Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 23

«Lagucaadiaga naa, chitidxeʼ laatu xi gucaʼ»

«Lagucaadiaga naa, chitidxeʼ laatu xi gucaʼ»

Biʼniʼ defender Pablo ni dxandíʼ nezalú caadxi binni cadxiichi ne nezalú Sanedrín

Zeeda ni lu Hechos 21:18-23:10

1, 2. ¿Xiñee guyé Pablo Jerusalén, ne xi guiráʼ zadxaagalube raqué?

 STI biaje ca zizá Pablo lade stale binni ndaaniʼ ca calle nabéʼ stiʼ Jerusalén. Ma’ raca stale iza nga rié binni Jerusalén para guni adorar Jehová. Ne stale binni de guidxi ca, guizáʼ nadxiicaʼ ne rusisácacaʼ guidxi riʼ pur guiráʼ ni huazaaca raqué. Ne nanna Pablo nuu stale xpinni Cristu ni nabeza raqué ni qué ganda gusaana modo biʼniʼ adorárcabe Jehová dxiqué, nga runi, cayaca nagana para laacabe chinándacabe ca instrucción nacubi ni cudii Jehová xquidxi. Dxi nuube Éfeso, gudixhe íquebe chinebe caadxi cosa para ca hermanu de Jerusalén; peru bidiibe cuenta laaca caquiiñeʼ gacanebe laacaʼ guchaacaʼ modo riníʼ íquecaʼ (Hech. 19:21). Ne bíʼnibe ni gudixhe íquebe gúnibe, neca nánnabe zadxaagalube guendanagana raqué.

2 ¿Xi guiráʼ zadxaagalú Pablo Jerusalén yaʼ? Nuu caadxi xpinni Cristu nabé nuucaʼ xizaa pur ca cosa ni cadi dxandíʼ ni caníʼcabe de Pablo. Laaca nuu xcaadxi binni ni nanalaʼdxiʼ Jesús ni zandisaʼ falsu luguiabe, zaguíñecaʼ laabe ne dede zándaca guuticaʼ laabe. Peru guiráʼ ni chiguizaacabe riʼ, zacané ni laabe guni defenderbe ni runi crebe. Ne pur modo gudxiilube ca guendanagana riʼ, zusihuínnibe nácabe humilde, nápabe valor ne nápabe fe. Zacané ejemplu stibe laanu gúninu casi bíʼnibe.

«Bisisácacabe Dios» (Hechos 21:18-20a)

3-5. a) ¿Tu ra nuu guyé Pablo, ne xi guníʼcabe raqué? b) ¿Xi zanda guizíʼdinu de reunión ni gupané Pablo ca ancianu de Jerusalén?

3 Sti dxi, despué de yendá Pablo Jerusalén, laabe ne ca xcompañérube guyécabe ra nuu ca ancianu ni zániru ndaaniʼ congregación. Lu relatu riʼ qué riete lá nin ti apóstol ni nabani tiempu que; zándaca purtiʼ canayuni predicárcabe ndaaniʼ xcaadxi guidxi. Ni nabeza Jerusalén tiempu que nga Santiago, biʼchiʼ Jesús (Gál. 2:9). Ne zándaca laabe nga cayuni dirigirbe reunión ra nuu Pablo ne ra nuu guiráʼ ca ancianu que (Hech. 21:18).

4 «Bigapadiuxi si Pablo laacabe, bisiene chaahuiʼ laacabe xi guiráʼ maʼ biʼniʼ Dios ndaaniʼ xcaadxi guidxi pur predicación ni biʼniʼ» (Hech. 21:19). ¿Nanna pabiáʼ guyuucabe gana ora bicaadiágacabe laabe yaʼ? ¿Cadi dxandíʼ laaca riéchenu ora gánnanu stale binni caziidiʼ de Jehová ndaaniʼ xcaadxi guidxi la? (Prov. 25:25).

5 Zándaca bizeeteʼ Pablo de ca donación bitopa ndaaniʼ ca congregación ni nuu Europa. Nabé biecheʼ ca ancianu que ora gúnnacaʼ nabé rizaalaʼdxiʼ ca xpinni Cristu ni nabeza zitu ca hermanu de Jerusalén. Ne ora biluxe guníʼ Pablo, bizulú «bisisácacabe Dios» (Hech. 21:20a). Laaca runiná ca desastre ne ca guendahuará ni nuu yanna riʼ ca hermanu stinu ne laaca riéchecabe ora racanenu laacabe ne ora riguixhedxinu ladxidóʼcabe.

Stale tu maʼ biʼniʼ cré, «ne guiracaʼ cayúnicaʼ ni ná Ley» (Hechos 21:20b, 21)

6. ¿Xi guendanagana bizeetecabe lu Pablo?

6 De raqué, gudxi ca ancianu que Pablo nuu ti guendanagana Judea pur ni caníʼcabe de laabe: «Cayuuyaluʼ la? hermanu, panda mil judíu maʼ biʼniʼ cré, ne guiracaʼ cayúnicaʼ ni ná Ley. Peru maʼ binadiágacabe caníʼ binni cusiidiluʼ ca judíu ni nuu ndaaniʼ xcaadxi guidxi gusaanacaʼ Ley stiʼ Moisés, ne cusiidiluʼ binni cadi guni circuncidar xiiñiʼ ne cadi chinanda costumbre stiʼ ca judíu» (Hech. 21:20b, 21). a

7, 8. a) ¿Xii nga ni qué ñene chaahuiʼ stale xpinni Cristu de Judea? b) ¿Xiñee qué riníʼ íquenu guca ca xpinni Cristu ni qué naʼ gusaana de chinanda Ley que apóstata?

7 Tiempu que, maʼ gudiʼdiʼ jma de gande iza de bixiá Ley stiʼ Moisés. Yanna, ¿xiñee stale xpinni Cristu ni nabani tiempu que zinándaruʼ ni yaʼ? (Col. 2:14). Lu iza 49 que, biseendaʼ ca apóstol ne ca ancianu de Jerusalén ti carta ra nuu ca congregación ra cusiénecaʼ cadi naquiiñeʼ gaca circuncidar ca xpinni Cristu ni cadi naca judíu ne laaca cadi naquiiñeʼ chinándacaʼ Ley stiʼ Moisés (Hech. 15:23-29). Peru cumu lu carta que qué ñete de ca xpinni Cristu ni naca judíu la? stale de laacaʼ guníʼ íquecaʼ caquiiñeruʼ chinándacaʼ Ley que.

8 Neca cadi jneza modo guníʼ ique ca hermanu riʼ, ¿ñee pur nga zaníʼ íquenu gúcacabe apóstata la? Coʼ, ¿njaʼ? Maca qué runi adorárcabe dios falsu ante gácacabe xpinni Cristu. Ne cadi nuucabe chinándacabe xiixa costumbre ni cadi jneza, cadi malu diʼ Ley ni zinándacabe que ne cadi zeeda ni de Binidxabaʼ, Jehová peʼ bidii ni ca xpinni. Peru Ley riʼ zeeda ni de ti tratu o ti pactu nayooxhoʼ. Ne para tiempu que, maʼ naquiiñeʼ chinanda ca xpinni Cristu ti pactu nacubi, ngue runi, maʼ cadi canabaʼ diʼ Jehová laacabe chinándacabe Ley stiʼ Moisés para chuulaʼdxiʼ modo runi adorárcabe laa. Peru zinándaruʼ ca xpinni Cristu ni naca judíu que ni, purtiʼ caʼruʼ guiene chaahuicabe tema riʼ ne cayaadxaruʼ gápacabe confianza xquidxi Dios. Ngue runi, caquiiñeʼ guchaacabe modo riníʼ íquecabe ne chinándacabe ca cosa nacubi ni cusiidiʼ Jehová xquidxi (Jer. 31:31-34; Luc. 22:20). b

«Cadi dxandíʼ diʼ ni caníʼ binni de lii» (Hechos 21:22-26)

9. ¿Xi bisiidiʼ Pablo de Ley stiʼ Moisés?

9 ¿Xi cananíʼ binni de Pablo yaʼ? Caníʼcabe cusiidibe ca judíu ni nuu ndaaniʼ xcaadxi guidxi gusaanacaʼ Ley stiʼ Moisés ne cusiidibe binni cadi guni circuncidar xiiñiʼ ne cadi chinándaca’ costumbre stiʼ ca judíu. ¿Ñee dxandíʼ nga la? Cadi guiaandaʼ laanu, jma nga biyubi Pablo gusiidiʼ ca ni cadi naca judíu, ngue runi bisiénebe laacaʼ cadi caquiiñeʼ peʼ chinándacaʼ Ley stiʼ Moisés. Laaca guniʼbe cadi jneza nga guni obligárcabe ca ni cadi naca judíu gaca circuncidarcaʼ ne chinándacaʼ ni ná Ley (Gál. 5:1-7). Peru guietenaláʼdxinu laaca biʼniʼ predicarbe ca judíu ni nabeza ndaaniʼ xcaadxi guidxi. Ngue runi, ca judíu ni bicaadiaga laabe la? bisiénebe laacaʼ bixiá Ley que ra gutiʼ Jesús ne maʼ cadi caquiiñeʼ chinándacaʼ ni para gu’ya’ Dios laacaʼ casi ti binni nachaʼhuiʼ (Rom. 2:28, 29; 3:21-26).

10. ¿Ximodo bisihuinni Pablo runi respetar ni riníʼ ique ca hermanu de Ley ne circuncisión?

10 Neca zaqué, biene Pablo ca hermanu ni zinándarucaʼ caadxi costumbre stiʼ ca judíu, casi cadi gúnicaʼ dxiiñaʼ sábadu o cadi gocaʼ xiixa guendaró (Rom. 14:1-6). Laaca qué ñábibe guirutiʼ caquiiñeʼ gaca circuncidar o cadi naquiiñeʼ gaca circuncidar. Dxandíʼ, Biblia ruzeeteʼ biʼniʼ circuncidar Pablo Timoteo, peru purtiʼ griegu bixhoze ne purtiʼ zándaca qué zaná ca judíu gucaadiágacaʼ laabe (Hech. 16:3). Maʼ cada xpinni Cristu guʼyaʼ pa zaca circuncidar o pa coʼ, laapebe bicaabe ra nuu ca xpinni Cristu de Galacia: «Maʼ ngueca si rudii ni pa gaca circuncidar tuuxa o pa coʼ. Ni risaca nga fe ni rucaa laanu gannaxhiinu» (Gál. 5:6). Peru cadi jneza gaca circuncidar tuuxa para si chinanda ni ná Ley o guiníʼ caquiiñeʼ peʼ gaca circuncidar binni para chuulaʼdxiʼ Jehová ni cayuni, purtiʼ zusihuinni huaxiéʼ fe napa.

11. ¿Xi gudxi ca ancianu Pablo naquiiñeʼ guni, ne xi nánnanu qué ñúnibe? (Laaca zanda gúʼyaluʼ ni zeeda lu nota).

11 Nga runi, neca cadi dxandíʼ guiráʼ ni caníʼcabe de Pablo, bininá ni stale hermanu ni naca judíu. Ngue runi, gudxi ca ancianu que Pablo guni ndiʼ: «Nuu tapa hombre raríʼ ni maʼ biʼniʼ ti voto. Yené laacabe, bisiá laacabe ne bisiá lii casi ná Ley ne gudixe guiráʼ ni iquiiñecabe para igá íquecabe napiiruʼ. Zacá zánnacabe cadi dxandíʼ diʼ ni caníʼ binni de lii, sínuque zánnacabe rúniluʼ ni jneza ne laaca cayúniluʼ ni ná Ley» (Hech. 21:23, 24). c

12. ¿Ximodo bisihuinni Pablo guyuu dispuestu chinanda ni gudxi ca ancianu de Jerusalén laa?

12 Ñándaca niníʼ Pablo problema que nga ca xpinni Cristu judíu ni qué na’ gusaana de chinanda Ley que, ne cadi ni caníʼ binni de laa. Peru bíʼnibe ni gunabaʼ ca ancianu que laabe, purtiʼ cadi cucheenédibe nin ti principiu stiʼ Dios. Maca bicaabe: «Lade ca ni nabani casi ná ley la? bineʼ guiráʼ ni ná ley neca cadi nabaneʼ casi ná ley, para guneʼ ganar ca ni nabani casi ná ley» (1 Cor. 9:20). Ne nga peʼ nga ni bíʼnibe, yenándabe ni gudxi ca ancianu de Jerusalén que laabe ne bíʼnibe casi ñaca nabánibe «casi ná Ley». Ejemplu stibe rusiidiʼ laanu chinándanu ni gabi ca ancianu laanu ne cadi gúninu ca cosa ca modo racaláʼdxinu (Heb. 13:17).

¿Ñee runi apoyarnu ca decisión ni cadi cucheené nin ti principiu stiʼ Biblia la?

«¡Napa xidé gátibe!» (Hechos 21:27-22:30)

13. a) ¿Xiñee biʼniʼ caadxi judíu ti bulla ndaaniʼ templu que? b) ¿Ximodo bilá Pablo?

13 Maʼ xhupa xhonna gubidxa si cayaadxaʼ para guiluxe guni cumplir ca hombre que ca voto sticaʼ, ngue runi guyé Pablo ra templu que ne raqué bidxaagalube stiʼ guendanagana. Biiyaʼ caadxi judíu de Asia laabe, ne bizulú caniʼcaʼ guluube caadxi binni ni cadi judíu ndaaniʼ templu que, bíʼnicaʼ ti bulla ne bizulú gudíñecaʼ laabe. Pa ñaca qué nindee ti comandante romanu laabe la? ñuuticabe laabe raqué. Ngue runi biʼniʼ mandar comandante que guinaazecabe Pablo (gupa xidé guleza Pablo tapa iza para bindaacabe laa). Peru nuuruʼ xquendanabánibe lu peligru. Ora gunabadiidxaʼ comandante que ca judíu xiñee caguíñecaʼ Pablo, bizulú cucaacaʼ ridxi ne nacaʼ laabe nápabe donda. Cumu gadxé gadxé ni caníʼ ca binni que la? qué ganda guiene comandante que ni caníʼcabe tantu cayaca ruidu. Últimu la? guyuáʼ ca soldadu que laabe para guleecaʼ laabe de raqué. Ra mayaca guiuu Pablo ndaaniʼ cuartel stiʼ ca soldadu que, gúdxibe comandante que: «Canabaʼ lii gudiiluʼ lugar naa guinieniaʼ guidxi riʼ» (Hech. 21:39). Óraque bidiibe permisu Pablo para guníʼ ne bizulú biʼniʼ defender ni runi cré né stale valor.

14, 15. a) ¿Xi bisiene Pablo ca judíu? b) ¿Xi biʼniʼ comandante romanu que para ganna xiñee cadxiichi ca judíu?

14 Para ná Pablo rabi ca binni que: «Lagucaadiaga naa, chitidxeʼ laatu xi gucaʼ» (Hech. 22:1). Ora binadiaga ca binni que caniʼbe lu diidxaʼ hebreu, guyuudxicaʼ. Para bizulú cusiénebe laacaʼ xiñee gúcabe xpinni Cristu. Bizeeteʼ Pablo lúcabe caadxi cosa ni zanda guyúbicabe gánnacabe pa dxandíʼ ca ni. Gúdxibe laacaʼ Gamaliel nga bisiidiʼ laabe, laaca bizeetebe guzanándabe ca discípulo stiʼ Jesús, ne zándaca maʼ nanna caadxi de ca ni nuu raqué ni. Gúdxibe laacaʼ dxi zebe Damasco guniʼné Jesús laabe lu ti visión. Biiyaʼ ca hombre zinebe que ti biaaniʼ ne binadiágacaʼ stidxi ni caniʼné laabe, peru qué ñénecaʼ xiná ridxi que (biiyaʼ ca nota de estudiu stiʼ Hechos 9:7 ne 22:9 lu Biblia de estudiu diidxastiá). Cumu bisaana biaaniʼ que laabe ciegu la? gupa xidé gunaaze ca hombre que nabe ne yenecaʼ laabe Damasco. Raqué gucané Ananías laabe guianda lube, ti hombre nabé runibiáʼ ca judíu de raqué.

15 Laaca gúdxibe laacaʼ dxi biguétabe Jerusalén ne nuube ndaaniʼ templu que, biiyabe Jesús lu ti visión. Ora guniʼbe ndiʼ bizulú bidxiichi ca judíu ne cuguaʼcaʼ ridxi: «¡Qué runi merecer diʼ hombre riʼ guibani! ¡Napa xidé gátibe!» (Hech. 22:22). Peru para cadi guuticabe laabe, biʼniʼ mandar comandante que chinécabe Pablo ndaaniʼ cuartel stiʼ ca soldadu. Ne para gánnabe xiñee cadxiichiné ca judíu que Pablo la? biʼniʼ mandarbe uguucabe chicote laa. Peru ante cúʼcabe chicote laabe, guniʼbe nácabe romanu ne bizeetebe ca derechu ni nápabe. Yanna riʼ, laanu ca xpinni Jehová, laaca riquiiñenu ca derechu ni nápanu para guni defendernu ni runi crenu (biiyaʼ ca cuadru ni láʼ « Ley stiʼ Roma ne ca binni ni beeda gaca romanu» ne « Ca juiciu ni huayuni ganar ca testigu sti Jehová»). Cumu naca Pablo romanu la? biyubi comandante que sti modo para cueeruaabe diidxaʼ. Ngue runi sti dxi que biseendacaa comandante que guiráʼ ca ni nuu lu Sanedrín, tribunal jma risaca stiʼ ca judíu, ne yenebe Pablo nezalucaʼ.

«Fariseu naa» (Hechos 23:1-10)

16, 17. a) ¿Xi bizaaca ora bizulú Pablo caníʼ nezalú Sanedrín? b) ¿Ximodo bisihuinni Pablo naca humilde despué de gudápacabe ruaa?

16 Óraque biiyadxí Pablo ca ni nuu lu Sanedrín ne guníʼ: «Bicheʼ caʼ, hasta nagasi zanda guinieeʼ nayaguieʼ nuu conciencia stinneʼ nezalú Dios» (Hech. 23:1). Peru maʼ qué ñándaruʼ niníʼ Pablo, purtiʼ «óraque biʼniʼ mandar Ananías, sumo sacerdote, que ca ni zuhuaa gaxha de Pablo cápacaʼ ruaabe» (Hech. 23:2). ¡Aque feu ngue ni bíʼnicabe laabe! Rihuínnica nanalaʼdxiʼ Ananías laabe purtiʼ casi zeʼ biʼniʼ mandar cápacabe ruaabe ante guiniʼbe xiixa para gaca defenderbe. Ngue runi gudxi Pablo laabe: «Zuniná Dios lii, hipócrita. Zúbaluʼ para guni juzgarluʼ naa casi ná Ley, peru lii peʼ rucheeneluʼ Ley, purtiʼ cayuni mandarluʼ guninácabe naa» (Hech. 23:3).

17 Peru caadxi de ca ni nuu raqué, lugar de nidxiichinecaʼ ni gudapa ruaa Pablo, laga bidxiichinecaʼ laabe. Ne naca rábicaʼ laabe: «¿Zacá nga ricabiruaaluʼ sumo sacerdote stiʼ Dios la?». Peru bisihuinni Pablo naca humilde ne runi respetar Ley pur modo bicabi, ngue runi gudxi laacabe: «Bicheʼ caʼ, qué gannaʼ diaʼ pa sumo sacerdote laabe. Purtiʼ cá lu Stiidxaʼ Dios: “Cadi guiniʼluʼ mal de gobernante stiʼ xquídxiluʼ”» (Hech. 23:4, 5; Éx. 22:28). d De raqué biyúbibe sti modo guiníʼnebe ca binni que. Cumu nánnabe lu Sanedrín que nuu fariseu ne saduceu la? gúdxibe laacaʼ: «Bicheʼ caʼ, fariseu naa, ne xiiñiʼ fariseu naa. Yannadxí cayacaʼ juzgar purtiʼ runeʼ cré zabani ca ni maʼ guti» (Hech. 23:6).

Cásica biʼniʼ Pablo, ruyúbinu guinínenu binni de sti religión de ti tema ni runi crécabe ne runi crenu.

18. ¿Xiñee guníʼ Pablo fariseu laa ne ximodo zanda gúninu casi bíʼnibe ora maʼ cayuni predicarnu?

18 ¿Xiñee guníʼ Pablo fariseu laa yaʼ? Purtiʼ «xiiñiʼ fariseu» laabe, zeedabe de ti familia ni nuu lu secta stiʼ ca fariseu, ngue runi para stale binni la? fariseu laabe. e Peru ¿xiñee guniʼbe zabani ca ni maʼ guti pa nánnabe que runi cré ca fariseu ni yaʼ? Nánnabe runi cré ca fariseu napa binni ti alma ni qué rati. Riníʼ íquecabe pa gatiʼ ti binni nachaʼhuiʼ, rale alma stiʼ luguiáʼ sti binni. Peru Pablo runi cré zabani ca ni maʼ guti, casi bisiidiʼ Jesús (Juan 5:25-29). Neca zaqué cásica laabe ne ca fariseu que, runi crécabe pa gueeda gati ti binni, zanda guibani sti biaje. Peru ndiʼ nga tobi de ca cosa ni qué ziuu dxi guni cré ca saduceu. ¿Ximodo zanda gúninu ni biʼniʼ Pablo ora cayuni predicarnu yaʼ? Ora maʼ canínenu ca católicu o ca ni napa sti religión, zanda gábinu laacabe laaca runi crenu Dios. Dxandíʼ, zándaca runi crécabe trinidad ne laanu runi crenu Dios ni ruzeeteʼ Biblia. Peru cásica laacabe ne laanu, runi crenu dxandíʼ nuu ti Dios

19. ¿Xiñee gudinde ca ni nuu lu Sanedrín?

19 Bitinde ni guníʼ Pablo que ca ni nuu lu Sanedrín. Relatu ca ná: «Guca ti ruidu raqué. Biasa caadxi escriba ni nuu lu partidu stiʼ ca fariseu ne guizáʼ feu modo cayuni discutircaʼ. Caniʼcaʼ: “Qué guidxéladu xiixa cosa malu luguiáʼ hombre riʼ. ¿Laga pa guniʼné ti espíritu o ti ángel laabe yaʼ?”» (Hech. 23:9). Cumu qué runi cré ca saduceu pa dxandíʼ nuu ca ángel la? guizáʼ bidxiichicaʼ ora binadiágacaʼ zándaca ti ángel nga guniʼné Pablo (biiyaʼ cuadru ni láʼ « Ca saduceu ne ca fariseu»). Ora biʼyaʼ comandante que jmaruʼ si cayuni discutírcabe la? biseendaʼ ti grupu de soldadu para cuee laabe lade ca binni que (Hech. 23:10). Peru cadi raqué diʼ nga birá ca guendanagana stiʼ Pablo. ¿Xiruʼ chiguizaacabe yaʼ? Guidúʼyanu ni lu stiʼ capítulo ca.

a Cumu nuu stale xpinni Cristu ni naca judíu la? zándaca nuu stale congregación ni raca reunir ra lidxi ca hermanu.

b Gudiʼdiʼ si iza, lu carta ni bicaa Pablo para ca hebreu, gúdxibe laaca’ jma galán gúnica’ ni ná pactu nacubi que ne ma’ cadi chinándacabe pactu ni maca nuu que. Ni bicaa Pablo que gucané ni ca xpinni Cristu para gánnacaʼ xi gábicaʼ ca judíu ni caguiñeyú laacaʼ. Laaca gucané ni iguidxi fe stiʼ ca xpinni Cristu ni zinándaruʼ Ley stiʼ Moisés que (Heb. 8:7-13).

c Nuu tu ná biʼniʼ ca hombre riʼ ti promesa o ti voto de nazareato (Núm. 6:1-21). Cumu maʼ bixiá Ley stiʼ Moisés la? maʼ cadi caquiiñeʼ peʼ guni cumplírcabe voto que. Neca zaqué, zándaca guníʼ ique Pablo gastiʼ naca guni cumplir ca hombre que voto o promesa ni bíʼnicaʼ Jehová. Ngue runi, gudíxebe para igá guicha íquecaʼ napiiruʼ ne yenebe laacaʼ ra templu que. Qué gánnanu xi tipu voto biʼniʼ ca hombre que. Peru pa ñaca ni ti voto ra naquiiñeʼ guuticabe ti manihuiiniʼ para guixiá ca pecadu stícabe, casi runi ca nazareu la? qué ñuni diʼ Pablo ni. Purtiʼ nánnabe maʼ qué risaca ca sacrificiu riʼ, purtiʼ para nga guti Jesús. Neca qué gánnanu xi guiráʼ biʼniʼ Pablo, nánnanu qué ñúnibe gastiʼ ni nucaa laabe nuchiiñaʼ conciencia stibe.

d ¿Xiñee qué ñanna Pablo pa sumo sacerdote que nga biʼniʼ mandar cápacabe ruaabe? Zándaca pur ca razón riʼ. Nuu tu ná la? maʼ huaxiéʼ ruuyabe. O zándaca cumu maʼ xadxí de bireebe de Jerusalén la? maʼ qué gánnabe tuu nga sumo sacerdote tiempu que. O cumu nuu stale binni raqué la? qué ñuuyabe tuu ngue biʼniʼ mandar cápacabe ruaabe.

e Lu iza 49, guca reunir ca apóstol ne ca ancianu para gúʼyacaʼ pa caquiiñeʼ peʼ chinanda ca ni cadi naca judíu Ley stiʼ Moisés, ládecabe nuu «chupa chonna xpinni Cristu ni guyuu lu secta stiʼ ca fariseu» (Hech. 15:5). Zándaca cumu dxiqué gúcacabe fariseu la? para tiempu que runibiáʼ ruʼ binni laacabe casi fariseu.