeʼ guinábacabe gapa Jehová laacabe. Laanu laaca nabáninu lade binni ni runi practicar ca cosa ni zeeda de ca demonio. Pur nga, guinábanu Jehová gapa laanu ne iquiiñenu nombre stibe ora guni orarnu (biindaʼ Proverbios 18:10). Pa qué gusaana de guinábanu Jehová gulá laanu de lu náʼ Binidxabaʼ la? zacábibe ca oración stinu (Salmo 145:19; Mateo 6:13).

18, 19. a) ¿Ximodo zanda guni ganarnu Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ? b) ¿Xi pregunta zacábinu lu sti capítulo ca?

18 Pa cueenu guirá cosa ni nápanu ni zeeda de ca demonio ne gápanu confianza cayapa Jehová laanu la? qué zuni Binidxabaʼ ne ca demonio laanu gastiʼ. Gastiʼ razón para guidxíbinu laacabe (biindaʼ Santiago 4:7, 8). Jma napa Jehová poder que ca demonio. Maʼ bizíʼdinu biʼniʼ castigarbe laacaʼ ca dxi bibani Noé, ne nánnanu maʼ cadi candaa zunitilube laacaʼ (Judas 6). Cadi guiaandaʼ lii, cadi nuunu stúbinu. Riquiiñeʼ Jehová ca ángel stiʼ para gapa laanu (2 Reyes 6:15-17). Cumu cayacané Jehová laanu la? zanda guni ganarnu Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ (1 Pedro 5:6, 7; 2 Pedro 2:9).

19 Maʼ bizíʼdinu guizáʼ cayuniná Binidxabaʼ ne ca demonio binni. Nga runi, zándaca guiníʼ íquenu: «¿Xiñee caʼruʼ gunitilú Dios laacabe yaʼ?». Zacábinu pregunta riʼ lu sti capítulo ca.