Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 27

Bisiene «chaahuibe laacaʼ de Reinu stiʼ Dios»

Bisiene «chaahuibe laacaʼ de Reinu stiʼ Dios»

Deguyoo Pablo guidxi Roma ne cadi cusaana de guni predicar

Zeeda ni lu Hechos 28:11-31

1. ¿Xi gunna dxiichiʼ Pablo ne ca xcompañeru, ne xiñee?

 BIAʼ lu iza 59, biree ti barcu lu isla mediterránea stiʼ Malta ne zeni Italia. Zándaca nácani ti barcu naroʼbaʼ ni riné trigu, ne «punta ni cá figura stiʼ ca xiiñiʼ Zeus», Cástor ne Pólux, ca cuachi que. Rucaacabe ni pa gapa ca ni laacabe ora guidxaagalúcabe xiixa guendanagana (biiyaʼ nota de estudiu stiʼ Hechos 28:11 lu Biblia de estudiu diidxastiá). Luni laaca zeʼ Pablo, ti hombre ni deguyoo, ne ziyapa ti soldadu laabe, laaca ziné Lucas ne Aristarco laabe (Hech. 27:2). Peru laacabe qué ruyúbicabe gapa ca xiiñiʼ Zeus ne nin sti dios griegu laacabe. Runi adorárcabe Jehová, ne maca gudxi Jehová Pablo zié Roma para gudii testimonio de ni dxandíʼ ne guiníʼ nezalú César (Hech. 23:11; 27:24).

2, 3. ¿Pa ladu guyé barcu que, ne tu qué nixeleʼ de Pablo biaʼ tiempu biʼniʼ viaje riʼ?

2 Bizuhuaadxí barcu riʼ Siracusa, ti guidxi sicarú stiʼ Sicilia, ne laaca nabé risaca guidxi riʼ cásica Atenas ne Roma. Chonna gubidxa despué, biree barcu riʼ zeʼ guidxi Regio, ni riaana ladu gueteʼ de guidxi Italia. Málasi bindubi ti bi nisa, bicaa nani barcu que ne lu chupa si gubidxa mápeca guzani chonna gayuaa gande kilómetru dede yendá ni puertu stiʼ Puteoli, gaxha de ti guidxi ni runibiáʼcabe yanna casi Nápoles (Hech. 28:12, 13).

3 Mayaca chindá Pablo Roma ne ora chindabe ziebe nezalú emperador Nerón. Biaʼ tiempu zinebe de cayuni viajarbe, qué huasaana Dios ni «riguixhedxí» ladxidóʼ binni laabe stúbibe (2 Cor. 1:3). Ne casi zadúʼyanu, qué zusaanaʼ Dios laabe stúbibe ne laabe laaca qué zusaana de guiniʼbe de Dios cásica huayúnibe ni.

«Bidii Pablo xquixe peʼ Dios ne biecheʼ» (Hechos 28:14, 15)

4, 5. a) ¿Ximodo bidxaagalúcabe Pablo ne ca xcompañeru ora yendacaʼ Puteoli, ne ximodo guyuube nayecheʼ neca deguyoobe? b) ¿Xi zabeendú ca xpinni Cristu pa gaca xpiaʼcaʼ galán neca nuucaʼ ndaaniʼ cárcel?

4 ¿Xi biʼniʼ Pablo ne ca xcompañeru dxi nuucaʼ Puteoli? Sicaríʼ guníʼcabe: «Raqué bidxaagadu caadxi hermanu, ne gunábacaʼ laadu guiaananedu laacaʼ gadxe gubidxa» (Hech. 28:14). ¡Aque galán ni biʼniʼ ca hermanu riʼ! Bidiicabe de ni nápacabe ne cadi ngasi, laaca guyuucabe gana ora bidxaagalúcabe ca misioneru riʼ. Yanna, ¿ximodo ndiʼ guyuu Pablo nayecheʼ pa naca ti prisioneru yaʼ? Guyuube nayecheʼ purtiʼ zándaca gupa ca guardia que confianza laabe.

5 Zacaca nga rizaaca tiempu riʼ. Stale xpinni Jehová rudiicabe laacaʼ libertad ne xiixa dxiiñaʼ risaca neca nuucaʼ ndaaniʼ carcel o ndaaniʼ campu de concentración purtiʼ galán xpiaʼcaʼ. Guzéʼtenu ni bizaacaʼ ti hombre de Rumania. Gudíxhecabe guieguyoobe 75 iza purtiʼ guláʼnabe. Peru bizulú gucuaabe estudiu ne bíʼnibe ni ná Jehová. Cumu biiyaʼ ca autoridad que guizáʼ maʼ bichaa xpiaʼbe la? ngue runi biʼniʼ encargarcaʼ laabe chebe ndaaniʼ guidxi que chisibe ca cosa ni caquiiñeʼ ca binni ni nuu ndaaniʼ carcel que, ¡ne qué nuseendacaʼ tu gapa laabe! Ne ni jma risaca nga ora galán xpiaʼ ca xpinni Dios, guizáʼ rusisaca binni Jehová (1 Ped. 2:12).

6, 7. ¿Ximodo bisihuinni ca hermanu de Roma guizáʼ nadxiicaʼ Pablo ne ca xcompañeru?

6 Zándaca guzá Pablo ne ca xcompañeru biaʼ 50 kilómetru. Bireecabe dede Puteoli ne guyécabe lu neza ni láʼ Vía Apia hasta yendácabe Capua. Nabé runibiáʼcabe neza riʼ purtiʼ laani nga ni riquiiñecabe para chindácabe Roma. Sicarú neza riʼ purtiʼ nuuni pavimentadu de guié ne ora maʼ zécabe luni randa ruuyacabe ca layú stiʼ ca italianu ne nuu lugar rugaanda ruuyacabe nisadóʼ Mediterráneo. Laaca didi neza riʼ ra nuu caadxi pantano ni runi biáʼcabe casi Pontinos, ti lugar ra riaana nisa ni nuu biaʼ 60 kilómetru de Roma ne raqué nuu plaza stiʼ luguiaa Apio. Ora gunna ca hermanu de Roma mayaca guedandá Pablo ne ca xcompañeru, guyecaʼ yechagalucaʼ laacabe. Nuu de laacaʼ guzacaʼ dede yendacaʼ ra luguiaa que ne xcaadxi gulézacaʼ laacabe ra Tres Tabernas, ti lugar ra riziiláʼdxicabe ni nuu biaʼ 50 kilómetru de Roma. ¡Bihuinni ca guizáʼ nadxii ca hermanu riʼ laacabe! (Hech. 28:15).

7 Cumu nabé feu ra plaza stiʼ luguiaa Apio que la? qué randa riziilaʼdxiʼ ca binni ni runi viajar lugar que. Ti escritor Romano ni nabé runibiáʼcabe láʼ Horacio guníʼ nabé stale «marineru rindá lugar que ne nabé feu xpiaʼ ca binni nuu raqué». Ne laapebe qué ninabe ñóxhibe raqué purtiʼ «nabé rindáʼ yuudxuʼ nisa que». Peru neca zaqué, né stale guendanayecheʼ guleza ca hermanu de Roma que Pablo ne ca xcompañeru para sanécabe laabe sti ndaa ni cayaadxaʼ para chindácabe Roma.

8. ¿Xiñee bidii Pablo xquixe peʼ Dios ora biʼyaʼ ca hermanu que?

8 Relatu ca ná: «Ora biʼyaʼ Pablo laacabe, bidii xquixe peʼ Dios ne biecheʼ» (Hech. 28:15). Guizáʼ gutadxí ladxidóʼ Pablo ne guyuu gana ora biʼyaʼ ca hermanu que purtiʼ zándaca maca runibiaʼbe laacaʼ. Yanna, ¿xiñee bidiibe xquixe peʼ Dios yaʼ? Purtiʼ nánnabe naca guendarannaxhii ni bisihuínnicabe laabe que ti cualidad stiʼ espíritu stiʼ Jehová (Gál. 5:22). Ca dxi riʼ laaca espíritu stiʼ Jehová racané ca xpinni Cristu para gúnicaʼ sacrificiu pur xcaadxi ne gacanecaʼ ca ni caquiiñeʼ tu gacané laacaʼ (1Tes. 5:11, 14).

9. ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ ca hermanu ni yechagalú Pablo?

9 Ca dxi riʼ, stale hermanu racané espíritu stiʼ Jehová laacaʼ para gusihuínnicaʼ nácacaʼ hospitalariu né ca xpinni Cristu ni cayuni xhiiñaʼ Jehová de tiempu completu, casi ca superintendente de circuito ne ca misioneru. Runi ca hermanu riʼ stale sacrificiu para gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jehová. Nga runi ora chiganna superintendente de circuito congregación stinu, galán guiníʼ íquenu: «¿Xi zanda guneʼ para guneʼ apoyar visita semana ca? ¿Ñee zanda guneʼ invitar laacabe ra lidxeʼ la? ¿Zanda gucaaʼ laʼyaʼ para guneʼ predicarniaʼ laacabe la?». Pa gúniluʼ ni zacaaluʼ stale ndaayaʼ. Ne nga peʼ ni bizaacaʼ ca hermanu de Roma ora binadiágacaʼ ca experiencia galán ni guníʼ Pablo ne ca xcompañeru. ¡Guníʼ ique pabiáʼ nayecheʼ guyuucabe! (Hech. 15:3, 4).

«Guiráʼ ladu caníʼcabe mal de secta riʼ» (Hechos 28:16-22)

10. ¿Ximodo guyuu Pablo Roma, ne xi bíʼnibe chonna gubidxa despué de yendabe raqué?

10 Laaca guníʼ Lucas: «Ora yendadu Roma, bidiicabe lugar guiaana Pablo ndaaniʼ ti yoo, laa si ne ti soldadu ni cayapa laa» (Hech. 28:16). Maʼ ndaaniʼ ti yoo deguyoo Pablo, nuube cadena ne cayapa ti soldadu laabe. Peru neza zaqué, qué ñaanadxibe de ñuni predicarbe. Despué de biziilaʼdxiʼ Pablo chonna gubidxa pur viaje ni biʼniʼ que, biseendacaabe ca hombre risaca stiʼ ca judíu de Roma para gúʼyabe laacaʼ ne gudiibe laacaʼ testimonio.

11, 12. ¿Xi biʼniʼ Pablo para cadi guiníʼ ique ca judíu de Roma que cayúnibe menu laacaʼ?

11 Sicaríʼ gudxi Pablo laacabe: «Hermanu caʼ, qué huayuneʼ xiixa para gucaaluáʼ xquídxinu, ne cadi cuchaaʼ ca costumbre stiʼ ca bixhozebiidanu, biseguyoocabe naa Jerusalén ne biʼniʼ entregárcabe naa lu náʼ ca romanu. Ne despué de gunabadiidxacabe naa, gucaláʼdxicabe ñaanaʼ libre purtiʼ gastiʼ razón para guuticabe naa. Peru bicaalú ca judíu, ngue runi gupa xidé gunabaʼ chaaʼ nezalú César, peru cadi para cuaaʼ queja stiʼ binni xquidxeʼ» (Hech. 28:17-19).

12 Gudxi Pablo ca judíu que «hermanu caʼ», bíʼnibe ni para cadi guiníʼ íquecaʼ cayúnibe menu laacaʼ (1 Cor. 9:20). Laaca gúdxibe laacaʼ cadi guyebe para cuʼbe xqueja binni xquídxibe nezalú César. Peru ca judíu de Roma qué lica gánnacaʼ de ni cazaacaʼ riʼ (Hech. 28:21). ¿Xiñee qué ñabi ca judíu de Judea que ni laacabe yaʼ? Ti libru ná: «Zándaca barcu ra guyé Pablo que nga primé ni yendá Italia despué de gudiʼdiʼ tiempu nanda. Nga runi zándaca caʼruʼ diʼ guseendaʼ ca autoridad stiʼ ca judíu que carta o tuuxa Jerusalén para guiníʼ de ni bizaaca riʼ».

13, 14. ¿Xi biʼniʼ Pablo para bizulú guníʼ de Reinu stiʼ Dios, ne xi zanda gúninu para chinándanu ejemplu stibe?

13 Biyubi Pablo modo guiniʼné ca judíu de Reinu stiʼ Dios. Sicaríʼ gúdxibe laacaʼ: «Pur ndiʼ nga gunabaʼ guuyaʼ laatu ne guinieniaʼ laatu: pur esperanza stiʼ binni Israel nga liibeʼ cadena riʼ» (Hech. 28:20). Ora runi predicar ca xpinni Cristu que, riniʼcaʼ de Mesías ne de Reinu stiʼ Dios. Ngue runi, gudxi ca ancianu judíu que laabe: «Racaláʼdxidu gucaʼdiágadu lii, xi rábiluʼ, purtiʼ guiráʼ ladu caníʼcabe mal de secta riʼ» (Hech. 28:22).

14 ¿Xi zanda gúninu para chinándanu ejemplu stiʼ Pablo ora guni predicarnu yaʼ? Risaca nga gúninu pregunta ti chuulaʼdxiʼ binni guiziidiʼ jma. Cadi guiaandaʼ laanu, nápanu stale publicación ni zanda gacané laanu, casi libru Razonamiento a partir de las Escrituras, Benefíciese de la Escuela del Ministerio Teocrático ne folletu Gusíʼdinu ne guidúʼndanu jma jneza. ¿Ñee caquíʼñenu ca publicación riʼ la?

Cásica Pablo, gusiene chaahuinu binni de Reinu stiʼ Dios (Hechos 28:23-29)

15. ¿Xi tapa cosa biʼniʼ Pablo ora bisiidiʼ?

15 Gudixhe chaahuiʼ Pablo ne ca judíu ni nuu Roma gaca reunircaʼ sti biaje ndaaniʼ yoo ra cayaana Pablo que. «Bidxiña stale binni» raqué ne bisiene «chaahuibe laacaʼ de Reinu stiʼ Dios, ne biquiiñebe Ley stiʼ Moisés ne ni guníʼ ca Profeta para ucuudxibe laacaʼ ti guni crecaʼ Jesús» (Hech. 28:23). Biʼniʼ Pablo tapa cosa ora bisiidiʼ. Primé, guniʼbe de Reinu stiʼ Dios. Guiropa, biyúbibe modo guiniʼbe para chindabe ndaaniʼ ladxidóʼ binni. Guionna, biquiiñebe Stiidxaʼ Dios. Ne guidapa, qué nusaana de ñuni predicarbe, «bizulube siadóʼ ne dede huadxí». ¡Aque galán ejemplu bisaanabe para laanu! Pur ni biʼniʼ Pablo, «biʼniʼ cré caadxi binni ni caniʼbe, peru xcaadxi qué ñuni cré», ngue runi gudinde diidxacaʼ ne «bireecaʼ zecaʼ» (Hech. 28:24, 25a).

16-18. ¿Xiñee qué nidxagayaa Pablo ora biʼyaʼ qué niná ca judíu de Roma nucaadiágacaʼ laa? ¿Xi gúninu ora qué naʼ binni gucaadiaga laanu?

16 Qué nidxagayaa Pablo ora biʼyaʼ ni bizaaca que purtiʼ maca cá ni lu ca profecía stiʼ Biblia ne cadi ngue nga primé biaje guizaaca ni (Hech. 13:42-47; 18:5, 6; 19:8, 9). Ngue runi, sicaríʼ gúdxibe ca ni qué niná nucaadiaga laabe que: «Biaʼsi peʼ nga ni gudxi espíritu santu profeta Isaías gabi ca bixhozebiidatu ora guníʼ: “Guyé ra nuu guidxi riʼ ne gudxi laacaʼ: «Zunadiágatu, peru qué ziuu dxi guiénetu. Zuuyadxitu, peru qué ziuu dxi gúʼyatu. Purtiʼ maʼ biguidxi ladxidóʼ guidxi riʼ»”» (Hech. 28:25b-27). Ne cumu naguidxi peʼ ladxidóʼcabe la? qué zanda chindá mensaje stiʼ Reinu dede ndaaniʼ ladxidóʼcabe (Hech. 28:27). ¡Aque triste, ¿njaʼ?!

17 Maʼ para guilúxebe que la? gúdxibe ca judíu ni qué naʼ gucaadiaga laabe: «Ca binni de xcaadxi guidxi, [...] zucaadiágacaʼ» (Hech. 28:28; Sal. 67:2; Is. 11:10). Guniʼbe zaqué purtiʼ laapebe maʼ biiyabe stale binni de sti guidxi bicaadiágacaʼ mensaje stiʼ Reinu (Hech. 13:48; 14:27).

18 ¿Xi rusiidiʼ ni bizaaca riʼ laanu yaʼ? Nánnanu huaxiéʼ si binni zadxela neza ni riné lu guendanabani (Mat. 7:13, 14). Nga runi, cásica Pablo, cadi guidxiichinu ora qué naʼ binni gucaadiaga ca noticia galán stiʼ Reinu. Ne ora guidxélanu ti binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ ne chuʼ ndaaniʼ xquidxi Jehová la? guiéchenu ne guidxaagalunu laabe galán (Luc. 15:7).

Runi predicarbe laacaʼ «de Reinu stiʼ Dios» (Hechos 28:30, 31)

19. ¿Xi biʼniʼ Pablo laga deguyoo?

19 Guizáʼ galán modo guníʼ Lucas de Pablo ra biluxe libru stiʼ Hechos, sicaríʼ bicaabe: «Biaana Pablo raqué chupa iza, ndaaniʼ yoo ni cayuni rentar. Nabé galán ridxaagalú ca ni riganna laa, ne rapa stale valor ora runi predicar laacabe de Reinu stiʼ Dios ne ora rusiidiʼ laacabe de Señor Jesucristu, ne gastiʼ nuchiiñaʼ laa» (Hech. 28:30, 31). ¡Bisaana Pablo ti ejemplu galán purtiʼ bidxaagalú binni ra lidxi, gupa fe ne qué nusaana de ñuni xhiiñaʼ Dios!

20, 21. ¿Xi biʼniʼ Pablo pur binni biaʼ tiempu guyuu Roma?

20 Tobi de ca binni ni bidxaagalube ra lídxibe nga Onésimo, ti hombre ni guca esclavu guidxi Colosas. Gucané Pablo laabe gácabe xpinni Cristu, ne beeda gaca Onésimo bíʼchibe ni gunnaxhiibe ne ni qué nusaana de ñuni xhiiñaʼ Señor. Sicaríʼ guníʼ Pablo de laabe: «Onésimo, xiiñeʼ, purtiʼ gucaʼ casi bixhózebe» (Col. 4::9; Filem. 10-12). Rihuinni dxiichicaʼ beeda gaca Onésimo ti ndaayaʼ naroʼbaʼ para Pablo. a

21 Nabé gucané ejemplu stiʼ Pablo binni. Sicaríʼ bicaabe ra nuu congregación stiʼ Filipos: «Cayacané modo nuaaʼ riʼ para ganda gaca predicar ca noticia galán. Purtiʼ maʼ gunna ca guardia stiʼ Emperador ne xcaadxi binni nuaaʼ cárcel purtiʼ nacaʼ xpinni Cristu. Ne ora biʼyaʼ stale de ca hermanu ni cayuni xhiiñaʼ Señor nuaaʼ cárcel la? jmaruʼ si gúpacaʼ valor para guiniʼcaʼ de stiidxaʼ Dios sin guidxíbicaʼ» (Filip. 1:12-14).

22. ¿Xiruʼ biʼniʼ Pablo dxi deguyoo Roma?

22 Biaʼ tiempu bieguyoo Pablo ra lidxi, bicaabe caadxi carta nabé risaca ni nuu lu Escrituras Griegas Cristianas yanna. b Cadi ca xpinni Cristu si ni bibani lu primé siglu gucané ca carta riʼ, sínuque dede né laanu, purtiʼ dede yanna nabé risaca ca conseju ca (2 Tim. 3:16, 17).

23, 24. Cásica Pablo, ¿xi huayuni stale xpinni Cristu ora ruseguyoocabe laacaʼ pur fe sticaʼ?

23 Neca qué riete lu libru stiʼ Hechos padxí peʼ bindaacabe Pablo, peru zándaca bindaacabe laabe despué de tapa iza de deguyoobe: chupa iza Cesarea ne xhupa iza Roma (Hech. 23:35; 24:27). c Neca zacá, qué nireebe gana ne qué nusaana de ñúnibe ni ná Dios né stale guendanayecheʼ. Ne ngaca nga ni huayuni stale xpinni Jehová ca dxi riʼ. Neca ruseguyoocabe laacaʼ pur fe sticaʼ, qué rireecaʼ gana ne qué rusaana de guni predicarcaʼ. Nga peʼ nga ni bizaaca Adolfo, ti hermanu de España. Biseguyoocabe laabe purtiʼ qué ninabe nucheenebe Dios. Ti biaje gudxi ti soldadu laabe: «Guizáʼ ridxagayaadu modo nácaluʼ. Neca nabé nadipaʼ modo huayuninadu lii, jmaruʼ si nayecheʼ riuuluʼ ne jma nacháʼhuiluʼ né laadu».

24 Nabé gúpacabe confianza Adolfo ndaaniʼ cárcel que dede maʼ qué ruseegucabe puertaʼ ra deguyoobe. Rié chupa chonna soldadu ra nuube para guinabadiidxacaʼ laabe de lu Biblia. Ne tobi de ca guardia que riuu peʼ ndaaniʼ celda stibe para guʼndaʼ Biblia ne maʼ laabe rápabe ra puertaʼ que. ¡Guendaridxagayaa, ¿njaʼ?! ¡Maʼ laabe rápabe guardia que! Cadi gusiaandanu ca ejemplu galán riʼ purtiʼ zacané ca ni laanu para guininu de Stiidxaʼ Dios sin guidxíbinu neca tídinu ra jma nagana.

25, 26. ¿Xi profecía biʼyaʼ Pablo guca cumplir biaʼ lu 30 iza si, ne ximodo huadúʼyanu gaca cumplir ni tiempu riʼ?

25 Mayaca guiluxe guidúʼndanu libru stiʼ Hechos. Guizáʼ galán libru riʼ, ¿njaʼ? Lu primé capítulo que bidúʼyanu bidii Jesús ti dxiiñaʼ nabé risaca ca xpinni, gúdxibe laacaʼ: «Zacaatu poder ora gueeda espíritu santu luguiatu. Ne zácatu testigu stinneʼ Jerusalén, guidubi Judea ne Samaria, ne dede ra jma zitu lu guidxilayú» (Hech. 1:8). Ne ra maʼ ziluxe ni, ruzeeteʼ ni de dxiiñaʼ ni biʼniʼ apóstol Pablo, biʼniʼ predicarbe guiráʼ binni ni riganna laabe ra deguyoobe. Caʼruʼ tidiʼ nin 30 iza de gudxi Jesús ca xpinni guni predicarcaʼ ne yanna maʼ guca predicar ca noticia galán «lu guidubi guidxilayú» (Col. 1:23). d ¡Rihuínnica pabiáʼ nadipaʼ poder stiʼ espíritu santu! (Zac. 4:6).

26 Tiempu riʼ, laaca rudii espíritu santu stiʼ Jehová stipa ca ungidu ne ca «xcaadxi dendxuʼ» para gusiidicaʼ guiráʼ binni de «Reinu stiʼ Dios» ndaaniʼ 240 guidxi ne territorio (Juan 10:16; Hech. 28:23). Yanna, ¿lii yaʼ? ¿Ñee cayúniluʼ biaʼ gándatiʼ para gacaneluʼ lu dxiiñaʼ riʼ la?

a Para Pablo la? pa ñanda si ñaanané Onésimo laa. Peru cadi jneza ni nezalú ley, purtiʼ naca Onésimo ti esclavu, ne Filemón nga xpixuaanaʼ, ti hombre ni laaca naca xpinni Cristu. Ngue runi biseendaʼ Pablo laabe sti biaje ra nuu xpixuaanabe, ne bicaabe ti carta ra cayábibe Filemón gaca nachaʼhuiʼ né Onésimo ne guʼyaʼ laabe casi biʼchiʼ (Filem. 13-19).

c Biiyaʼ cuadru ni láʼ « Ni bizaaca Pablo despué de iza 61».