Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 28

«Dede ra jma zitu lu guidxilayú»

«Dede ra jma zitu lu guidxilayú»

Laanu ca testigu stiʼ Jehová cayúnirunu dxiiñaʼ ni bizulú ca xpinni Cristu lu primé siglu que

1. ¿Xii nga ca cosa ni runi ca xpinni Cristu yanna cásica biʼniʼ ca xpinni Cristu ni guyuu lu primé siglu que?

 CA XPINNI Cristu ni guyuu lu primé siglu que, biʼniʼ predicarcaʼ stiidxaʼ Dios de guidubi ladxidoʼcaʼ. Bidiicabe lugar gacané espíritu santu laacabe ne gabi laacabe xi gúnicabe. Neca guyuu tu gucalaʼdxiʼ nucueeza laacabe la? peru qué ñanda diʼ. Ne guizáʼ guluu Jehová ndaayaʼ laacabe. ¿Cadi dxandíʼ ngaca nga ni rúninu yanna laanu ca testigu stiʼ Jehová la?

2, 3. ¿Xiñee nabé risaca libru stiʼ Hechos?

2 Nanna dxíchidu biguidxi fe stitu né ca relatu sicarú ni zeeda lu libru stiʼ Hechos. Nácani ti libru nabé risaca. Laasi ni nga libru ra cayabi Dios laanu historia stiʼ ca xpinni Cristu ni guyuu lu primé siglu que.

3 Lu libru stiʼ Hechos riete de 95 binni, 32 país ne región, 54 guidxi ne gaʼ isla. Ca relatu zeeda luni caníʼ de binni casi laanu, de ca xaíque yuʼduʼ nabé orgulloso, ca políticu ni biʼniʼ crecaʼ nácacaʼ dios ne guzanándacaʼ ca xpinni Cristu casi ti maniʼ duxhuʼ, peru ca ni jma ruzeeteʼ ni nga de ca hermanu ne ca hermana stinu ni bibani lu primé siglu que. Laacabe laaca bidxaagalúcabe ca guendanagana ni ridxaagalunu yanna, peru neca zacá, qué nusaanacabe de ñuni predicárcabe stiidxaʼ Dios né stale gana.

4. ¿Xiñee runi sentirnu nuunu tobi si né Pablo, Tabita ne xcaadxi xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu que?

4 Lu primé siglu que, guyuu stale xpinni Cristu ni biyubi guni ni ná Dios, casi apóstol Pedro ne Pablo la? biʼniʼ predicarcaʼ né stale gana, Lucas, guca ti doctor ni nabé gunnaxhiicabe, Bernabé, guca ti hombre ni bidii de ni napa, Esteban, ti hombre nabé nadxibalú, Tabita, ti gunaa nabé nachaʼhuiʼ ne Lidia, ti gunaa ni bidxagalú binni ra lidxi ne xcaadxi hombre ne gunaa ni bizuubaʼ stiidxaʼ Jehová. Zándaca runi sentirnu nuunu tobi si né laacabe neca bibánicabe raca chupa mil iza, ¿xiñee yaʼ? Purtiʼ cásica laacabe la? laanu laaca nápanu dxiiñaʼ de gúninu discípulo (Mat. 28:19, 20). ¡Guizáʼ naroʼbaʼ ndaayaʼ riʼ!

«Dede ra jma zitu lu guidxilayú» (Hechos 1:8).

5. ¿Paraa bizulú ca discípulo stiʼ Jesús bíʼnicaʼ dxiiñaʼ ni gucuaacaʼ?

5 Guiníʼ íquenu dxiiñaʼ ni bidii Jesús ca discípulo stiʼ. Gúdxibe laacaʼ: «Peru zacaatu poder ora gueeda espíritu santu luguiatu. Zácatu testigu stinneʼ Jerusalén, guidubi Judea ne Samaria, ne dede ra jma zitu lu guidxilayú» (Hech. 1:8). Primé la? bidii espíritu santu laacabe poder para guni predicárcabe «Jerusalén» (Hech. 1:1–8:3). Despué bicaa espíritu santu laacabe guni predicárcabe «guidubi Judea ne Samaria» (Hech. 8:4–13:3). Ne últimu la? yeguni predicárcabe ca noticia galán stiʼ Reinu «dede ra jma zitu lu guidxilayú» (Hech. 13:4–28:31).

6, 7. ¿Xi guiráʼ nápanu yanna ni qué ñapa ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu que?

6 Gadxé modo biʼniʼ predicar ca xpinni Cristu ni guyuu lu primé siglu que, purtiʼ laacabe qué ñápacabe guidubi Biblia ne nin ti publicación para gusaananécabe binni. Gucuá libru de Mateo lu iza 41, libru de Hechos gucuá biaʼ lu iza 61, ne para tiempu que la? deruʼ chupa chonna carta stiʼ Pablo nuu. Ne stale de ca judíu que, ante gácacaʼ xpinni Cristu, ndaaniʼ ca sinagoga que nga bicaadiágacabe ca Escrituras Hebreas (2 Cor. 3:14-16). Peru cumu stale de laacabe qué gápacabe ca Escrituras Hebreas la? ora riguni predicárcabe maʼ riníʼcabe ni de memoria.

7 Ca dxi stinu riʼ, nápanu Biblia stinu ne nápanu stale publicación. Ne runi predicarnu ca noticia galán lu stale idioma ne cayacanenu binni gaca discípulo ndaaniʼ 240 guidxi ne territorio.

Rudii Espíritu santu poder

8, 9. a) ¿Xi gunda biʼniʼ ca discípulo stiʼ Jesús pur gucané espíritu santu laacaʼ? b) ¿Xi cayanda cayuni mozo ni nuu xpiaaniʼ purtiʼ cayacané espíritu stiʼ Dios laa?

8 Dxi bidii Jesús dxiiñaʼ riʼ ca discípulo stiʼ la? bíʼnibe laacaʼ promesa riʼ: «Zacaatu poder ora gueeda espíritu santu luguiatu». Ngue runi stipa stiʼ Dios nga chigacané ca discípulo stiʼ Jesús para guni predicarcaʼ lu guidubi Guidxilayú. Gucané espíritu santu Pedro ne Pablo para gusiándacaʼ binni, cueecaʼ demonio ne guindísacaʼ binni de lade gueʼtuʼ. Peru laaca bidii espíritu riʼ poder ca xpinni Cristu ni guyuu lu primé siglu que para gúnicaʼ ti dxiiñaʼ jma risaca: gusiidicabe binni ni dxandíʼ de Dios para ganda guicaacaʼ guendanabani ni qué zaluxe (Juan 17:3).

9 Lu iza 33 dxi cayaca saa stiʼ Pentecostés, bidxá guiráʼ ca discípulo stiʼ Jesús «de espíritu santu ne bizulú guníʼcabe gadxé gadxé idioma», ne zacá guníʼcabe de «ca cosa ni biʼniʼ Dios né poder stiʼ» (Hech. 2:1-4, 11). Ca dxi riʼ, qué rúninu milagru para guininu gadxé gadxé idioma. Peru cumu racané espíritu santu mozo ni nuu xpiaaniʼ la? randa riree ca publicación ca lu stale idioma. Ti ejemplu de laani nga guiráʼ beeu raca imprimir stale millón de revista Torre stiʼ ni rapa ne ¡Gutaná! ne lu página de internet ni nápanu lu jw.org, nuu publicación ne videu lu jma de ti mil idioma. Guiráʼ ndiʼ racané laanu guni predicarnu ne guininu de «ca cosa ni biʼniʼ Dios» ra nuu binni de guiráʼ nación, tribu ne idioma (Apoc. 7:9).

10. ¿Xi huazaaca dede lu iza 1989?

10 Dede lu iza 1989, nabé huazaalaʼdxiʼ mozo ni nuu xpiaaniʼ chuʼ Traducción del Nuevo Mundo lu stale idioma. Ne pur nga la? maʼ guca traducir ni lu jma de chupa gayuaa idioma ne maʼ guca imprimir jma de chupa gayuaa cuarenta millón de laani. ¡Ne cayaca imprimir ruʼ jma! Cayanda cayaca guiráʼ ndiʼ purtiʼ cayacané espíritu stiʼ Dios laanu.

11. Ximodo cayaca traducir ca publicación stinu?

11 Yanna guiníʼ íquenu ximodo huayaca traducir ca publicación ni nápanu. Nuu stale Testigu naca voluntariu ne runi dxiiñaʼ riʼ ndaaniʼ jma de 150 país ne territorio. Ne qué ridxagayaanu ndiʼ, purtiʼ gastiʼ sti organización casi stinu, laasini nga cayacané espíritu santu stiʼ Dios para ganda gusiidiʼ chaahuinu guiráʼ binni de Jehová, de Rey ni gulibe ne de Reinu stibe ni nuu guibáʼ (Hech. 28:23).

12. ¿Xi gucané Pablo ne xcaadxi xpinni Cristu guni predicarcaʼ?

12 Gucané espíritu santu ca xpinni Cristu ni guyuu lu primé siglu que para gunda biʼniʼ predicarcaʼ ne bisiidicaʼ binni. Dxi biʼniʼ predicar Pablo ca judíu ne ca binni de sti guidxi ni nuu Antioquía de Pisidia la? «guiráʼ ca ni nachaʼhuiʼ ladxidóʼ ni maʼ nuu para guicaa guendanabani ni qué zaluxe, biʼniʼ crecaʼ» (Hech. 13:48). Ne ra biluxe libru de Hechos guníʼ Lucas biʼniʼ predicar Pablo de «Reinu stiʼ Dios» né stale valor ne gastiʼ nuchiiñaʼ laa (Hech. 28:31). ¿Paraa bíʼnibe ni yaʼ? Roma, capital stiʼ ti potencia mundial. Rihuinni dxíchica espíritu santu nga bidii stipa ca xpinni Cristu riʼ para gunda bíʼnicaʼ dxiiñaʼ riʼ.

Runi predicarnu neca rizanándacabe laanu

13. ¿Xiñee nabé risaca guni orarnu ora sanándacabe laanu?

13 Dxi bizulú guzanándacabe ca discípulo stiʼ Jesús, gunábacaʼ Jehová gudii laacaʼ valor. ¿Xi bizaaca yaʼ? Bidii espíritu santu laacabe stipa para guni predicárcabe né stale valor (Hech. 4:18-31). Laanu laaca rinábanu Jehová gudii laanu guendabiaaniʼ ne stipa para cadi gusaana de guni predicarnu neca sanándacabe laanu (Sant. 1:2-8). Randa rúninu dxiiñaʼ riʼ purtiʼ riguu Jehová ndaayaʼ laanu ne rudii laanu espíritu santu stiʼ. Gastiʼ qué zanda gucueeza laanu de guni predicarnu stiidxaʼ Dios, nin jma nadipaʼ gucaalúcabe laanu o sanándacabe laanu. Peru para ganda gúninu ni la? caquiiñeʼ guinábanu Jehová gudii laanu espíritu santu, guendanuuxpiaaniʼ ne valor (Luc. 11:13).

14, 15. a) ¿Xi bizaaca dxi guzanándacabe ca xpinni Cristu pur ni guca Esteban? b) ¿Ximodo gunna ca binni de Siberia de mensaje stiʼ Dios?

14 Biʼniʼ predicar Esteban né stale valor ante guuti ca enemigu stiʼ laa (Hech. 6:5; 7:54-60). Dede dxi que «bizulú guzanándacabe guiráʼ ca xpinni Cristu» ne pur ngue bireeche ndase guiráʼ ca discípulo que ndaaniʼ guidxi Judea ne Samaria, ca apóstol si nga qué nireecaʼ. Peru qué nucueeza ni laacabe de ñuni predicárcabe. Guyé Felipe guidxi Samaria ne «biʼniʼ predicar ca binni que de Cristu» ne galán guyé ni laa (Hech. 8:1-8, 14, 15, 25). Ne cadi ngasi, relatu ca ná: «Stale de ca ni bireeche ndase ora guzanándacabe laacaʼ pur ni guca Esteban que yendacaʼ dede Fenicia, Chipre ne Antioquía. Peru ra nuu si ca judíu si nga runi predicárcabe mensaje que. Peru ládecabe nuu chupa chonna hombre de Chipre ne de Cirene ni guyé Antioquía ne bizulú biʼniʼ predicarcaʼ ra nuu ca binni ni riníʼ griegu ne bisiidicabe laacaʼ ca noticia galán stiʼ Señor Jesús» (Hech. 11:19, 20). Casi maʼ bidúʼyanu ca, ra guzanándacabe ca xpinni Cristu riʼ gucané ni para gunda guca predicar xcaadxi lugar.

15 Despué, zacagá bizaaca dxi maʼ guyuu Unión Soviética. Ne jmaruʼ si lu ca iza 1950, biseendacabe stale Testigu ndaaniʼ guidxi Siberia. Peru cumu bireechecabe ndaaniʼ gadxé gadxé guidxihuiiniʼ la? biʼniʼ predicárcabe ca diidxaʼ nacubi ne galán guidubi región ca. Pa ñaca qué nizaaca nga la? qué ñanda diʼ nindá ca hermanu ca lugar jma zitu, casi ca lugar ni riaana jma de chii mil kilómetru, purtiʼ qué gápacabe bueltu para guni viajárcarbe de racá. Peru laaca gobiernu que nga biseendaʼ laacabe sti ladu guidxi ca. Ti hermanu guníʼ, laaca ca autoridad ca gucanecaʼ para ganna ca binni de Siberia ni nayá ladxidóʼ ni dxandíʼ de Dios.

Stale ndaayaʼ rudii Jehová laanu

16, 17. ¿Xi prueba zeeda lu libru stiʼ Hechos ni rusihuinni guluu Jehová ndaayaʼ dxiiñaʼ ni biʼniʼ ca primé xpinni Cristu?

16 Rihuinni dxíchica guluu Jehová ndaayaʼ ca primé xpinni Cristu que. Neca Pablo ne xcaadxi hermanu nga bidxiibaʼ ne bizee la? peru casi ná Biblia «Dios bisiniisi ni» (1 Cor. 3:5, 6). Ne lu libru de Hechos zeeda caadxi prueba ni rusihuinni biroobaʼ dxiiñaʼ riʼ, purtiʼ Dios guluu ndaayaʼ ni. Ti prueba de laani nga ra ná «jmaruʼ si zireeche stiidxaʼ Dios, ne jmaruʼ si zidale discípulo ndaaniʼ guidxi Jerusalén» (Hech. 6:7). Ne «guidubi naca Judea, Galilea ne Samaria, maʼ guirutiʼ nuchiiñaʼ congregación ne jmaruʼ si naguidxi guca fe stiʼ. Ne bidale ca hermanu que, purtiʼ ridxíbicaʼ Jehová ne purtiʼ zinándacaʼ ni ná espíritu santu» (Hech. 9:31).

17 Ndaaniʼ guidxi Antioquía de Siria, biʼniʼ predicar stale xpinni Cristu ni nadxibalú ca binni ni riníʼ diidxaʼ griegu ne hebreu, ne Biblia ná: «Gucané Jehová laacabe, ne stale binni biʼniʼ cré ne yenanda Señor» (Hech. 11:21). ¿Xi bizaaca despué yaʼ? Bireeche «stiidxaʼ Jehová» ne bidale «ca binni ni runi cré» (Hech. 12:24). Ne pur biʼniʼ predicar Pablo ne xcaadxi hermanu guiráʼ ca binni de sti guidxi la? biroobaʼ stiidxaʼ Jehová ne gucuaa ni stipa (Hech. 19:20).

18, 19. a) ¿Xiñee nanna dxíchinu cayacané Jehová laanu tiempu riʼ? b) ¿Xi ejemplu nápanu ni rusihuinni qué ziuu dxi gusaana Jehová xquidxi?

18 Nanna dxíchinu laaca cayacané Jehová laanu tiempu riʼ. Pur nga guizáʼ stale binni caziidiʼ de Dios, cudiicaʼ xquendanabánicaʼ Jehová ne cayuunísacaʼ. Ne cumu cayacané ne caguu Jehová ndaayaʼ laanu la? nga runi cásica Pablo ne ca xpinni Cristu ni guyuu lu primé siglu que, cayanda cayuni predicarnu neca cucaalúcabe o canazanándacabe laanu (Hech. 14:19-21). Cadi cusaana Jehová laanu ne naaze dxiichibe laanu «né ca nabe ni qué ziuu dxi guinitilú» (Deut. 33:27). Ne cadi guiaandaʼ laanu qué ziuu dxi gusaana Jehová xquidxi «purtiʼ nabé risaca labe» (1 Sam. 12:22; Sal. 94:14).

19 Guzéʼtenu ti ejemplu. Tiempu guca Segunda Guerra Mundial, gunaazeʼ ca nazi hermanu hermanu Harald Abt ne biseendacabe laa lu campu de concentración ni guyuu Sachsenhausen. Lu beeu mayo iza 1942, yechuu caadxi hombre ra lídxibe ne zinecaʼ dxaapahuiiniʼ stibe ne Elsa, xheelabe. De raqué biseendacabe hermana riʼ ndaaniʼ caadxi campu de concentración. Sicaríʼ guníʼ Elsa: «Tiempu guyuaaʼ ndaaniʼ ca campu de concentración stiʼ Alemania, biziideʼ ti cosa nabé risaca: guizáʼ rudii espíritu santu stipa ca ni qué rusaana de guni ni ná Jehová neca cadíʼdicaʼ lu xiixa prueba nagana. Ante guinaazecabe naa biindaʼ carta stiʼ ti hermana ra ná ora ridídinu lu prueba guizáʼ nagana la? racané espíritu stiʼ Jehová laanu gatadxí ladxidoʼno. Ora biindaʼ ni la? rabeʼ cayuni exagerarbe, peru ora gudideʼ lu prueba riʼ la? biiyaʼ dxiicheʼ dxandíʼ ngue ni guniʼbe que. Pa caʼruʼ guizaacanu xiixa zacá la? raca nagana para laanu guni crenu ni, peru nga peʼ nga ni bizaacaʼ».

¡Cadi gusaana de guni predicarnu guiráʼ binni!

20. ¿Xi biʼniʼ Pablo dxi deguyoo ra lidxi, ne ximodo riguuni gana ca xpinni Cristu?

20 Ra ziluxe libru stiʼ Hechos riete nuu Pablo Roma ne deguyoo ra lidxi, ngue runi qué randa runi predicarbe de yoo pur yoo. Peru neca zaqué, biʼniʼ predicarbe ca ni riganna laabe (Hech. 28:31). Ca dxi stinu riʼ, stale de ca hermanu stinu maʼ qué randa rireecaʼ de ra lídxicaʼ, zándaca purtiʼ huaracaʼ ne maʼ qué randa riásacaʼ o purtiʼ nuucaʼ ti lugar ra riaapaʼ ca ni maʼ nagola o ca ni huará. Peru neca zacá, nadxiirúcabe Jehová ne racaláʼdxicabe guni predicárcabe. Nga runi, ora guni orarnu pur laacabe, guinábanu Jehová gacané ca hermanu riʼ guidxélacaʼ binni ni racalaʼdxiʼ guiziidiʼ jma de laa ne de ca promesa stiʼ.

21. ¿Xiñee yanna peʼ nga jma caquiiñeʼ gaca predicar?

21 Stale de laanu zanda guni predicarnu de yoo pur yoo ne de xcaadxi modo. Nga runi, galán gúninu stipa guni predicarnu jma jneza ne gacanenu gaca predicar «dede ra jma zitu lu guidxilayú». Rihuinni dxíchica maʼ nabáninu lu ca últimu dxi pur ca «señal» ni cahuinni yanna riʼ (Mat. 24:3-14). Nga runi cadi gunítinu tiempu. Yanna peʼ nga jma naquiiñeʼ gúninu «xhiiñaʼ» Señor (1 Cor. 15:58).

22. ¿Xi maʼ gudixhe íquenu gúninu laga cabézanu guedandá dxi stiʼ Jehová?

22 Maʼ gaxha nuu dxi stiʼ Jehová (Joel 2:31). Nga runi, laga cabézanu guedandá dxi ca la? cadi gusaana de guni predicarnu né stale valor. Nuuruʼ stale binni napa gana guiziidiʼ, cásica ca binni de Berea que (Hech. 17:10, 11). Nga runi, guinínenu laacaʼ de Reinu stiʼ Dios dede ora gunadiáganu ca diidxaʼ riʼ: «¡Biaʼsi ni bíʼniluʼ, mozo chaʼhuiʼ ne ni runi jneza!» (Mat. 25:23). Pa gúninu stipa pur guni predicar biaʼ gándatiʼ, ziuʼnu nayecheʼ ne qué zaxélenu de Jehová purtiʼ nánnanu bisíʼdinu guiráʼ binni de «Reinu stiʼ Dios».