Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 3

Ni naguixhe ique Dios para binni

Ni naguixhe ique Dios para binni

1. ¿Xi naguixhe ique Dios para binni?

GUIZÁʼ sicarú ni naguixhe ique Dios dxi bizáʼ primé hombre ne primé gunaa. Gudixhe íquebe nibani Adán ne Eva ndaaniʼ ti jardín sicarú, ñápacaʼ xiiñicaʼ, ñúnicaʼ Guidxilayú riʼ ti paraísu ne ñápacaʼ ca maniʼ nuu ndaaniʼ ni. Ne caʼruʼ guchaabe ni naguixhe íquebe. Zacá nga racalaʼdxiʼ Dios guibani binni (Génesis 1:28; 2:8, 9, 15). (Biindaʼ nota 6, «Ni naguixhe ique Dios guni lu Guidxilayú»).

2. a) ¿Xiñee nánnanu zuni cumplir Dios ca promesa stiʼ? b) ¿Tu clase binni zabani ndaaniʼ Guidxilayú riʼ, ne pabiáʼ tiempu?

2 ¿Ñee rábiluʼ zedandá dxi guibáninu ndaaniʼ ti paraísu la? Jehová peʼ ná zedandá dxi ca. Laabe cayábibe laanu: «Maʼ gudixheʼ iqueʼ guneʼ ni ne laaca zuneʼ ni» (Isaías 46:9-11; 55:11). Gastiʼ qué zucueeza Dios para guni cumplir ca promesa stiʼ. Nuu xi pur bizáʼ Jehová Guidxilayú riʼ. Biblia ná: «Cadi bizáʼsibe ni» (Isaías 45:18). Racalaʼdxiʼ Dios guidxá tipa Guidxilayú riʼ de binni. Peru ¿tu clase binni racaláʼdxibe guibani ndaaniʼ Guidxilayú riʼ ne pabiáʼ tiempu yaʼ? Biblia ná zacaa ca ni runi ni jneza ne ca ni ruzuubaʼ diidxaʼ Guidxilayú ne «zabánicaʼ luni para siempre» (Salmo 37:29; Apocalipsis 21:3, 4).

3. ¿Xi pregunta zándaca gúninu laca laanu ora ridúʼyanu raca huararuʼ binni ne rati?

3 Peru ca dxi riʼ nabé raca huará binni ne rati. Stale lugar ridinde binni ne ruutisaacaʼ laacaʼ. Cadi ndiʼ diʼ nga gudixhe ique Dios para binni. Yanna, ¿xi bizaaca yaʼ? ¿Xiñee caʼruʼ gaca cumplir ni naguixhe ique Dios yaʼ? Biblia si zanda guicabi ca pregunta riʼ.

TI ENEMIGU STIʼ DIOS

4, 5. a) ¿Tu biquiiñeʼ ti beendaʼ para guniʼné Eva? b) ¿Ximodo zanda guchaa ti binni honradu ne gaca ti gubaanaʼ?

4 Biblia ná napa Dios ti enemigu «ni láʼ Diablu ne Binidxabaʼ». Ndaaniʼ jardín de Edén que biquiiñeʼ Binidxabaʼ ti beendaʼ para guniʼné Eva (Apocalipsis 12:9; Génesis 3:1). Ne bicaa Binidxabaʼ Eva guni cré beendaʼ que nga caniʼné laa. (Biindaʼ nota 7, «Binidxabaʼ, Diablu»).

5 Yanna, ¿ñee Dios nga bizáʼ Binidxabaʼ la? Coʼ. Dxi biʼniʼ preparar Dios Guidxilayú riʼ para Adán ne Eva, nuu stale ángel guibáʼ. Peru ra gudiʼdiʼ tiempu, bichaa tobi de ca ángel riʼ ne guca Diablu (Job 38:4, 7). ¿Ximodo guca nga yaʼ? Guníʼ ique ¿ximodo zanda guchaa ti binni honradu ne gueeda gaca ti gubaanaʼ? Nin ti binni cadi gubaanaʼ laa ora gale. Peru, ora chuulaʼdxiʼ tuuxa ti cosa ni cadi stiʼ ne puru si laani maʼ cá ique la? raca deseu malu ca jma nadipaʼ. Ne ora gápabe ti oportunidad la? ribáʼnabe. Zacá nga reeda gaca ti binni honradu ti gubaanaʼ (biindaʼ Santiago 1:13-15). (Biindaʼ nota 8, «Ca ángel»).

6. ¿Ximodo beeda gaca ti ángel enemigu stiʼ Dios?

6 Nga peʼ nga ni bizaaca xa ángel que. Dxi bizáʼ Jehová Adán ne Eva, gúdxibe laacaʼ gápacaʼ xiiñicaʼ ne guchacaʼ Guidxilayú riʼ de binni (Génesis 1:27, 28). Zándaca guníʼ ique ángel que sicaríʼ: «Zanda guni adorar guiráʼ ca binni riʼ naa lugar de guni adorarcaʼ Jehová». Cumu puru si laani guníʼ íquebe la? jma biʼniʼ desearbe ti cosa ni Jehová si naquiiñeʼ guicaa: gaca adorar. Ngue runi, bisiguiibe Eva ne zaqué gudxítebe laa (biindaʼ Génesis 3:1-5). Ra bíʼnibe ndiʼ, beeda gácabe Binidxabaʼ ne Diablu. Ne zacá gúcabe enemigu stiʼ Dios.

7. a) ¿Xiñee guti Adán ne Eva? b) Biquiiñeʼ ti ejemplu para gusiéneluʼ xiñee rióxhonu ne rátinu.

7 Biʼniʼ mandar Dios Adán ne Eva cadi gocaʼ cuananaxhi stiʼ tobi de ca yaga nuu ndaaniʼ jardín que. Gúdxibe laacaʼ záticaʼ pa gocaʼ ni. Peru qué nuzuubacaʼ diidxaʼ ne gudocaʼ ni (Génesis 2:17; 3:6). Bichee o biʼniʼ pecar Adán ne Eva ne ra gudiʼdiʼ tiempu gúticaʼ, casi maca guníʼ Jehová (Génesis 3:17-19). Dxi gupa Adán ne Eva xiiñiʼ, gulenecaʼ pecadu ngue runi laaca gúticaʼ (biindaʼ Romanos 5:12). ¿Ximodo biaanané ca xiiñiʼ Adán ne Eva pecadu yaʼ? Guníʼ ique ejemplu riʼ: bixuiʼlú cayúniluʼ pan ne caquiiñeluʼ ti molde ni nataabaʼ o ni napa ti defectu. Ora guiree ca pan ca de ndaaniʼ molde ca la? laaca nataabaʼ zareecani. Dxi maʼ qué nuzuubaʼ Adán stiidxaʼ Dios beeda gaca pecador. Ne cumu xiiñiʼ Adán guiranu la? laaca gulenenu defectu o pecadu ni bisaananebe laanu. Nga runi rióxhonu ne rátinu (Romanos 3:23). (Biindaʼ nota 9, «Pecadu»).

8, 9. a) ¿Xi gucalaʼdxiʼ Binidxabaʼ ñuni cré Adán ne Eva? b) ¿Xiñee qué ñuuti Jehová ca ni qué nuzuubaʼ stiidxaʼ oraqueca?

8 Dxi gudxite Binidxabaʼ Adán ne Eva para maʼ cadi guzuubacaʼ stiidxaʼ Dios, bizulú bicaalube Jehová. Gucaláʼdxibe ñuni cré Adán ne Eva rusiguii Dios, qué ganna guni mandar ne qué racalaʼdxiʼ guibánicabe galán. Ni nuu Binidxabaʼ guiníʼ ique binni nga cadi caquiiñeʼ gabi Dios laacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ. Gucaláʼdxibe niniʼbe stubi si Adán ne Eva zanda cuicaʼ xii nga ni jneza ne ni cadi jneza. ¿Xi guni Jehová ya? Ñanda nunitilube guiráʼ ca ni qué nuzuubaʼ stiidxabe que para maʼ cadi chuʼruʼ tu gucaalú laabe. Peru pa ñúnibe ni la? qué ñanda nusihuínnibe rusiguii Binidxabaʼ.

9 Qué ñuuti diʼ Jehová ca ni qué nuzuubaʼ stiidxaʼ oraqueca, sínuque bidiibe lugar gaca mandar binni stubi ti tiempu si. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ zacá zahuinni rusiguii Binidxabaʼ ne Jehová si nga nanna xii nga ni jma galán para laanu. Lu capítulo 11 zazíʼdinu jma de tema riʼ. Yanna, ¿xi riníʼ íqueluʼ de decisión gucuaa Adán ne Eva? ¿Ñee rábiluʼ jneza nga biʼniʼ crécabe Binidxabaʼ ne maʼ qué nuzuubacabe stiidxaʼ Dios la? Jehová ngue bidii laacabe guiráʼ ni nápacabe: ti guendanabani sin donda o perfectu, ti lugar sicarú para cuézacabe ne ti dxiiñaʼ guizáʼ galán. Peru Binidxabaʼ qué huayuni gastiʼ pur laacabe. Pa ñuuluʼ raqué, ¿xi ñúniluʼ?

10. ¿Xi decisión nabé risaca naquiiñeʼ guicaanu?

10 Cásica Adán ne Eva, laanu laaca naquiiñeʼ guiduʼyaʼ chaahuinu xi decisión guicaanu purtiʼ runi depender xquendanabáninu de laani. Naquiiñeʼ cuinu tu guni mandar laanu: Jehová la? o Binidxabaʼ? Pa cuinu gúninu ni ná Jehová la? zacanenu laa gusihuinni rusiguii Binidxabaʼ (Salmo 73:28; biindaʼ Proverbios 27:11). Huaxiéʼ si binni runi ni ná Jehová lu Guidxilayú riʼ. Ne cadi laadibe cayuni mandarbe Guidxilayú riʼ. Peru pa cadi Dios cayuni mandar ni, ¿tu cayuni ni yaʼ?

¿TU CAYUNI MANDAR GUIDXILAYÚ RIʼ?

¿Ñanda ñuni ofrecer Binidxabaʼ Jesús guiráʼ guidxi nuu lu Guidxilayú pa ñaca cadi stiʼ ni la?

11, 12. a) ¿Xi rizíʼdinu de ni biʼniʼ ofrecer Binidxabaʼ Jesús? b) ¿Gunáʼ nga ca textu ni rusihuinni Binidxabaʼ nga cayuni mandar Guidxilayú riʼ?

11 Maca nanna Jesús tu cayuni mandar Guidxilayú riʼ. Ti biaje biluíʼ Binidxabaʼ Jesús «guiráʼ guidxi nuu lu guidxilayú ne guiráʼ cosa risaca stícani». Ne gúdxibe laa: «Zudieeʼ lii guiráʼ cosa riʼ pa guzuxíbiluʼ xañeeʼ ti biaje si ne guni adorarluʼ naa» (Mateo 4:8, 9; Lucas 4:5, 6). ¿Xi rusiidiʼ ndiʼ laanu yaʼ? Pa ñaca cadi stiʼ Binidxabaʼ guiráʼ guidxi nuu lu Guidxilayú riʼ, qué ñanda diʼ ñuni ofrecerbe guiráʼ ni Jesús. Rihuinni dxíchica stiʼ Binidxabaʼ guiráʼ gobiernu nuu lu Guidxilayú riʼ.

12 Zándaca guiníʼ íqueluʼ: «¿Xiñee Binidxabaʼ cayuni mandar lu guidxilayú riʼ yaʼ? ¿Cadi Jehová nga Dios ni jma napa poder ne ni bizáʼ universu riʼ la?» (Apocalipsis 4:11). Laabe pue. Peru Jesús peʼ guníʼ Binidxabaʼ nga «gobernante stiʼ guidxilayú riʼ» (Juan 12:31; 14:30; 16:11). Laaca guníʼ apóstol Pablo Binidxabaʼ «nga dios stiʼ guidxilayú riʼ» (2 Corintios 4:3, 4). Ne apóstol Juan bicaa «guidubi guidxilayú riʼ nuuni lu náʼ Binidxabaʼ» (1 Juan 5:19).

RA GUILUXE GUIDXILAYÚ STIʼ BINIDXABAʼ

13. ¿Xiñee caquiiñenu ti guidxilayú cubi?

13 Guizáʼ peligroso modo nuu guidxilayú riʼ yanna. Cayaca guerra, nuu gubaanaʼ, nuu binni ni rusiguii ne guiráʼ ladu cadinde binni. Qué zanda diʼ cuee binni ca ni, neca gúnicaʼ guiráʼ ni nuu lu nacaʼ. Pur nga, maʼ cadi candaa zunitilú Dios guidxilayú malu riʼ lu ti guerra ni láʼ Armagedón ne zaguube ti guidxilayú cubi ra guibani puru si binni ni runi ni jneza (Apocalipsis 16:14-16). (Biindaʼ nota 10, «Armagedón»).

14. a) ¿Tu gulí Dios para gaca Rey lu Reinu stiʼ? b) ¿Xi maca guníʼ Biblia de Jesús?

14 Zaquiiñeʼ Jehová gobiernu stiʼ ni nuu guibáʼ para guni Guidxilayú riʼ ti lugar ra cueza puru si binni ni runi ni jneza. Gobiernu riʼ nga Reinu stiʼ Dios. Ne Dios gulí Jesús para gaca Rey lu Reinu riʼ. Maʼ raca stale mil iza gucuá lu Biblia zuni gobernar Jesús casi «Príncipe ni rudii Paz» ne qué ziuu dxi guinitilú gobiernu stiʼ (Isaías 9:6, 7). Bisiidiʼ Jesús ca xpinni ora guni orarcaʼ guinábacaʼ gueeda gobiernu riʼ ora guníʼ: «Gueeda Reinu stiluʼ. Gaca ni naluʼ ndaaniʼ guidxilayú, cásica raca ni guibáʼ» (Mateo 6:10). Lu capítulo 8 zazíʼdinu ziaana Reinu stiʼ Dios lugar stiʼ ca gobiernu nuu lu Guidxilayú tiempu riʼ (biindaʼ Daniel 2:44). Despué, zuni Reinu stiʼ Dios Guidxilayú riʼ ti paraísu. (Biindaʼ nota 11, «Reinu stiʼ Dios»).

MAYACA GUIBÁNINU NDAANIʼ TI GUIDXILAYÚ CUBI

15. ¿Tuu nga ca ni gueeda gaca «guidxilayú cubi»?

15 Biblia cayuni prometer: «Cabézanu gueeda ti guibáʼ cubi ne ti guidxilayú cubi ra zaca puru si ni jneza» (2 Pedro 3:13; Isaías 65:17). Nuu biaje riquiiñeʼ Biblia diidxaʼ «guidxilayú» para guiníʼ de ca binni ni nabeza ndaaniʼ ni (Génesis 11:1). Nga runi, «guidxilayú cubi» riʼ zeeda gaca ni ca binni ni guzuubaʼ stiidxaʼ Dios ne ca ni rusiecheʼ laabe. Guirácabe zabánicabe ndaaniʼ ti paraísu lu Guidxilayú riʼ.

16. a) ¿Xi regalu chigudii Dios guiráʼ ca binni ni guibani lu guidxilayú cubi ca? b) ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para guicaanu regalu riʼ?

16 Cayuni prometer Jesús zudii Dios «guendanabani ni qué zaluxe» guiráʼ ca binni ni cueza lu guidxilayú cubi (Marcos 10:30). ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para guicaanu regalu riʼ yaʼ? Zadxélanu respuesta ca lu Juan 3:16 ne 17:3 (biindaʼ ca textu riʼ). Guidúʼyanu xiná Biblia de modo zabani binni ndaaniʼ Paraísu ca.

17, 18. ¿Ximodo nánnanu ziuu paz ndaaniʼ Paraísu ne zuni sentirnu seguru?

17 Maʼ qué ziuu guendaquéiquiiñeʼ, guerra nin guendaridinde. Qué ziaana nin ti binni malu (Salmo 37:10, 11). Puru si binni ni nadxii Dios ne ni ruzuubaʼ stiidxabe nga zabani lu Guidxilayú riʼ. Ziuu paz para siempre (Salmo 72:7). Zunduuxeʼ Dios guiráʼ guerra (Salmo 46:9; Isaías 2:4).

18 Zuni sentir xquidxi Jehová seguru. Dxi bizuubaʼ ca israelita stiidxaʼ Dios, gúpabe laacaʼ ne biʼniʼ sentircaʼ seguru (Levítico 25:18, 19). Ndaaniʼ Paraísu ca, laaca gastiʼ ne guirutiʼ qué zuchibi laanu. Siempre zuni sentirnu seguru (biindaʼ Isaías 32:18 ne Miqueas 4:4).

19. ¿Xiñee nuunu seguru ziuu ni gó binni lu guidxilayú cubi?

19 Ziuu guendaró para guiráʼ binni. Biblia ná: «Ziuu stale biidxiʼ lu guidxilayú». Ne cayuni prometer ni «lu ca dani ca jma stale ziuu» (Salmo 72:16). Jehová «zaguu ndaayaʼ laanu» ne «zudii guidxilayú cuananaxhi stiʼ» (Salmo 67:6).

20. ¿Xiñee nánnanu zaca Guidxilayú riʼ ti paraísu?

20 Zaca guidubi Guidxilayú ti paraísu. Zápanu yoo galán ne jardín sicarú (biindaʼ Isaías 65:21-24 ne Apocalipsis 11:18). Guizáʼ sicarú zaca guidubi naca Guidxilayú riʼ, cásica jardín de Edén que. Zudii Jehová laanu guiráʼ ni iquiiñenu. Sicaríʼ ruzeeteʼ Biblia de Dios: «Cuxháleluʼ naluʼ ne cudiiluʼ guiráʼ ni racalaʼdxiʼ ca ni nabani» (Salmo 145:16).

21. ¿Xiñee nánnanu ziuu binni ne maniʼ tobi si?

21 Ziuu binni ne maniʼ tobi si. Maʼ qué zuniná nin ti maniʼ binni. Maʼ qué zadxibi ca xcuidihuiiniʼ ca maniʼ duxhuʼ nuu yanna (biindaʼ Isaías 11:6-9; 65:25).

22. Bisiene xi chiguni Jesús pur ca binni huará.

22 Guirutiʼ qué zaca huará. Dxi guyuu Jesús lu Guidxilayú riʼ, bisiándabe stale binni (Mateo 9:35; Marcos 1:40-42; Juan 5:5-9). Ne cumu maʼ nácabe Rey lu Reinu stiʼ Dios la? zusiándabe guiráʼ ca binni huará. Guirutiʼ qué zaníʼ: «Huaraʼyaʼ» (Isaías 33:24; 35:5, 6).

23. ¿Xi chiguni Dios pur ca binni ni maʼ guti?

23 Zabani ca binni ni maʼ guti. Cayuni prometer Dios zusibani millón de binni ni maʼ guti. Zabani «ca ni biʼniʼ ni jneza ne ca ni qué ñuni ni jneza» de lade gueʼtuʼ (Hechos 24:15; biindaʼ Juan 5:28, 29).

24. ¿Ximodo runi sentirluʼ gánnaluʼ zanda guibániluʼ ndaaniʼ ti paraísu?

24 Guiranu zanda guicaanu ti decisión: ¿Zazíʼdinu de Jehová ne zuzúʼbanu stiidxaʼ la? o zúninu ni gápanu gana? Pa guzúʼbanu stiidxaʼ Jehová, zápanu ti futuro galán. Sicaríʼ gudxi Jesús ti hombre ni gucuá cueʼ dxi mayaca gatiʼ: «Ziuuneluʼ naa ndaaniʼ Paraísu» (Lucas 23:43). Guizíʼdirunu jma de Jesucristu ne xi chigúnibe para gaca cumplir ca promesa stiʼ Dios.