Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 26

«Qué zati nin tobi de laatu»

«Qué zati nin tobi de laatu»

Bisihuinni Pablo napa fe ne nadxii xcaadxi ora bilaahua barcu ra zeʼ

Zeeda ni lu Hechos 27:1-28:10

1, 2. ¿Xi guiráʼ chiguidxaagalú Pablo lu viaje ni chiguni, ne xiñee nuu razón para chuʼbe xizaa?

 MACA gudxi Festo Pablo: «Zieluʼ nezalú César». Zándaca guníʼ ique Pablo xi guizaaca ora maʼ nuu nezalú César. Maʼ zinebe chupa iza de deguyoobe Cesarea, ne zándaca viaje ni gúnibe Roma riʼ zacané ni laabe (Hech. 25:12). Nánnanu bietenaláʼdxibe guiráʼ ni gudíʼdibe dxi biʼniʼ viajarbe lu barcu, ngue runi zándaca nuube xizaa pur viaje ni chigúnibe riʼ ne purtiʼ chebe nezalú emperador que.

2 Cadi ndiʼ nga primé viaje chuʼ xquendanabani Pablo lu peligru ora maʼ zeʼ lu nisadóʼ. Maʼ chonna biaje bilaahua barcu ra zebe ne dede biaanabe lu nisadóʼ ti dxi ne ti gueelaʼ (2 Cor. 11:25, 26). Biaje riʼ, maʼ cadi zebe casi misioneru ne maʼ cadi libre laabe, maʼ zebe casi tobi ni deguyoo. Ne napa xidé guni viajarbe jma de chonna mil kilómetru para chindabe Roma. ¿Ñee zuni huantarbe chindabe de raqué la? Ne pa chindabe, cadi guiaandaʼ laanu zuni juzgar ti gobiernu ni guizáʼ napa poder laabe, ni nuu lu náʼ Binidxabaʼ. ¿Ñee zaníʼ gobiernu riʼ naquiiñeʼ gátibe la?

3. ¿Xi gudixhe ique Pablo guni, ne xi zazíʼdinu lu capítulo riʼ?

3 Qué nidxibi Pablo neca nanna zadxaagalú stale guendanagana Roma. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ nánnabe pa guidxíbibe, zucueeza ni laabe de guni predicarbe né stale guendanayecheʼ (Mat. 6:27, 34). Ne Jehová peʼ racalaʼdxiʼ guni predicarbe de Reinu stiʼ Dios ra tiica si, dede né ra nuu ca binni ni napa autoridad (Hech. 9:15). Ne nga peʼ nga ni racalaʼdxiʼ Pablo guni. Cumu ngaca nga racaláʼdxinu gúninu la? guidúʼyanu xi bíʼnibe, ne xi zanda guizíʼdinu de laabe.

«Cudxiguetaʼ bi laadu» (Hechos 27:1-7a)

4. ¿Ximodo barcu ra guyé Pablo que, ne tu yené laabe?

4 Cayapa Julio, ti oficial stiʼ ejércitu stiʼ Roma, Pablo ne xcaadxi presu. Guníʼ oficial riʼ ziécabe lu ti barcu ni cadi tan xadxí de yendá Cesarea. Zeeda barcu que de Adramitio, ti puertu ni riaana costa occidental stiʼ Asia Menor, riaana puertu riʼ frente de Mitilene, lu isla stiʼ Lesbos. Primé zié ni ladu guiaʼ ne de racá zacaa ni ladu riaaziʼ gubidxa. Neza zeʼ barcu que, zandeteʼ ni ne zudxiibaʼ ni cosa ne guendaró. Qué rié binni lu ca tipu barcu riʼ, ngue runi huaxiéʼ galán ndaaniʼ ni ne jmaruʼ si para ca ni nuu presu (biiyaʼ cuadru ni láʼ « Ladu ridiʼdiʼ ca barcu ni ziné cosa ne guendaró»). Cadi Pablo si nga xpinni Cristu ni zeʼ ndaaniʼ barcu que, laaca zeʼ xhupa de ca ni jma xhamígube, Aristarco ne Lucas. Ne nánnanu Lucas nga bicaa ni bizaaca raqué. Ni qué gánnanu nga pa gudíxecabe para guyécabe ndaaniʼ barcu que o pa coʼ (Hech. 27:1, 2).

5. ¿Tu biʼyaʼ Pablo ora yendá Sidón, ne xi rizíʼdinu de ni bizaaca raqué?

5 Despué de biʼniʼ viajárcabe ti gayuaa chii kilómetru guidubi ti dxi, gulezadxí barcu que ra puertu stiʼ Sidón, ni riaana guriá guidxi Siria. Qué ñuni tratar Julio Pablo casi ti gubaanaʼ, zándaca purtiʼ romanu laabe ne caʼruʼ guihuinni pa nápabe donda (Hech. 22:27, 28; 26:31, 32). Dede bidiibe lugar guiete Pablo ndaaniʼ barcu que para chiugapadiuxi ca xpinni Cristu de raqué. Cumu maʼ xadxí de deguyoo Pablo la? ¡nánnanu guizáʼ biecheʼ ca hermanu que ora bíʼyacaʼ laabe! Nga runi galán guiníʼ íqueluʼ ndiʼ: «¿Ñee laaca zanda guidxagaluáʼ ca hermanu né stale guendanayecheʼ la?». Pa gúniluʼ ni la? guizáʼ ziuuluʼ gana (Hech. 27:3).

6-8. ¿Ximodo guyé ni laacabe lu viaje ni bíʼnicabe de Sidón hasta Cnido, ne xi biʼniʼ Pablo laga zeʼ lu barcu que?

6 Despué bireecabe de Sidón ne guyécabe ladu guiaʼ. De raqué gucuaacabe ladu riaaziʼ gubidxa neza ra nuu costa stiʼ Cilicia, gudíʼdicabe gaxha de Tarso, guidxi ra biniisi Pablo. Ne Lucas bicaa ora zécabe neza «cudxiguetaʼ bi» laacabe (Hech. 27:4, 5). Peru neca nagana ra cadíʼdicabe que, nanna dxiichinu biʼniʼ predicar Pablo ca presu que, ca soldadu, ca binni zeʼ lu barcu que ne dede ca binni ni ruuyabe ora rindácabe xiixa lugar. Yanna, ¿laanu yaʼ? ¿Ñee laaca runi predicarnu tutiica si binni ne ratiica si nuunu la?

7 De raqué, yendácabe Mira, ti puertu ni nuu ladu gueteʼ stiʼ Asia Menor. Raqué gudxiʼbaʼ Pablo ne xcaadxi binni lu sti barcu para checaʼ Roma (Hech. 27:6). Lu primé siglu que, Egipto nga guidxi ni ruseendaʼ guendaró guidxi Roma, ne stale barcu ni riné trigu raqué ruzuhuaadxí ca ni Mira. Ne lu tobi de ca barcu ca nga gudxiʼbaʼ Julio, apóstol Pablo, ca soldadu ne ca prisioneru que. Zándaca jma naroʼbaʼ barcu riʼ que primé que, purtiʼ ziné ni stale trigu ne laaca ziné ni 267 binni, lade ca binni ca zeʼ ca ni runi dxiiñaʼ lu barcu que, soldadu, prisioneru ne xcaadxi binni ni zeʼ Roma. Ra gudxíʼbacabe lu barcu riʼ, jma stale binni biʼniʼ predicar Pablo, nanna dxiichinu biʼniʼ predicarbe biaʼ gúndatiʼ.

8 Bireecabe Mira ne guyécabe Cnido, ti guidxi ni riaana ladu riaaziʼ gubidxa stiʼ Asia Menor. Ora galán nuu tiempu, zándaca rúnicabe viaje que ti dxi si. Peru Lucas bicaa: «Gudídidu stale dxi lu nisa que purtiʼ chaahuiʼ ziuudu ne dede apena yendadu Cnido» (Hech. 27:7a). Zándaca bindaacabe purtiʼ ca dxi que biaba mal tiempu (biiyaʼ cuadru ni láʼ « Mediterráneo ne bi reciu», ni zeeda lu yaza 208). ¡Pobre ca ni zeʼ lu barcu que! ¡Nanna pabiáʼ bidxíbicabe ne gucanácabe yaʼ!

«Nabé nadipaʼ canaazeʼ bi que laadu» (Hechos 27:7b-26)

9, 10. ¿Xi guendanagana bidxaagalúcabe gaxha de isla stiʼ Creta?

9 Ora yendácabe Cnido, gucalaʼdxiʼ capitán que ñeruʼ ladu riaaziʼ gubidxa, peru Lucas guníʼ: «Cudxiguetaʼ bi que laadu» (Hech. 27:7b). Laga nuucabe guriá nisadóʼ la? cayacané ca ola que laacabe. Peru ra jma ziyuucabe ndaaniʼ nisadóʼ, biete ti bi reciu ni zeeda de ladu guiaʼ ne bicaanáʼ ni laacabe ladu gueteʼ. Ne cásica bíʼnicabe dxi nuucabe lu isla stiʼ Chipre, biaanacabe lu isla stiʼ Creta para cadi guniná bi reciu que barcu que, ne ra gudiʼdiʼ dxi maʼ cadi tan feu peʼ guyuu tiempu que. Neca biéchecabe purtiʼ biaanadxí bi que la? napa xidé gúnicabe xiixa purtiʼ maʼ zeeda tiempu nanda.

10 Neca gunda bilácabe lu isla stiʼ Creta, cayaca nagana para laacabe gucueezacabe barcu que, Lucas bicaa: «Guca nagana para laadu tídidu lu costa que, peru gunda yendadu ti lugar láʼ Bellos Puertos». Bidxélacabe ti lugar ra gunda bizuhuaacabe barcu que, zándaca ante chindácabe ti guidxi ra ruzulú neza ni ricaacabe para chécabe ladu guiaʼ. ¿Pabiáʼ tiempu guyuucabe raqué yaʼ? Lucas bizeeteʼ guyuucabe raqué «stale tiempu». Peru napa xidé guireecabe nagueendaca purtiʼ zándaca maʼ nucaabe septiembre o octubre. Ne pa guiaanarúcabe raqué la? jma maʼ nagana zaca para laacabe guni viajárcarbe (Hech. 27:8, 9).

11. ¿Xi gudxi Pablo ca binni zeʼ lu barcu que gúnicaʼ, ne xi bíʼnicaʼ?

11 Zándaca caadxi de ca binni ni zeʼ lu barcu que gunabadiidxacaʼ Pablo xi gúnicaʼ purtiʼ laabe maʼ stale biaje huayuni viajarbe lu nisadóʼ Meditarráneo. Ngue runi gúdxibe laacaʼ gucuezadxicaʼ barcu que purtiʼ pa qué gúnicabe ni, zanitilú barcu que ne cargamentu stini, ne cadi ngasi, dede zándaca guníticabe xquendanabánicabe. Peru hombre zigusá barcu que ne dueñu stini guniʼcaʼ zaa guni seguírcabe, zándaca para chindácabe nagueenda sti puertu jma seguru ne guiaanacabe raqué. Bicuudxicabe Julio, ne stale de ca binni que guniʼcaʼ zaa guni seguircabe guriá nisadóʼ que dede chindácabe puertu stiʼ Fenice, purtiʼ zándaca jma naroʼbaʼ lugar que ne jma galán ni para tídicabe tiempu nanda. Laga caníʼcabe ngue, bíʼyacabe cundubi ti bi nisa, ngue runi guníʼ íquecabe zanda chindácabe ne bizulú biʼniʼ viajárcabe sti biaje (Hech. 27:10-13).

12. ¿Xi guendanagana bidxaagalúcabe ora bixhélecabe de isla stiʼ Creta, ne xi biʼniʼ ca marineru que?

12 Jmaruʼ si feu gúcani ora «biaba ti bi yooxhoʼ». Gunda bilácabe lu «ti islahuiiniʼ láʼ Cauda», riaana ni 65 kilómetru de ti lugar láʼ Bellos Puertos. Peru neca zaqué nuu riesgu chiné bi yooxhoʼ que laacabe ladu gueteʼ ne guidxelasaa barcu que lu ca yuxi ni nuu gaxha de costa stiʼ África. Guizáʼ cadxibi ca marineru que, ngue runi nagueendaca gundétecabe canuahuiiniʼ ni nuu atrá de barcu que. Nagana gúcani purtiʼ zándaca maʼ daʼ nisa ndaaniʼ canuahuiiniʼ que. De raqué guluucabe doo barcu que ti cadi guibiá ni. Ne laaca gundétecabe ca vela stini ne biyúbicabe modo gudxiilú barcu que ladu cundubi bi ti cadi guniná tormenta que ni. ¡Guníʼ ique pabiáʼ nagana guca ni! Peru neca zaqué, qué ñaanadxí barcu que de niniibi, Lucas guníʼ: «Nabé nadipaʼ canaazeʼ bi que laadu». Ne ra guionna gubidxa que maʼ bisáʼbicabe caadxi doo stiʼ barcu que ti guisisi ni ne cadi guiaaziʼ ni (Hech. 27:14-19).

13. ¿Xi bizaaca ndaaniʼ barcu que ora bidxaagalúcabe tormenta que?

13 Guizáʼ bidxibi ca ni zeʼ lu barcu que, peru Pablo ne ca xcompañeru nuudxicaʼ ne nuucaʼ seguru zalacaʼ, purtiʼ maca gudxi Jesús, ne laaca gudxi ti ángel Pablo zié Roma para gudii testimonio (Hech. 19:21; 23:11). Chupa semana bidxelasaa tormenta que barcu que ridxí ne huaxhinni. Ne cumu cadi cayanadxí de guiaba nisaguié ne nacahui nuu guibáʼ la? qué ñanda ñuuyaʼ hombre zigusá barcu que gubidxa nin beleguí para ñanna paraa ngue nuucaʼ o pa neza checaʼ. De nin ñanda ñócabe ca dxi que. Peru ¿ximodo guindaanacabe pa guirácabe cayaca nándacabe, cadxíbicabe ne cayaba nisaguié yaʼ?

14, 15. a) ¿Xiñee bisietenalaʼdxiʼ Pablo ca binni ni zeʼ ndaaniʼ barcu que ni maca gúdxibe laacaʼ? b) ¿Xi rietenaláʼdxinu ora ránnanu de esperanza ni bidii Pablo ca binni que?

14 Bizuhuaa Pablo ne bisietenalaʼdxiʼ laacabe maca gudxi laacabe xi zanda guizaacacabe, peru qué ñúnibe ni para si hugaanibe donda íquecaʼ, sínuque para gudiicaʼ cuenta jma galán pa nucaadiágacaʼ laabe. De raqué gúdxibe laacaʼ: «Cayabeʼ laatu gápatu valor, purtiʼ qué zati nin tobi de laatu. Barcu riʼ si nga zanitilú» (Hech. 27:21, 22). ¡Nanna pabiáʼ gutadxí ladxidóʼcabe yaʼ! Nanna dxiichinu laaca nabé nayecheʼ guyuu Pablo purtiʼ biquiiñeʼ Jehová laabe para gábibe ca binni que zalacaʼ. Ne purtiʼ nabé rizaalaʼdxiʼ Jehová guiráʼ binni. Nga runi «qué racaláʼdxibe guinitilú nin tobi, ni racaláʼdxibe nga gaca arrepentir guiráʼ binni» (2 Ped. 3:9). Nga runi ¡yanna peʼ nga jma caquiiñeʼ guinínenu binni de esperanza ni rudii Dios! Cadi guiaandaʼ laanu nuu xquendanabani stale binni ra naxoo ne para Jehová nabé risácacabe.

15 Zándaca maʼ guniʼné Pablo stale de ca binni ni zeʼ ndaaniʼ barcu que de esperanza stiʼ Dios (Hech. 26:6; Col. 1:5). Peru ora bíʼyabe maʼ calaahua barcu que, gúdxibe laacaʼ cadi guidxíbicaʼ purtiʼ qué záticaʼ, guniʼbe: «Nuchiʼ bizuhuaa ti ángel stiʼ Dios cueeʼ, Dios ni runeʼ adorar ne runeʼ xhiiñaʼ, ná rabi naa: “Cadi guidxíbiluʼ Pablo. Napa xidé guzuhuaaluʼ nezalú César, ne nannuʼ xi la? zulá Dios lii ne zulá ca ni zineluʼ”. Nga runi lagapa valor, señor caʼ, purtiʼ runeʼ cré Dios ne nannaʼ zaca casi peʼ modo gudxi ni naa. Peru napa xidé guiréʼcanu lu xiixa isla» (Hech. 27:23-26).

«Biree guirácabe ra nabidxi ne bilácabe» (Hechos 27:27-44)

«Bidiibe xquixe peʼ Dios nezalú guiracaʼ» (Hechos 27:35).

16, 17. a) ¿Pora biʼniʼ orar Pablo, ne ximodo gucané oración ni bíʼnibe que? b) ¿Ximodo guca cumplir ni maca guníʼ Pablo que?

16 Biaʼ xhono gayuaa setenta kilómetru guxhubiyú nisa barcu que lu guiropaʼ semana que. Peru málasi bidii ca marineru que cuenta ruluíʼ maʼ zirecaʼ ra nabidxi. Zándaca purtiʼ binadiágacabe cadxelasaa ca ola que guriá nisadóʼ que. Ngue runi bisábacabe ca ancla stini atrá de laani para cadi xhubiyú ca ola que ni ti ganda gudxiiluni ruaa playa que para ganda guzuhuaani raqué. Óraque gucalaʼdxiʼ ca marineru que nuxooñecaʼ, peru gudxi Pablo oficial stiʼ ejércitu que ne ca soldadu nuu raqué: «Pa qué guiaana ca hombre riʼ ndaaniʼ barcu riʼ, qué zalatu». Ngue runi maʼ qué niná ca soldadu que nuxooñeʼ ca marineru que. Ne ora biʼyaʼ Pablo maʼ nuudxí barcu que la? gudxi laacabe gócabe ti ndaa ne bisietenalaʼdxiʼ laacabe qué záticabe. Óraque «bidiibe xquixe peʼ Dios nezalú guiracaʼ» (Hech. 27:31, 35). Ra biʼniʼ Pablo oración para gudii xquixe peʼ Dios, bisaanabe ti ejemplu galán cadi para Lucas ne Aristarco si, sínuque para guiráʼ xixenu. Galán guiníʼ íquenu: «Ora runeʼ orar nezalú xcaadxi, ¿ñee riguu ni gana laacabe ne riguixhedxini ladxidóʼcabe la?».

17 Despué de biʼniʼ orar Pablo maʼ qué nidxibi ca hombre que ne gudocaʼ (Hech. 27:36). De raqué bisábacabe trigu ni zinécabe que ndaaniʼ nisadóʼ para guisisi barcu que ti cadi guiaaziʼ ni ne ganda guireecabe guriá. Ora birá gueelaʼ, bichuugucabe ca doo stiʼ ca ancla que, bitaatacabe ca doo ni liibi ca remu stiʼ timón que ne gundísacabe ca vela (o trinquete) ni nuu delante que para chiné bi ni neza ra playa. Óraque bidxelasaa barcu que ti loma yuxi nuu ndaaniʼ nisadóʼ ne bizulú cabiá atrá ni tantu reciu cadxelasaa ca ola que ni. Gucalaʼdxiʼ ca soldadu que ñuuticaʼ ca presu que ti cadi guxooñecaʼ, peru gudxi Julio laacabe cadi gúnicabe ni. Ne laaca gudxi Julio laacabe guyúbicabe guireecabe lu yuxi, ca ni zanda xhuʼbaʼ, guiábacaʼ ndaaniʼ nisa ne ca ni coʼ la? quíbacaʼ lu ca yagandahui stiʼ barcu que. Bizaaca guiráʼ ni maca gudxi Pablo laacabe, biaʼsi chupa gayuaa setenta y seis binni biree ra nabidxi ne bilacaʼ (Hech. 27:44). Peru ¿paraa yendácabe yaʼ?

«Nabé nachaʼhuiʼ guca ca binni» que (Hechos 28:1-10)

18-20. ¿Ximodo bisihuinni ca binni de Malta nacháʼhuicaʼ, ne xi milagru guca raqué?

18 Yendácabe ra ti isla láʼ Malta, riaanani ladu gueteʼ stiʼ Sicilia (biiyaʼ cuadru ni láʼ « ¿Paraa riaana isla stiʼ Malta?»). Ora biʼyaʼ ca binni que bedandá ca ni bilaahua que guriá nisadóʼ, nadxéʼ ládicaʼ ne cayacadíticaʼ, «nabé nachaʼhuiʼ» gúcacabe né laacaʼ (Hech. 28:2). Cumu cayaba nisaguié ne guizáʼ nananda nuu la? ngue runi biʼniʼ ca binni que ti guí para guidxaacabe. Ne óraque guca ti milagru.

19 Cumu racalaʼdxiʼ Pablo gacané laacabe la? guyé yetopa ti terciu yaga ndahui ne guluu ni lu bele que. Peru málasi bireeyaande ti beendaʼ malu lade ca yaga que, gudoyaa nabe ne qué nundaa. Ora biʼyaʼ ca binni que ni bizaaca que, guníʼ íquecaʼ nácani ti castigu stiʼ Dios. a

20 Lu relatu ca ná «cabeza ca binni que guidxabe guí». Ti libru ná diidxaʼ «guidxabe guí» nácani ti diidxaʼ griegu ne ca doctor ca nga riquiiñeʼ ca ni. Nga runi biquiiñeʼ Lucas ca diidxaʼ riʼ purtiʼ doctor laa (Hech. 28:6; Col. 4:14). Peru gudxibináʼ si Pablo, biaba beendaʼ que ne qué nizaacabe gastiʼ.

21. a) ¿Xi bizeeteʼ Lucas lu relatu riʼ? b) ¿Xi milagru biʼniʼ Pablo, ne xi biʼniʼ ca binni de Malta que?

21 Raqué nabeza Publio, ti hombre ricu ni napa caadxi layú. Zándaca laabe nga funcionariu romano ni jma napa autoridad lu isla stiʼ Malta. Lucas bicaa nácabe «ti hombre risaca de isla que», ne nga nga ni cá lu chupa de ca guié ni bidxélacabe lu isla que. Nabé galán modo bidxaagalú hombre riʼ Pablo ne ca xcompañeru, ne bidiibe lugar guiaanacaʼ ra lídxibe chonna gubidxa. Ca dxi que, huará bixhoze Publio. Lucas bicaa xi peʼ cayácabe, guniʼbe: «Nexhené xindxáʼ ne yuubaʼ ndaaniʼ». Óraque biʼniʼ Pablo ti oración, gudixhenáʼ luguiabe ne bisianda laabe. Guizáʼ bidxagayaa ca binni que, ngue runi yenecaʼ stale binni huará ra nuube para gusiándabe laacaʼ. Ne laaca bisigáʼdecaʼ laacabe stale cosa ne bidiicaʼ guiráʼ ni zaquiiñecabe lu viaje que (Hech. 28:7-10).

22. a) ¿Xi guníʼ ti hombre ni nanna de Biblia de relatu ni bicaa Lucas? b) ¿Xi zadúʼyanu lu sti capítulo ca?

22 Guizáʼ biaʼsi guiráʼ ni riete lu relatu ni bicaa Lucas. Sicaríʼ guníʼ ti hombre ni nanna de Biblia: «Laani nga tobi de ca relatu ni zeeda lu Biblia ni ruzeeteʼ xi guiráʼ bizaaca lu viaje que. Ruzeeteʼ ni stale detalle de ca viaje ni biʼniʼ ca barcu que lu primé siglu ne modo guyuu clima lu nisadóʼ Mediterráneo tiempu que [...] napa xidé gucuaacabe ni lu xiixa guiʼchiʼ». Zándaca Lucas peʼ nga bicaa guiráʼ ni guca lu viaje riʼ. Ne pa zacá ni la? zándaca bicaabe xiruʼ bizaaca lu viaje que despué. Peru ¿xi zazaaca Pablo ora chindá Roma yaʼ? Guidúʼyanu ni lu sti capítulo ca.

a Runibiáʼ ca binni de Malta tipu beendaʼ que. Nga rusihuinni dxiqué guyuu beendaʼ lu isla que. Peru zándaca ra gudiʼdiʼ iza, jma maʼ stale binni guyuu lu isla ca ne biiticaʼ laacame.