Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 21

«Cadi naa diaʼ napaʼ donda pa gatiʼ binni»

«Cadi naa diaʼ napaʼ donda pa gatiʼ binni»

Biʼniʼ predicar Pablo né stale gana ne bidii conseju para ca ancianu

Zeeda ni lu Hechos 20:1-38

1-3. a) ¿Ximodo guti Eutico? b) ¿Xi biʼniʼ Pablo, ne xi rizíʼdinu de laabe?

 NUU PABLO ndaaniʼ guidxi Troas. Dagulisaanebe stale hermanu lu guionna pisu stiʼ ti yoo. Nápabe stale ni guiníʼnebe laacaʼ purtiʼ maʼ últimu dxi ngue nuunebe laacaʼ, ngue runi qué ñánnabe gunda galaa gueelaʼ. De calá calor ndaaniʼ yoo que pur guiráʼ biaaniʼ ni cá guí ndaaniʼ ni. Zuba ti joven láʼ Eutico ruaa ventana stini, laga cucaadiágabe discursu stiʼ Pablo gucuá bacaandaʼ laabe ne málasi bireeyándebe de raqué.

2 Cumu Lucas doctor laa la? zándaca primeca laabe nga bireebe para gacanebe Eutico, peru maʼ qué ñanda ñúnibe gastiʼ purtiʼ guti hombrehuiiniʼ riʼ (Hech. 20:9). Ora biete Pablo, guʼtaʼ luguiabe ne ná rabi ca binni que: «Cadi gúʼnatu, purtiʼ nabani joven riʼ». Bisibani Pablo Eutico. ¡Ti milagru ndiʼ! (Hech. 20:10).

3 Ni bizaaca riʼ rusihuinni xi guiráʼ cosa sicarú zanda guni Jehová né espíritu santu stiʼ. Qué gapa Pablo donda pur guti Eutico, peru laaca qué racaláʼdxibe gacaná ca hermanu que pur ni bizaaca riʼ ne pur nga guirá fe sticaʼ. Ra bisibani Pablo hombrehuiiniʼ riʼ gucanebe ca hermanu que gatadxí ladxidoʼcaʼ ne gaca fe sticaʼ jma naguidxi para cadi gusaana de guni predicarcaʼ né stale gana. Rihuinni dxíchica nabé rusisaca ne runi respetar Pablo guendanabani, ngue runi guniʼbe: «Cadi naa diaʼ napaʼ donda pa gatiʼ binni» (Hech. 20:26). Guidúʼyanu ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Pablo ne gusisácanu guendanabani cásica bíʼnibe ni.

«Bireebe zebe Macedonia» (Hechos 20:1, 2)

4. ¿Xi bizaaca Pablo guidxi Éfeso?

4 Casi bidúʼyanu lu capítulo ni gudiʼdiʼ que, huaxiéʼ galán guyeni Pablo dxi biʼniʼ predicar guidxi Éfeso. Ca binni de guidxi que rúnicaʼ dxiiñaʼ de plateru ne rutoocaʼ bidóʼ para gaca adorar Ártemis, ngue runi pur ni cusiidiʼ Pablo que guizáʼ bidxiichicaʼ ne bicaalucaʼ laabe. Relatu ca ná: «Guyuudxí si ca binni que, biseendacaa Pablo ca discípulo. Guluube gana laacaʼ ne guca despedirbe de laacaʼ, oraqueruʼ bireebe zebe Macedonia» (Hech. 20:1).

5, 6. a) ¿Pabiáʼ tiempu guyuu Pablo Macedonia, ne ximodo gucanebe ca hermanu de raqué? b) ¿Ximodo biiyaʼ Pablo ca hermanu stiʼ?

5 Ora zeʼ Pablo Macedonia, gulezadxibe ra puertu stiʼ Troas ne biaanabe raqué ti tiempu purtiʼ gulézabe ñuuyabe Tito raqué, laa zeʼ Corinto (2 Cor. 2:12, 13). Peru ora gunna Pablo qué zanda cheʼ Tito raqué la? biree zeʼ Macedonia. Zándaca biaʼ ti iza biaanabe raqué ne «gúdxibe ca discípulo […] que stale diidxaʼ ni cuʼ gana laacaʼ» (Hech. 20:2). a Despué biiyaʼ Tito laabe Macedonia ne gudxi laabe guizáʼ guyuulaʼdxiʼ ca hermanu de Corinto primé carta ni biseendabe para laacaʼ (2 Cor. 7:5-7). Ndiʼ bicaani Pablo gucaa sti carta ra nuucabe, ne laani nga ni runibiaʼnu casi Guiropa carta para ca Corintios.

6 Risaca gánnanu Lucas bizeeteʼ nabé guluu Pablo gana ca hermanu de Éfeso ne de Macedonia dxi yegánnabe laacaʼ. Ne ndiʼ rusihuinni xi runi sentir Pablo pur laacabe. Cadi casi ca fariseu que laabe, purtiʼ laacaʼ riníʼ íquecaʼ jma risácacaʼ que xcaadxi, sínuque guizáʼ gunnaxhiibe ca hermanu de congregación que. Biiyabe laacaʼ casi xcompañérube (Juan 7:47-49; 1 Cor. 3:9). Ne zacá biiyabe laacaʼ dede né ora gupa xidé bidiibe laacaʼ conseju nadipaʼ (2 Cor. 2:4).

7. ¿Ximodo rinanda ca superintendente ejemplu stiʼ Pablo?

7 Ca dxi riʼ, runi ca ancianu ne ca superintendente stipa pur chinándacaʼ ejemplu stiʼ Pablo. Ne ora caquiiñeʼ la? rudiicabe conseju nadipaʼ ca hermanu purtiʼ racaláʼdxicaʼ gacanécabe laacaʼ. Lugar de guni juzgárcabe ca hermanu riʼ, rúnicabe stipa guiénecabe laacaʼ ne ruyúbicabe modo cúʼcabe gana laacaʼ. Ti superintendente de circuito ni napa stale experiencia guníʼ: «Stale hermanu racalaʼdxiʼ guni ca cosa ca jneza, peru stale biaje napa xidé gudxiilúcabe ca ni runiná ne ca ni ruchibi laacabe, ne pur nga qué ridxélacabe xi gúnicabe». Zanda cuʼ ca ancianu gana ca hermanu ni runi sentir zacá (Heb. 12:12, 13).

Guníʼ stiidxacaʼ «guuticaʼ laabe» (Hechos 20:3, 4)

8, 9. a) ¿Xiñee maʼ qué ñé Pablo Siria? b) ¿Xiñee guca nanalaʼdxiʼ ca judíu Pablo?

8 Biree Pablo Macedonia zeʼ Corinto ne biaanabe raqué chonna beeu. b Cá íquebe chebe Cencreas, guicaabe ti barcu Siria ne de raqué chebe Jerusalén para gudiibe ca hermanu pobre que ca ni biseendaʼ ca hermanu sticaʼ para laacaʼ (Hech. 24:17; Rom. 15:25, 26). c Peru bizaaca xiixa ni cadi cabezaʼ Pablo ne pur ngue bichaabe ni naguixhe íquebe. ¿Xi bizaaca yaʼ? «Guníʼ stiidxaʼ ca judíu guuticaʼ laabe» (Hech. 20:3).

9 Guca nanalaʼdxiʼ ca judíu de Corinto Pablo purtiʼ biiyacabe laabe casi ti apóstata. Ne tiempu biʼniʼ predicarbe raqué, guca Crispo, xaíque stiʼ sinagoga, xpinni Cristu (Hech. 18:7, 8; 1 Cor. 1:14). Sti dxi, guyé ca judíu ra nuu Galión, gobernador de Acaya, para guiniʼcaʼ cucheené Pablo ley, peru qué nulabi Galión laacaʼ ne pur ngue guizáʼ bidxiichicaʼ (Hech. 18:12-17). Zándaca gunna ca judíu o guníʼ íquecaʼ cheʼ Pablo chicaa barcu Cencreas, ngue runi guníʼ stiidxacaʼ chiguuticaʼ laabe raqué. Guidúʼyanu xi biʼniʼ Pablo.

10. ¿Xiñee zanda guininu cadi pur bidxibi Pablo nga maʼ qué ñé Cencreas?

10 Para gapa Pablo ni bidii ca hermanu que laa ne cadi guizaaca xiixa la? guníʼ ique guibiguetaʼ Macedonia lugar de cheʼ Cencreas. Gudixhe ique Pablo cheʼ a pie ne cadi lu barcu, cadi purtiʼ jma seguru ni, purtiʼ laaca nuu stale gubaanaʼ ne peligru guiaanacabe ca lugar que. Peru neca zacá, guníʼ íquebe jma seguru nga chebe a pie que chebe Cencreas. Peru ni galán nga cadi zebe stúbibe, ziné Aristarco laabe, Gayo, Segundo, Sópater, Timoteo, Tíquico ne Trófimo (Hech. 20:3, 4).

11. ¿Xi rúninu para cadi guizaacanu xiixa, ne xi ejemplu bisaana Jesús para laanu?

11 Cásica Pablo, laanu, ca xpinni Cristu de tiempu riʼ, laaca rápanu laanu para cadi guizaacanu xiixa ora maʼ canayuni predicarnu. Nga runi, nuu lugar riuunu pur grupu o rinenu stobi. Ne rápanu cuidadu ora sanándacabe laanu neca qué zanda gucueezanu ni, peru qué riguʼnu xquendanabáninu ra naxoo (Juan 15:20; 2 Tim. 3:12). Guiníʼ íquenu ni biʼniʼ Jesús dxi nuu Jerusalén. Ora bíʼyabe cutopaʼ ca xhenemígube guié para guchacaʼ laabe, «bicaachilube ne bireebe ndaaniʼ templu que» (Juan 8:59). Ne dxi guníʼ stiidxaʼ ca judíu guuticaʼ laabe, maʼ qué nizabe ládecaʼ, sínuque bireebe de raqué ne guyebe «ti guidxi lá Efraín, gaxha de desiertu» (Juan 11:54). Nga runi ridúʼyanu gupa Jesús laa para cadi guizaaca xiixa ne zacá guni cumplir dxiiñaʼ ni bisaanané Jehová laa. Ne ngaca nga ni runi ca xpinni Cristu tiempu riʼ (Mat. 10:16).

«Nabé biéchecabe» (Hechos 20:5-12)

12, 13. a) ¿Ximodo biʼniʼ sentir ca hermanu ora bíʼyacaʼ maʼ bibani Eutico? b) ¿Xi esperanza zeeda lu Biblia riguixhedxí ladxidoʼno?

12 Juntu guyé Pablo ne ca xcompañeru Macedonia. Peru zándaca bixhélecabe ne lu «gaayuʼ gubidxa» d biguetaʼ biiyacabe sti biaje purtiʼ Lucas bicaa: «Yeugaandadu laacabe Troas» (Hech. 20:6). e Raqué nga bisibani Pablo Eutico, casi bidúʼyanu ra bizulú capítulo riʼ. ¿Ximodo rábiluʼ biʼniʼ sentir ca hermanu que ora bíʼyacaʼ bibánibe yaʼ? Biblia ná «nabé biéchecabe» (Hech. 20:12).

13 Dxandíʼ, tiempu riʼ maʼ qué raca diʼ milagru casi ni bizaaca riʼ. Peru nabé ratadxí ladxidóʼ ne riecheʼ ca ni maʼ biniti ti familia ora gánnacaʼ de esperanza ni rudii Biblia de guiasa ca ni maʼ guti (Juan 5:28, 29). Cadi guiaandaʼ laanu guti Eutico sti biaje purtiʼ naca binni ruchee (Rom. 6:23). Peru ca ni guiasa de lade gueʼtuʼ lu Guidxilayú cubi, zápacaʼ oportunidad de guibánicaʼ para siempre. Ne ca ni guiasa para cheʼ guibáʼ, zuni mandárnecaʼ Jesús ne zacaacaʼ ti cuerpu ni qué rati (1 Cor. 15:51-53). Nga runi, cásica ca ni bibí zaqueca ca «xcaadxi dendxuʼ» nápacaʼ razón para guiéchecaʼ (Juan 10:16).

«Nezalú stale binni ne de yoo pur yoo» (Hechos 20:13-24)

14. ¿Xi gudxi Pablo ca ancianu de Éfeso ora bíʼyabe laacaʼ Mileto?

14 Biʼniʼ viajar Pablo né ca xcompañeru de Troas hasta Asón, ne despué guyécabe Mitilene, Quíos, Samos ne Mileto. Cumu cá ique Pablo chindá Jerusalén para dxi raca Saa stiʼ Pentecostés la? guyebe lu ti barcu ni qué ruzuhuaadxí Éfeso, peru nápabe gana guiníʼnebe ca ancianu de Éfeso, ngue runi bisendacaabe laacaʼ Mileto (Hech. 20:13-17). Ora yendacaʼ, gúdxibe laacaʼ: «Nanna dxíchitu ximodo bibaneʼ ládetu dede primé dxi bizuhuaa ñeeʼ ndaaniʼ ca guidxi stiʼ Asia. Gucaʼ humilde ra bineʼ xhiiñaʼ Señor casi esclavu, biinaʼ ne bineʼ sufrir purtiʼ gucalaʼdxiʼ ca judíu ñuuticaʼ naa. Qué ñaanadxieeʼ de ñabeʼ laatu guiráʼ xixé ni gacané laatu, ne laaca qué ñaanadxieeʼ de nusiideʼ laatu nezalú stale binni ne de yoo pur yoo. Bidieeʼ ti testimonio completu cásica ra nuu ca judíu ne zaqueca ra nuu ca griegu, bisiideʼ laacaʼ naquiiñeʼ gaca arrepentircaʼ, guni adorarcaʼ Dios ne gápacaʼ fe Jesús Señor stinu» (Hech. 20:18-21).

15. ¿Xiñee galán guni predicarnu de yoo pur yoo?

15 Tiempu riʼ nuu stale modo runi predicarnu. Peru cásica biʼniʼ Pablo, laaca rúninu stipa chuunu ca lugar ra nuu binni, ra ribézacabe carru, ca calle ra nabé ridiʼdiʼ binni ne ca lugar ra nuu stale negocio. Peru laanu, ca testigu stiʼ Jehová, jma runi predicarnu de yoo pur yoo. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ zacá, guiráʼ binni jma zapa oportunidad de gucaadiaga mensaje stiʼ Reinu. Ndiʼ rusihuinni biaʼca risaca guiráʼ binni para Jehová. Zacá randa ridxélanu ca binni ni nayá ladxidóʼ ne racanenu cada tobi de laacaʼ. Ne ora runi predicarnu, raca fe stinu jma naguidxi ne racaneni laanu guni huantarnu. Ne pur runi predicarnu nezalú stale binni ne de yoo pur yoo, rihuinni dxandíʼ xpinni Cristu laanu.

16, 17. ¿Xiñee zanda guininu guca Pablo nadxibalú, ne ximodo rinándanu ejemplu stibe?

16 Relatu ca ná gudxi Pablo ca ancianu de Éfeso qué ganna xi guendanagana zadxaagalú Jerusalén. Peru laaca gúdxibe laacaʼ: «Qué ruuyaʼ xquendanabaneʼ casi xiixa nabé risaca, ni racalaʼdxeʼ nga gunduuxeʼ carrera stinneʼ ne dxiiñaʼ ni maʼ bidii Señor Jesús naa: gudieeʼ ti testimonio completu de ca noticia galán de guendanachaʼhuiʼ stiʼ Dios» (Hech. 20:24). Guizáʼ nadxibalú guca Pablo purtiʼ neca nabé feu modo guzanándacabe laabe ne guca huarabe biʼniʼ cumplirbe né dxiiñaʼ ni gucuaabe riʼ.

17 Tiempu riʼ, laaca ridxaagalú ca xpinni Cristu gadxé gadxé guendanagana. Nuu tu laa nabeza ca lugar ra rucueeza gobiernu dxiiñaʼ stinu ne canazanándacabe laacaʼ. Ne xcaadxi napa guendahuará ni runiná laa o ni runiná ca sentimientu stiʼ. Ne stale joven cudxiilucaʼ presión stiʼ ca xcompañeru de ra scuela. Intiica guendanagana cadxaagalunu, ca testigu stiʼ Jehová, nácanu nadxibalú casi Pablo, ne qué zusaananu de gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios.

«Lagapa laatu ne lagapa ca dendxuʼ stiʼ Dios» (Hechos 20:25-38)

18. ¿Xiñee guníʼ Pablo maʼ cadi laa napa donda pa gatiʼ binni, ne ximodo zanda chinanda ca ancianu de Éfeso ejemplu stibe?

18 Dxi bidagulisaané Pablo ca ancianu de Éfeso, gúdxibe laacaʼ zándaca maʼ qué zuuyacaʼ laabe. Biidibe laacaʼ caadxi conseju nadipaʼ ne bisietenaláʼdxibe laacaʼ xi maʼ bíʼnibe, guniʼbe: «Cadi naa diaʼ napaʼ donda pa gatiʼ binni, purtiʼ qué ñaanadxieeʼ de nudieeʼ laacaʼ guiráʼ ca conseju stiʼ Dios». Yanna, ¿ximodo zanda chinándacabe ejemplu stibe ti cadi gápacabe donda pa gatiʼ binni yaʼ? Gúdxibe laacaʼ: «Lagapa laatu ne lagapa ca dendxuʼ stiʼ Dios, purtiʼ espíritu santu biʼniʼ nombrar laatu superintendente para gápatu congregación stiʼ Dios, ni guziʼbe né rini stiʼ Xiiñibe» (Hech. 20:26-28). Laaca gúdxibe laacaʼ ziuu binni ni zeeda gaca casi «lobo naduxhuʼ» ládecaʼ ne zusiguiicaʼ «ca discípulo para chinándacaʼ laacabe». Yanna, ¿xi naquiiñeʼ guni ca ancianu riʼ yaʼ? Sicaríʼ gudxi Pablo laacabe: «Lagataná ne laguietenalaʼdxiʼ, chonna iza qué nusaanaʼ de nudieeʼ conseju cada tobi de laatu ridxí ne huaxhinni dede biinaʼ ora bineʼ ni» (Hech. 20:29-31).

19. ¿Xi bizaaca ra ziluxe primé siglu, ne xiruʼ bizaaca despué pur laani?

19 Guyuu binni ni zeeda gaca casi «lobo naduxhuʼ» ládecabe ra ziluxe primé siglu. Biaʼ lu iza 98 bicaa apóstol Juan ca diidxaʼ riʼ: «Yanna riʼ maʼ bihuinni stale anticristu [...]. Bireecabe ládenu, peru cadi de laanu laacabe. Purtiʼ pa ñaca de laanu laacabe la? ñaananécabe laanu» (1 Juan 2:18, 19). Lu guionna siglu, bizulú guyuu ca xaíque yuʼduʼ pur ni rusiidiʼ ca apóstata que. Ne lu guidapa siglu guníʼ emperador Constantino maʼ libre ca xaíque yuʼduʼ gusiidicaʼ ni nacaʼ. Ne raqué nga bizulú bisiidiʼ ca apóstata riʼ cosa ni cadi dxandíʼ. Ne yenándacabe ni rusiidiʼ binni ne ca costumbre sticaʼ, ne despué guniʼcaʼ zeeda ca ni lu Biblia. Ne dede yanna rinándaruʼ ca yuʼduʼ ca cosa ni cadi dxandíʼ rusiidiʼ binni ne ca costumbre sticaʼ.

20, 21. ¿Ximodo bisihuinni Pablo racalaʼdxiʼ gacané ca hermanu stiʼ, ne ximodo rinanda ca ancianu de tiempu riʼ ejemplu stibe?

20 ¡Gadxé peʼ guca Pablo de ca xaíque yuʼduʼ riʼ purtiʼ laacaʼ guca aprovecharcaʼ de ca xpínnicaʼ! Peru Pablo biʼniʼ dxiiñaʼ para gapa ni iquiiñeʼ ne cadi gaca ti carga para ca hermanu. Qué nibézabe nudiicabe laabe bueltu pur cayúnibe xhiiñaʼ Dios. Ne laaca guluube gana ca ancianu de Éfeso gúnicaʼ zacaca ora gúdxibe laacaʼ: «Naquiiñeʼ gacanetu ca ni nuu débil». Ne laaca gúdxibe laacaʼ: «Naquiiñeʼ guietenaláʼdxitu ca stiidxaʼ Señor Jesús ora guníʼ: “Jma nayecheʼ riuu binni ora rudii que ora ricaa”» (Hech. 20:35).

21 Ca dxi riʼ, laaca racané ca ancianu ca hermanu sticaʼ cásica biʼniʼ Pablo dxiqué. Ne nánnacabe responsabilidad stícabe nga gápacabe «congregación stiʼ Dios» ne qué rúnicabe ni para si guicaacabe xiixa. Rinabaʼ ca xaíque yuʼduʼ ca bueltu ca xpínnicaʼ. Peru ca xpinni Cristu qué rachelucaʼ gápacaʼ jma ne qué rudxiibacaʼ laca laacaʼ purtiʼ guiráʼ ca ni ruyubi gusisácacabe laa, nabé feu modo riluxe (Prov. 11:2; 25:27).

«Nabé biinacaʼ» (Hechos 20:37).

22. ¿Xiñee nabé gunnaxhii Pablo ca ancianu de Éfeso?

22 Bisihuinni Pablo nabé nadxii ca hermanu stiʼ ne laaca nabé gunnaxhii ca hermanu que laabe. Ngue runi, dxi maʼ chebe que, «biinacaʼ ne gúndacaʼ yanni Pablo ne bidiicaʼ bixiduʼ laabe» (Hech. 20:37, 38). Tiempu riʼ, laaca rusisácanu ne nadxiinu ca hermanu ni rinanda ejemplu stiʼ Pablo, purtiʼ rudiicaʼ de tiempu sticaʼ, de ni nápacaʼ ne stipa sticaʼ para gápacaʼ ca dendxuhuiiniʼ stiʼ Dios. ¿Cadi dxandíʼ rizíʼdinu stale de ejemplu stiʼ Pablo la? Nga runi, biaʼsi nga ni bizeetebe ora guniʼbe: «Cadi naa diaʼ napaʼ donda pa gatiʼ binni» (Hech. 20:26).

b Zándaca tiempu ca nga bicaabe Romanos.

c Biiyaʼ cuadru ni láʼ « Yesaana Pablo bueltu ni bidopa».

d Ti viaje ni bíʼnicabe dxi bireecabe Filipos ne zécabe Troas que, bíʼnicabe ni chupa gubidxa lu barcu (Hech. 16:11). Peru viaje riʼ, zándaca bíʼnicabe ni gaayuʼ gubidxa purtiʼ reciu nuu bi.

e Lu Hechos 20:5, 6, maʼ ruzeeteʼ Lucas né de laa sti biaje lu relatu ca. Ndiʼ rusihuinni biguetaʼ biiyaʼ Pablo Lucas sti biaje guidxi Filipos ra bisaanabe laa, ne maʼ juntu guyécabe Troas (Hech. 16:10-17, 40).