Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 13

«Biʼniʼ discutírcabe stale»

«Biʼniʼ discutírcabe stale»

Gunabadiidxacabe grupu ni zániru pa caquiiñeʼ gaca circuncidar binni

Zeeda ni lu Hechos 15:1-12

1-3. a) ¿Xi guendanagana bilá ñuni dividir ca hermanu de congregación ni guyuu lu primé siglu que? b) ¿Xiñee galán guidúʼndanu relatu riʼ?

 BIBIGUETAʼ Pablo ne Bernabé guidxi Antioquía de Siria, despué de guyecaʼ primé viaje sticaʼ casi misioneru. Ne guizáʼ cayéchecaʼ purtiʼ «bixheleʼ Dios ti puertaʼ para gapa ca nación fe» (Hech. 14:26, 27). Guca predicar ca noticia galán guidubi guidxi que ne «stale binni» de sti guidxi biʼniʼ cré ne guca xpinni Cristu (Hech. 11:20-26).

2 Cadi guiráʼ diʼ xpinni Cristu de Judea biéchecaʼ ora gúnnacaʼ cayuunisa stale binni. Ne raqué nga bizulú caadxi de laacaʼ guníʼ naquiiñeʼ gaca circuncidárcabe para gácacabe xpinni Cristu. Peru laaca guyuu tu laa guníʼ cadi caquiiñeʼ peʼ gaca circuncidárcabe. Yanna, ¿ximodo guni tratárcabe ca xpinni Cristu ni naca judíu ne ca xpinni Cristu de xcadxi guidxi yaʼ? ¿Ñee caquiiñeʼ peʼ chinanda ca xpinni Cristu de xcaadxi guidxi Ley stiʼ Moisés la? Cumu nabé nadipaʼ modo biʼniʼ discutírcabe la? bilá ñuu división ndaaniʼ congregación que. ¿Ximodo gaca chaahuiʼ guendanagana riʼ yaʼ?

3 Nabé risaca guidúʼndanu relatu riʼ, purtiʼ zacané ni laanu gánnanu xi gúninu ora chuʼ xiixa guendanagana ndaaniʼ congregación ni zándaca gucaa laanu maʼ cadi chuʼnu tobi si né ca hermanu stinu.

«Pa qué gaca circuncidartu [...], qué zanda guilatu» (Hechos 15:1)

4. ¿Xi bisiidiʼ ca judíu ni maʼ naca xpinni Cristu, ne xi rucaa ndiʼ laanu guinabadiidxanu?

4 Sicaríʼ bicaa Lucas: «Ca dxi que beeda caadxi hombre de Judea [guidxi Antioquía] ne bizulú cusiidicaʼ ca hermanu: “Pa qué gaca circuncidartu según costumbre stiʼ Moisés, qué zanda guilatu”» (Hech. 15:1). Qué gánnanu pa guca ca hombre ni beeda de Judea que fariseu ante gácacaʼ xpinni Cristu, peru ruluíʼ zinándacabe modo riníʼ ique ca binni que ne pur ngue racaláʼdxipecabe chinándacabe ni ná Ley que. Ne zándaca gudxítecabe ca hermanu que ora guníʼcabe cusiidicabe ni ná ca apóstol ne ca ancianu de Jerusalén que, peru cadi dxandíʼ ni (Hech. 15:23, 24). Peru pa 13 iza ante gudxi Dios Pedro zanda chuʼ binni ni caʼruʼ gaca circuncidar ndaaniʼ congregación, ¿xiñee nuuruʼ xpinni Cristu judíu ni ná naquiiñeʼ gaca circuncidárcabe yaʼ? (Hech. 10:24-29, 44-48). a  

5, 6. a) ¿Xiñee guyuu caadxi judíu ni maʼ naca xpinni Cristu guníʼ naquiiñeʼ gaca circuncidar ruʼ binni? b) ¿Xiñee cadi naca pactu de circuncisión que parte de pactu ni biʼniné Dios Abrahán? (Biiyaʼ ni ná nota).

5 Zándaca nuu stale razón ni nucaa ca xpinni Cristu que ñúnicaʼ ni. Tobi de laacani nga purtiʼ Jehová peʼ nga gunabaʼ laacabe gaca circuncidárcabe para guihuinni nácacabe ti guidxi especial stiʼ Dios. Ne dede ante guicaacabe Ley stiʼ Moisés que maca gunabaʼ Jehová Abrahán ne familia stiʼ gúnicaʼ ni (Lev. 12:2, 3). b Laaca gunabaʼ Ley que gaca circuncidar ca binni de sti guidxi ni racalaʼdxiʼ guni celebrar ca saa ni rúnicabe casi Pascua (Éx. 12:43, 44, 48, 49). Ne para ca judíu que la? cadi nayá ti hombre ni caʼruʼ gaca circuncidar ne qué zanda guni ni ná Dios (Is. 52:1).

6 Naquiiñeʼ gaca ca judíu ni guca xpinni Cristu que humilde ne gápacaʼ fe para ganda gúnicaʼ guiráʼ ca cosa nacubi ni caziidicaʼ. Cumu maʼ pactu cubi que nga guyuu lugar stiʼ pactu biʼniné Jehová guidxi Israel la? nga runi neca dede gúlecabe judíu laacabe maʼ qué riníʼ diʼ nga maca nácacabe parte de xquidxi Dios. Ne pa nuu judíu ni maʼ naca xpinni Cristu ne nabeza sti guidxi, casi ca ni nabeza Judea la? caquiiñeʼ gápacaʼ valor para guiniʼcaʼ maʼ nácacaʼ xpinni Cristu ne guni aceptarcaʼ ca binni de sti guidxi ni maʼ naca xpinni Cristu ne caʼruʼ gaca circuncidar (Jer. 31:31-33; Luc. 22:20).

7. ¿Xi qué ñene ca hombre ni beeda de Judea que?

7 Ni dxandíʼ la? qué nuchaa diʼ ca regla stiʼ Jehová, purtiʼ lu pactu nacubi que, zeedaruʼ ca principiu jma risaca ni gucuá lu Ley stiʼ Moisés (Mat. 22:36-40). Nga runi, sicaríʼ bicaa Pablo despué ora guníʼ de circuncisión: «Ni dxandíʼ judíu laa la? dede ndaaniʼ ladxidóʼ naca ni. Ne ni dxandíʼ maʼ guca circuncidar la? napa ti marca lu corazón stiʼ, ne raca ni pur espíritu ne cadi pur zeeda ni lu libru ra cá ley» (Rom. 2:29; Deut. 10:16). Qué ñene ca «hombre ni beeda de Judea» que ca cosa nacubi que ne gucuacaʼ tema rinábaruʼ Jehová gaca circuncidar ca xpinni. ¿Ñee ziuucabe razón la?

«Biʼniʼ discutírcabe stale» (Hechos 15:2)

8. ¿Xiñee gucuaa ca hermanu que decisión checaʼ ra nuu grupu ni zániru?

8 Laaca bizeeteʼ Lucas «qué ñuu Pablo ne Bernabé de acuerdu né» ca hombre ni beeda de Judea. Ngue runi «despué de biʼniʼ discutírcabe stale, guníʼ stiidxaʼ ca hermanu que guseendacaʼ Pablo, Bernabé ne xhupa xhonna hermanu ra nuu ca apóstol ne ca ancianu ni nuu Jerusalén para gaca chaahuiʼ problema que» (Hech. 15:2). c Nabé biʼniʼ discutir ca hermanu de Antioquía purtiʼ cada tobi de laacaʼ guníʼ íquecaʼ nápacaʼ razón ne biaʼsi ngue ni caniʼcaʼ. Para ganda chuʼ congregación que tobi si ne chuʼ paz ládecabe la? gucuaa ca hermanu que decisión guinabadiidxacaʼ «ca apóstol ne ca ancianu ni nuu Jerusalén» xi gúnicaʼ para gaca chaahuiʼ problema que, laacabe nga grupu ni zániru ni guyuu tiempu que. ¿Xi rizíʼdinu de ca hermanu de Antioquía?

Guyuu caadxi binni guníʼ caquiiñeʼ chinanda ca binni de sti guidxi Ley stiʼ Moisés.

9, 10. ¿Xi rizíʼdinu de ca hermanu de Antioquía, de Pablo ne de Bernabé yaʼ?

9 Primé cosa ni rizíʼdinu nga naquiiñeʼ gápanu confianza organización stiʼ Dios. Guidúʼyanu xiñee. Nanna ca hermanu de Antioquía puru judíu nga ca xpinni Cristu ni nuu lu grupu ni zániru que. Peru guyuucabe seguru zaquiiñecaʼ Stiidxaʼ Dios para guni chaahuicaʼ guendanagana que. ¿Xiñee guyuucabe seguru yaʼ? Purtiʼ nánnacabe riquiiñeʼ Jehová espíritu santu stiʼ ne Jesucristu, xaíque stiʼ congregación, para gacané ca hermanu riʼ (Mat. 28:18, 20; Efes. 1:22, 23). Nga runi ora chuʼ problema nadipaʼ ndaaniʼ congregación la? galán chinándanu ejemplu stiʼ ca xpinni Cristu de Antioquía ra gápanu confianza organización stiʼ Dios ne Grupu ni Zániru.

10 Laaca rizíʼdinu nabé risaca gácanu humilde ne gápanu paciencia. Guiníʼ íquenu de Pablo ne Bernabé. Espíritu santu nga gulí laacabe para chiguni predicárcabe ndaaniʼ xcaadxi guidxi. Peru neca zaqué qué niníʼ íquecabe nápacabe derechu guni chaahuicabe problema de circuncisión que laasicabe (Hech. 13:2, 3). Guníʼ apóstol Pablo guyé Jerusalén purtiʼ «gudxi Dios» laa cheʼ raqué, ndiʼ rusihuinni Dios ngue gucané laacabe (Gál. 2:2). Ca dxi riʼ laaca runi ca ancianu stipa gusihuínnicaʼ nácacaʼ humilde ne nápacaʼ paciencia ora riuu xiixa problema ni zanda guni dividir congregación. Lugar de guni discutírcabe tu laa napa razón la? ruyúbicabe gacané Jehová laacabe ra guni estudiárcabe Biblia ne ra chinándacabe ca instrucción ni rudii mozo ni nuu xpiaaniʼ (Filip. 2:2, 3).

11, 12. ¿Xiñee risaca cuézanu gusiene chaahuiʼ Jehová laanu xiixa tema?

11 Nuu biaje naquiiñeʼ cuézanu gusiene chaahuiʼ Jehová laanu xiixa tema. Nécaxa bibí Cornelio pur espíritu santu lu iza 36 despué de ca dxi stiʼ Jesús, gupa xidé guleza ca hermanu que dede lu iza 49 para bisiene Jehová laacabe pa caquiiñeʼ peʼ gaca circuncidar binni de sti guidxi, zándaca biaʼ 13 iza gulézacabe para biénecabe ni. ¿Xiñee xadxí gulézacabe yaʼ? Zándaca bidii Jehová lugar tidiʼ tiempu riʼ ti ganda guiaaʼ ca judíu cambiu naroʼbaʼ que. Ne purtiʼ maʼ raca ti mil gaʼ gayuaa iza de biʼniné Jehová Abrahán pactu de circuncisión que (Juan 16:12).

12 ¡Ti privilegiu guizáʼ naroʼbaʼ nga gusiidiʼ Bixhózenu ni nuu guibáʼ laanu guiníʼ íquenu modo riníʼ ique! Rúnibe ni né paciencia ne guendarannaxhii ne siempre rusiidibe laanu para cheni laanu galán (Isa. 48:17, 18; 64:8). Nga runi, cadi gudiʼnu lugar gucaa orgullo ca laanu guicanu tema gaca peʼ ni rábinu ne cadi guininu mal de ca cambiu ni runi organización stiʼ Jehová (Ecl. 7:8). Pa gudiʼnu cuenta maʼ cayácanu orgulloso la? nagueendaca guiníʼ íquenu ca principiu ni zeeda lu capítulo 15 stiʼ Hechos ne guinábanu Jehová gacané laanu chinándanu ca ni. d

13. Ora rusíʼdinu, ¿ximodo zanda gusihuínninu nápanu paciencia cásica Jehová?

13 Laaca naquiiñeʼ gápanu paciencia ne ca binni ni rudiʼnu estudiu ni raca nagana para laa gusaana xiixa creencia o costumbre ni cadi zeeda lu Biblia. Ora rizaaca nga la? zándaca naquiiñeʼ cuézanu tidiʼ ti tiempuhuiiniʼ para gacané espíritu santu laabe chindá ca ni caziidibe ca ndaaniʼ ladxidoʼbe (1 Cor. 3:6, 7). Laaca galán guinábanu Dios gacané laanu purtiʼ laa nanna pora ne xii nga ni jma galán gúninu (1 Juan 5:14).

Neza zécabe ziníʼcabe experiencia ni riguu gana (Hechos 15:3-5)

14, 15. a) ¿Ximodo bisihuinni ca hermanu de Antioquía nadxiicaʼ Pablo, Bernabé ne ca ni ziné laacaʼ que? b) ¿Ximodo guluu Pablo ne ca xcompañeru gana ca hermanu de Fenicia ne Samaria?

14 Laaca bizeeteʼ Lucas lu relatu que: «Yendee congregación que laacabe neza. Despué gudíʼdicabe Fenicia ne Samaria. Ne ra cusiene chaahuicabe ca hermanu ximodo maʼ bizulú binni de xcaadxi guidxi cayuni adorar Dios, nabé biéchecaʼ» (Hech. 15:3). Ra yendee congregación que Pablo, Bernabé ne ca ni ziné laacaʼ que neza la? bisihuínnicaʼ nadxiicaʼ ne rusisácacaʼ laacabe ne laaca bisihuínnicaʼ racaláʼdxicaʼ cuʼ Dios ndaayaʼ laacabe. ¡Guizáʼ galán ejemplu bisaana ca hermanu de Antioquía para laanu! Nga runi galán guiníʼ íquenu: «¿Ñee rusisacaʼ ca hermanu stinneʼ ne “jmaruʼ si ca ancianu ni cayuni dxiiñaʼ nadipaʼ para guiniʼcaʼ ne gusiidicaʼ de stiidxaʼ Dios” la?» (1 Tim. 5:17).

15 Laga zécabe neza, bizulú Pablo ne ca xcompañeru cayábicaʼ ca hermanu de Fenicia ne Samaria guiráʼ ni bizaacaʼ dxi guyecaʼ yeguni predicarcaʼ ca binni de xcaadxi guidxi. Ora binadiaga ca hermanu que ni bizaaca que, nabé guluuni gana laacaʼ. Lade ca xpinni Cristu ni cucaadiaga laacabe que nuu judíu ni bixooñeʼ de xquidxi despué de biiticabe Esteban. Cásica dxiqué, ora gánnanu ximodo caguu Jehová ndaayaʼ dxiiñaʼ rúninu nabé riguu ni gana laanu, ne jmaruʼ si ora cadídinu lu xiixa guendanagana. Nga runi nabé risaca cadi guiáʼdxanu ca reunión ca ne ca asamblea ni rápanu, laaca naquiiñeʼ guidúʼndanu ca experiencia ni reeda lu ca publicación stinu ni nuu lu sitiu jw.org. Pa gúninu ca ni bizéʼtenu riʼ la? nabé zaguu ca ni gana laanu.

16. ¿Xiñee nánnanu beeda gaca tema de circuncisión que ti problema?

16 Despué de biʼniʼ viajar ca hermanu de Antioquía que gaayuʼ gayuaa cincuenta kilómetru ladu gueteʼ, yendacaʼ Jerusalén. Sicaríʼ bicaa Lucas: «Galán bidxaagalú congregación, ca apóstol ne ca ancianu laacabe, ne gúdxicabe laacaʼ guiráʼ ca cosa ni maʼ biʼniʼ Dios pur mediu de laacabe» (Hech. 15:4). «Peru chupa chonna xpinni Cristu ni guyuu lu secta stiʼ ca fariseu biásacaʼ de lu asientu sticaʼ ne guniʼcaʼ: “Caquiiñeʼ gaca circuncidárcabe ne gucaʼnu laacabe chinándacabe Ley stiʼ Moisés”» (Hech. 15:5). Rihuínnica maʼ nuu problema de circuncisión que ne naquiiñeʼ guni chaahuicabe ni.

«Guca reunir ca apóstol ne ca ancianu» (Hechos 15:6-12)

17. ¿Tuu nga ca ni guyuu lu grupu ni zániru de dxiqué, ne xiñee guyuu ca ancianu ládecabe?

17 Proverbios 13:10 ná: «Ti binni nuu xpiaaniʼ rinabaʼ gudiicabe laa conseju». Nga peʼ nga ni biʼniʼ «ca apóstol ne ca ancianu» que, guca reunircaʼ para guiniʼcaʼ de problema que (Hech. 15:6). Laacabe nga guzanírucabe lu dxiiñaʼ stiʼ ca xpinni Cristu de dxiqué, cásica runi Grupu ni Zániru ni yanna. Peru ¿xiñee juntu biʼniʼ ca «ancianu» ne ca apóstol que dxiiñaʼ yaʼ? Purtiʼ cadi tan xadxí biiti caadxi binni malu Santiago ne laaca biseguyoocaʼ Pedro ti tiempu. Nga runi, caquiiñeʼ chuʼ hermanu capacitadu lade ca apóstol que, purtiʼ pa málasi guizaaca xcaadxi apóstol que ni bizaaca Santiago ne Pedro la? siempre ziuu tu laa sániru lu xhiiñaʼ Dios.

18, 19. ¿Xi guníʼ Pedro ne xii ngue racaláʼdxibe ganna ca ni cucaadiaga laabe que?

18 Laaca bizeeteʼ Lucas: «Nabé xadxí biʼniʼ discutírcabe ni, para biasa Pedro ne guníʼ: “Hermanu caʼ, nanna dxíchitu naa nga primé ni gulí Dios de ládetu para chiné ca noticia galán ra nuu ca binni de xcaadxi nación ti guni crecaʼ. Ne Dios ni runibiáʼ ladxidóʼ binni, bisihuinni riuulaʼdxiʼ ni rúnicabe ora bidii laacabe espíritu santu, cásica bidii ni laanu. Bisihuínnibe tobi si modo ruuyabe laanu ne ca binni de xcaadxi nación ne bisiabe ladxidoʼcaʼ pur fe sticaʼ”» (Hech. 15:7-9). Ti diccionariu cusiene xi riníʼ ca diidxaʼ «biʼniʼ discutírcabe» ni riete lu versículo 7. Lu diidxaʼ griegu la? laca laani nga biyúbicabe gánnacabe ni dxandíʼ ne bíʼnicabe stale pregunta. Ruluíʼ si gadxé gadxé modo riníʼ ique ca hermanu que de tema riʼ, peru guyuucabe de acuerdu guiníʼcabe de laani ne cada tobi guníʼ xi riníʼ ique.

19 Bisietenalaʼdxiʼ Pedro laacabe laa peʼ guyuu dxi gulí Dios né espíritu santu Cornelio ne familia stiʼ lu iza 36. Nga runi pa Jehová runi aceptar ca judíu ne ca binni de sti guidxi, ¿tuu ndiʼ guiníʼ qué zanda guidxíñacabe Dios yaʼ? Laaca bizeetebe riuulaʼdxiʼ Jehová modo runi adorárcabe laa pur fe ni nápacabe Jesucristu ne cadi pa cayúnicabe ni ná Ley stiʼ Moisés (Gál. 2:16).

20. ¿Xiñee guníʼ Pedro cutiidiʼ ca judíu que prueba Dios?

20 Despué de bisiene chaahuiʼ Pedro ni ná Stiidxaʼ Dios ne ni ná espíritu santu, guníʼ: «Yanna, ¿xiñee cutiiditu Dios ti prueba ra caguíxhetu ti ayubu xayanni ca discípulo pa qué ñanda ñuaaʼ ca bixhozebiidanu ni ne ninca laanu yaʼ? Nápanu fe zanda guilanu pur guendanachaʼhuiʼ stiʼ Señor Jesús, cásica maʼ bilácabe» (Hech. 15:10, 11). Ni nuu Pedro guiníʼ nga racalaʼdxiʼ stale judíu ni ná caquiiñeʼ gaca circuncidar binni, chinanda ca binni de xcaadxi guidxi ni ná Ley, neca laacaʼ qué ñúnicaʼ ni. Ne pur ni cayúnicabe que dede zanda gueeda gáticabe (Gál. 3:10). Peru ni jma galán ñúnicabe nga nudiicabe xquixe peʼ Jehová pur guca nachaʼhuiʼ né laacabe pur Cristu Jesús. Ngue runi gudxi Pedro laacabe cutiidicabe prueba paciencia stiʼ Dios pur ni cayúnicabe que.

21. ¿Ximodo gucané Pablo ne Bernabé para ganda guicaa ca hermanu que ti decisión?

21 Cumu yendá ca diidxaʼ ni guníʼ Pedro que ndaaniʼ ladxidóʼcabe la? ngue runi maʼ qué niníʼcabe gastiʼ. Despué gudxi Bernabé ne Pablo laacabe «modo biʼniʼ Dios stale milagru ne cosa ni ridxagayaa binni pur mediu de laacaʼ lade binni de xcaadxi nación» (Hech. 15:12). Bicaadiaga si ca apóstol ne ca ancianu que laacabe, yanna huaxa maʼ nuucaʼ listu para guicaacaʼ ti decisión ni gusihuinni ximodo riníʼ ique Dios de circuncisión.

22-24. a) ¿Ximodo rinanda Grupu ni Zániru ejemplu stiʼ ca apóstol ne stiʼ ca ancianu ni guzániruʼ lu primé siglu que? b) ¿Ximodo rusihuinni ca ancianu runi respetarcaʼ modo maʼ gudixhe Dios gaca xhiiñaʼ?

22 Zacaca runi Grupu ni Zániru ca dxi riʼ, ora raca reunírcabe la? ruyúbicabe gánnacabe xi ná Stiidxaʼ Dios gúnicabe ne qué rusaanaʼ de guinábacabe Jehová espíritu santu para gacané laacabe (Sal. 119:105; Mat. 7:7-11). Ante gaca reunir Grupu ni Zániru para guiniʼcaʼ de xiixa tema, ricaacaʼ ti programa para guiníʼ íquecaʼ de laani ne guni orarcaʼ (Prov. 15:28). Qué rusaana de iquiiñecabe Biblia lu ca reunión stícabe, riníʼcabe ni caníʼ íquecabe peru rúnicabe né respetu.

23 Naquiiñeʼ chinanda ca ancianu ejemplu stícabe. ¿Peru xi gúnicabe pa biluxe reunión stícabe ne qué ñuucabe de acuerdu lu xiixa cosa yaʼ? Zanda guinabadiidxacabe ra sucursal o superintendente de circuito xi zanda gúnicabe. Ne maʼ sucursal guʼyaʼ pa caquiiñeʼ gucaa ra nuu Grupu ni Zániru.

24 Riguu Jehová ndaayaʼ ca binni humilde ne ca ni runi respetar modo maʼ gudíxhebe gaca xhiiñabe, laaca riguube ndaayaʼ ca ni napa paciencia ne ca ni qué rusaana de guni ni nabe. Pa gúninu ca ni bizéʼtenu riʼ, zacané Jehová laanu gápanu paz, chuʼnu tobi si ne guidxíñanu jma gaxha de Jehová, ne nga peʼ nga ni chiguidúʼyanu lu stiʼ capítulo ca.

a Biiyaʼ cuadru ni láʼ « Ni bisiidiʼ ca “falsu hermanu”».

b Pactu de circuncisión ca cadi naca diʼ ni parte de pactu ni biʼniné Jehová Abrahán, purtiʼ pactu bíʼninebe Abrahán (o Abrán) riʼ riquiiñeruʼ ni dede yanna. Ne bíʼnicabe pactu riʼ, dxi gudiʼdiʼ Abrahán guiiguʼ Éufrates para yendá Canaán, lu iza 1943 ante de ca dxi stiʼ Jesús, dxi nápabe 75 iza. Peru pactu de circuncisión riʼ gúcani despué, lu iza 1919 ante de ca dxi stiʼ Jesús, dxi maʼ napa Abrahán 99 iza (Gén. 12:1-8; 17:1, 9-14; Gál. 3:17).

c Zándaca né Tito, ti xpinni Cristu griegu ni beeda gaca xcompañeru Pablo nga guyé lade ca hermanu que (Gál. 2:1; Tito 1:4). Guca Tito ti ejemplu ni bisihuinni zanda gaca binni de sti guidxi ungidu, neca qué ñaca circuncidar (Gál. 2:3).