Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 14

Bibaniné familia stiluʼ nayecheʼ

Bibaniné familia stiluʼ nayecheʼ

1, 2. ¿Xi racalaʼdxiʼ Jehová para ca familia?

JEHOVÁ nga gudixhestí guendaxheelaʼ. Biblia ná laabe bizaʼbe primé gunaa ne yenebe laa ra nuu primé hombre. Guizáʼ biecheʼ Adán, dede guníʼ: «Ndiʼ huaxa naca de dxita stiʼ ca dxita ladeʼ ne beela de beela ladeʼ» (Génesis 2:22, 23). Nga runi racalaʼdxiʼ Jehová chuʼ ca guendaxheelaʼ ca nayecheʼ.

2 Triste guininu ni, nuu stale binni qué huayuu dxi guibaniné familia stiʼ nayecheʼ. Peru lu Biblia zeeda stale principiu ne conseju ni zanda gacané hombre ne gunaa ni maʼ bichaganáʼ ne ca xiiñicaʼ ti guibánicaʼ galán ne nayecheʼ (Lucas 11:28).

NI RACALAʼDXIʼ DIOS GUNI HOMBRE NI MAʼ BICHAGANÁʼ

3, 4. a) ¿Ximodo caquiiñeʼ guni tratar hombre xheelaʼ? b) ¿Xiñee risaca nga guni perdonarsaa hombre ne gunaa ni maʼ bichaganáʼ?

3 Biblia ná, ti hombre ni maʼ bichaganáʼ caquiiñeʼ gannaxhii xheelaʼ ne guni respetar laabe (biindaʼ Efesios 5:25-29). Siempre caquiiñeʼ guni tratar hombre xheelaʼ né cariñu. Laaca naquiiñeʼ gápabe xheelabe, cadi gábibe laa diidxaʼ ni guniná laa ne cadi quíñebe laa.

4 ¿Xi naquiiñeʼ guni hombre ca ora guchee xheelaʼ yaʼ? Biblia cudii conseju riʼ ca hombre ni maʼ bichaganáʼ: «Cadi gusaana de gannaxhiitu xheelatu ne cadi gácatu naduxhuʼ né laacaʼ» (Colosenses 3:19). Ca hombre ni maʼ bichaganáʼ, laguietenalaʼdxiʼ laaca rucheetu. Ne pa racaláʼdxitu guni perdonar Dios laatu la? naquiiñeʼ guni perdonartu xheelatu (Mateo 6:12, 14, 15). Pa hombre ne gunaa ca nuucaʼ dispuestu guni perdonársaacaʼ la? qué zaca nagana para laacaʼ guibánicaʼ nayecheʼ.

5. ¿Xiñee caquiiñeʼ gusisaca hombre xheelaʼ?

5 Ribeza Jehová gusisaca hombre xheelaʼ. Naquiiñeʼ gúʼyacabe xi caquiiñeʼ xheelacabe. Cadi guendariguite diʼ ni. Pa hombre ca qué guni tratar xheelaʼ galán, zándaca qué zucaadiaga Jehová ca oración stiʼ (1 Pedro 3:7). Qué riníʼ ique Jehová jma risaca ca hombre que ca gunaa. Para laabe, guiráʼ binni ni nadxii laabe risaca.

6. ¿Ximodo nga maʼ «tobi si» hombre ne gunaa ni maʼ bichaganáʼ?

6 Bisiene Jesús maʼ «tobi si» nga hombre ne gunaa ni maʼ bichaganáʼ (Mateo 19:6). Ndiʼ riníʼ, ca hombre ne gunaa ni maʼ bichaganáʼ cadi naquiiñeʼ gusaanacaʼ xheelacaʼ. Laaca cadi naquiiñeʼ chúʼnecaʼ sti binni ni cadi xheelacaʼ (Proverbios 5:15-21; Hebreos 13:4). Cada tobi ni maʼ bichaganáʼ naquiiñeʼ gapa relación sexual né xheelaʼ ne cadi guni ni racalaʼdxiʼ si (1 Corintios 7:3-5). Biblia ná «naquiiñeʼ gannaxhii hombre xheelaʼ cásica nadxii cuerpu stiʼ». Ne laaca nani «nin ti hombre qué huayuu dxi gaca nanalaʼdxiʼ cuerpu stiʼ, sínuque ruyaanaʼ ni ne rannaxhii ni». Nga runi, caquiiñeʼ gannaxhii hombre xheelaʼ ne guni tratar laabe né cariñu. Ni jma riuulaʼdxiʼ ti gunaa nga gaca xheelaʼ nachaʼhuiʼ né laa ne guni tratar laa né cariñu (Efesios 5:28, 29).

NI RACALAʼDXIʼ DIOS GUNI CA GUNAA NI MAʼ BICHAGANÁʼ

7. ¿Xiñee caquiiñeʼ guiráʼ familia ti xaíque?

7 Riquiiñeʼ ca familia ti xaíque para ganda gúnicaʼ dxiiñaʼ juntu. Lu 1 Corintios 11:3 ná: «Cristu nga xaíque stiʼ guiráʼ hombre, ne hombre nga xaíque stiʼ gunaa ne Dios nga xaíque stiʼ Cristu».

8. ¿Ximodo zanda gusihuinni ti gunaa pabiáʼ runi respetar xheelaʼ?

8 Dxandíʼ nga guiráʼ hombre ni maʼ bichaganáʼ ruchee. Peru ora runi apoyar gunaa ca ni naguixhe ique xheelaʼ ne nuu dispuesta gacané laabe la? ribeendú familia stícabe ni galán (1 Pedro 3:1-6). Biblia ná: «Naquiiñeʼ gapa gunaa stale respetu xheelaʼ» (Efesios 5:33). Peru ¿pa qué runi cré xheelaʼ gunaa ca ni runi cré yaʼ? Neca zacá, gunaa ca naquiiñeʼ gapa stale respetu xheelaʼ. Biblia laaca ruzeeteʼ: «Hermana ni maʼ bichaganáʼ, laguzuubaʼ stiidxaʼ xheelatu, purtiʼ pa nuu de laacaʼ qué nacaʼ gúnicaʼ ni ná Stiidxaʼ Dios la? zanda iguudxicaʼ né conducta si stiʼ xheelacaʼ, sin ti diidxaʼ, ra gúʼyacaʼ pabiáʼ galán conducta stícabe ne pabiáʼ runi respetárcabe laacaʼ» (1 Pedro 3:1, 2). Ejemplu galán stiʼ gunaa ca zanda gacané ni xheelaʼ guiene ne guni respetar ni runi cré.

9. a) ¿Xi zanda guni ti gunaa ora cadi nuu de acuerdu né xheelaʼ? b) ¿Xi conseju ridxélanu lu Tito 2:4, 5 para ca gunaa?

9 ¿Xi zanda guni ti gunaa ora cadi nuu de acuerdu né xheelaʼ? Zanda guiniʼbe ni riníʼ íquebe, peru gúnibe ni né respetu. Casi Sara gudxi Abrahán xiixa ni qué ñuulaʼdxiʼ. Peru gudxi Jehová Abrahán: «Bicaadiaga laabe» (Génesis 21:9-12). Naquiiñeʼ guni apoyar gunaa ca decisión ni guicaa xheelaʼ pa nuuni de acuerdu né ni ná Biblia (Hechos 5:29; Efesios 5:24). Ne ti gunaa nachaʼhuiʼ la? naquiiñeʼ gapa familia stiʼ (biindaʼ Tito 2:4, 5). Ora guuyaʼ xheelaʼ gunaa ca né ca xiiñiʼ guiráʼ ni rúnibe pur laacaʼ, jma zannaxhiicaʼ laabe ne zuni respetarcaʼ laabe (Proverbios 31:10, 28).

¿Xiñee bisaana Sara ti ejemplu galán para ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ?

10. ¿Xi rusiidiʼ Biblia de ora gusabixheelaʼ binni o gaca divorciar?

10 Nuu binni nagueendaca rusabixheelaʼ o raca divorciar. Peru Biblia ná: «Cadi gusaana gunaa xheelaʼ». Ne laaca nani: «Hombre ni maʼ bichaganáʼ la? cadi gusaana xheelaʼ» (1 Corintios 7:10, 11). Dxandíʼ nuu biaje rapa ca guendaxheelaʼ ca guendanagana naroʼbaʼ ne pur nga rusabixheelacaʼ, peru cadi naquiiñeʼ guicaacabe ni casi guendariguite. * Yanna, ¿zanda gaca divorciar tuuxa la? Ti razón ni rudii Biblia para gaca divorciar tuuxa nga ora gapa xheelabe relación sexual né sti binni ni cadi xheelaʼ (Mateo 19:9).

NI RACALAʼDXIʼ DIOS GUNI CA PADRE

Bisaana Jesús ti ejemplu galán para ca familia.

11. ¿Xi jma caquiiñeʼ xiiñiʼ binni?

11 Ca padre caquiiñeʼ chúʼnecaʼ xiiñicaʼ stale tiempu. Caquiiñeʼ ca xiiñitu laatu. Ne jmaruʼ si purtiʼ naquiiñeʼ gusiiditu laacabe de Jehová (Deuteronomio 6:4-9).

12. ¿Xi zanda guni ca padre para gápacaʼ ca xiiñicaʼ?

12 Zeʼ dxi jma stale cosa malu nuu lu guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ. Nuu binni racalaʼdxiʼ guniná ca xiiñinu. Dede zándaca nuu tu laa guilaxoo ca xcuidihuiiniʼ ca. Stale padre raca nagana para laacaʼ guiníʼnecaʼ xiiñicaʼ de tema riʼ, peru caquiiñeʼ quixhenácabe ca xiiñicabe de ca binni malu riʼ ne gusiidicabe laacaʼ modo gápacaʼ laacaʼ. Laatu ca padre, lagapa ca xiiñitu (1 Pedro 5:8). *

13. ¿Ximodo naquiiñeʼ gusiidiʼ ca padre xiiñicaʼ?

13 Ca padre naquiiñeʼ gusiidicaʼ xiiñicaʼ guzuuba diidxaʼ. ¿Ximodo zanda gúniluʼ ni yaʼ? Caquiiñeʼ ca xcuidi gábiluʼ laacaʼ xi gúnicaʼ ne gusiidiluʼ laacaʼ, peru qué chuʼ dxi guninaluʼ laacabe ora uguu jnézaluʼ laacabe (Jeremías 30:11). Nga runi, cadi uguu jnézaluʼ laacabe ora cadxiichiluʼ. Zándaca qué zanaluʼ gábiluʼ ca xiiñiluʼ diidxaʼ ni guniná laacaʼ casi ora nucuiluʼ ti espada laacaʼ (Proverbios 12:18). Gucané laacabe guiénecabe xiñee caquiiñeʼ guzuubacabe diidxaʼ (Efesios 6:4; Hebreos 12:9-11). (Biindaʼ nota 30, «Disciplina»).

NI RACALAʼDXIʼ DIOS GUNI XIIÑIʼ BINNI

14, 15. ¿Xiñee caquiiñeʼ guzuubaʼ ca baʼduʼ ca stiidxaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ?

14 Nabé bizuubaʼ Jesús stiidxaʼ Bixhoze, dede ne ora gúcani nagana para laa (Lucas 22:42; Juan 8:28, 29). Ribeza Jehová guzuubaʼ ca baʼduʼ ca stiidxaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ (Efesios 6:1-3).

15 Zándaca gaca nagana para lii guzuubaluʼ stiidxaʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ. Peru cadi guiaandaʼ lii: ora ruzuubaluʼ diidxaʼ la? guizáʼ riecheʼ Jehová, bixhózeluʼ ne jñaaluʼ (Proverbios 1:8; 6:20; 23:22-25). *

¿Xi zacané ca joven guzuubacaʼ stiidxaʼ Dios ora chuʼ tu gucaa laacaʼ gúnicaʼ cosa malu?

16. a) ¿Xi runi Binidxabaʼ para gucaa ca joven gúnicaʼ cosa malu? b) ¿Xiñee risaca gápaluʼ xhamíguluʼ ni nadxii Jehová?

16 Zanda iquiiñeʼ Binidxabaʼ ca xhamíguluʼ o xcaadxi joven para gucaacaʼ lii gúniluʼ cosa malu. Nanna Binidxabaʼ nagana gucaanaluʼ laacabe. Guidúʼyanu ni bizaaca Dina, ti xiiñidxaapaʼ Jacob. Gúpabe xhamígube ni qué ñuni adorar Jehová, ne pur ngue laabe ne familia stibe gúpacabe stale guendanagana (Génesis 34:1, 2). Pa cadi nadxii ca xhamíguluʼ Jehová, zándaca gucaacabe lii gúniluʼ xiixa ni qué riuuláʼdxibe. Pa gúniluʼ ni, guizáʼ zuniná ni lii, familia stiluʼ ne Jehová (Proverbios 17:21, 25). Nga runi, guizáʼ risaca nga gápaluʼ xhamíguluʼ ni nadxii Jehová (1 Corintios 15:33).

ZANDA GÁPALUʼ TI FAMILIA NAYECHEʼ

17. ¿Xi caquiiñeʼ guni cada tobi de laanu ndaaniʼ familia stinu?

17 Ora cada tobi de ca ni nuu ndaaniʼ ti familia rinanda ca conseju stiʼ Dios, qué rápacaʼ stale guendanagana. Nga runi, pa hombre ni maʼ bichaganáʼ lii la? gunnaxhii xheelaluʼ ne biʼniʼ tratar laabe né cariñu. Pa ti gunaa ni maʼ napa xheelaʼ lii, biʼniʼ respetar xheelaluʼ, biʼniʼ apoyar laabe né ca decisión guicaabe ne yenanda ejemplu stiʼ gunaa ni riete lu Proverbios 31:10-31. Pa nápaluʼ xiiñiluʼ, bisiidiʼ laacabe gannaxhiicabe Dios (Proverbios 22:6). Pa hombre ni maʼ bichaganáʼ lii ne nápaluʼ xiiñiluʼ, guca ti hombre ni nanna guni mandar familia stiʼ (1 Timoteo 3:4, 5; 5:8). Ne laatu báʼducaʼ, laguzuubaʼ stiidxaʼ bixhózetu ne jñaatu (Colosenses 3:20). Cadi guiaandaʼ laanu, guiráʼ ca ni nuu ndaaniʼ ti familia ruchee, nga runi naquiiñeʼ gácanu humilde ne guinábanu perdón. Casi maʼ bidúʼyanu ca, napa Biblia conseju para cada tobi de laanu.

^ párrafo 10 Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma de ora rusabixheelaʼ binni ne de divorcio, biindaʼ libru Cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jehová, yaza 219 hasta 221.

^ párrafo 12 Zadxélaluʼ jma información de ximodo gápaluʼ ca xiiñiluʼ, lu capítulo 32 stiʼ libru Guizíʼdinu de Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ ne videu Guca xhamigu Jehová: Lagapa ca xiiñitu, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jehová.

^ párrafo 15 Cadi naquiiñeʼ guni tuuxa ni ná bixhoze o jñaa pa canábacabe laa guni xiixa ni qué riuulaʼdxiʼ Dios (Hechos 5:29).