Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 6

«Guca Dios nachaʼhuiʼ né Esteban, ne bidii laabe poder»

«Guca Dios nachaʼhuiʼ né Esteban, ne bidii laabe poder»

Racané ejemplu stiʼ Esteban laanu purtiʼ guca nadxibalú dxi guníʼ nezalú Sanedrín que

Zeeda ni lu Hechos 6:8–8:3

1-3. a) ¿Xi guendanagana gupa Esteban, ne xi biʼniʼ? b) ¿Gunáʼ nga ca pregunta zacábinu?

 NUU ESTEBAN ndaaniʼ ti lugar nabé risaca ni riaana gaxha de templu stiʼ Jerusalén. Zuhuaabe nezalú 71 juez ni chiguni juzgar laabe, laacabe nga Sanedrín que, ca hombre jma risaca lade ca judíu, ne nabé nanaláʼdxicabe Esteban. Sumo sacerdote Caifás nga biseendacaa laacabe, ne cadi xadxí laaca ca juez riʼ nga biʼniʼ mandar gatiʼ Jesús. ¿Ñee zadxibi Esteban laacabe la?

2 Qué lica nihuinni pa cadxibi Esteban ne «rihuinni lube casi lu ti ángel» (Hech. 6:15). Bisihuínnibe nuube tranquilu ne nápabe valor casi modo naca ca ángel stiʼ Jehová. Dede Sanedrín que bidii cuenta cadi lica cadxíbibe. Peru ¿xiñee nuube tranquilu neca nagana ra cadíʼdibe que yaʼ?

3 Ora gánnanu xiñee nuube zaqué, guizáʼ zacané ni laanu. Peru ante la? caquiiñeʼ gánnanu xiñee zuhuaa Esteban nezalú Sanedrín que. ¿Ximodo biʼniʼ defenderbe ni runi crebe yaʼ? ¿Ne ximodo zanda chinándanu ejemplu stibe?

«Guca ti bulla ndaaniʼ guidxi que» (Hechos 6:8-15)

4, 5. a) ¿Xiñee nabé gunnaxhii ca hermanu de congregación Esteban? b) ¿Xiñee riete lu Hechos 6:8 «guca Dios nachaʼhuiʼ né Esteban ne bidii laabe poder»?

4 Lu capítulo ni gudiʼdiʼ ca bizíʼdinu bidagulisaa Esteban ndaaniʼ congregación ni guyuu lu primé siglu que ne gúcabe tobi de ca gadxe hombre ni guyuu dispuestu gacané ca apóstol que. Cumu gúcabe humilde la? bidii Dios laabe poder ne bíʼnibe «stale milagru» ne cosa ni nabé bidxagayaa binni, cásica biʼniʼ caadxi apóstol. Laaca «guca Dios nachaʼhuiʼ né Esteban ne bidii laabe poder» (Hechos 6:8). ¿Xi riníʼ ca diidxaʼ riʼ yaʼ?

5 Ca diidxaʼ «guca Dios nachaʼhuiʼ né Esteban» laaca riníʼ ni bidii Dios laabe gracia para guiníʼnebe binni. Cumu guca Esteban ti hombre nachaʼhuiʼ ne nadóʼ la? stale binni bicaadiaga laabe ne bíʼnicaʼ ni guniʼbe. Ne dxi bidii Dios laabe poder, gúcabe humilde ne bidiibe lugar guni guiar espíritu stiʼ Dios laabe. Peru neca zacá, qué ñuu dxi ñuni presumirbe ne nuchabe bi yánnibe pur poder ni bidii Dios laabe que, sínuque ni jma biyúbibe nga guisaca Jehová ne guizaaláʼdxibe binni. Ngue runi, jmaruʼ si guca nanalaʼdxiʼ ca enemigu stibe laabe.

6-8. a) ¿Xi chupa cosa ni cadi dxandíʼ guníʼcabe de Esteban, ne xiñee bíʼnicabe ni? b) ¿Xiñee zanda gacané ejemplu stiʼ Esteban laanu?

6 Stale de ca ni nuu raqué guyé «para guni discutirnecaʼ Esteban», peru qué ñanda ñúnicaʼ ni, «purtiʼ riniʼbe né guendabiaaniʼ ne racané espíritu santu laabe». a Cumu biiyacabe qué ganda gúnicabe gastiʼ la? «nagaʼchiʼ bicaacabe caadxi hombre» para guiniʼcaʼ ni cadi dxandíʼ de Esteban. Laaca bíʼnicabe «ti bulla ndaaniʼ guidxi que, ra nuu ca ancianu ne ca escriba», ti ganda guinaazecabe laabe ne chinécabe laabe ra nuu Sanedrín que (Hech. 6:9-12). Guníʼ ca hombre ni nanalaʼdxiʼ laabe que caniʼbe contra Dios ne contra Moisés. ¿Xiñee yaʼ?

7 Primeru guníʼcabe caníʼ discípulo riʼ mal de Dios purtiʼ según laacabe la? caniʼbe «contra templu stiʼ Dios» ni nuu Jerusalén que (Hech. 6:13). Ne despué guníʼcabe caníʼ Esteban mal de Moisés purtiʼ según laacabe caniʼbe mal de Ley stiʼ Moisés ne racaláʼdxibe guchaabe ca costumbre ni nácabe bisaana Moisés. Guizáʼ bichiichi ndiʼ ca judíu que purtiʼ nabé bisisácabe templu que, Ley stiʼ Moisés ne guiráʼ ca costumbre ni guluucabe luni. Pur guiráʼ ni caníʼcabe que, ni nuucabe nga guʼyaʼ binni Esteban casi ti hombre malu ni caquiiñeʼ gatiʼ.

8 Tiempu riʼ, cadi guendaridxagayaa nga gunadiáganu guiníʼ binni ni napa xiixa religión cosa ni cadi dxandíʼ de xquidxi Jehová para gusaana laacabe mal. Ne laaca rucaacabe ca autoridad ca sanándacaʼ ca testigu stiʼ Jehová. Yanna, ¿xi gúninu ora guiníʼcabe xiixa cosa ni cadi dxandíʼ de laanu yaʼ? Zanda chinándanu ejemplu stiʼ Esteban.

Bisiidibe binni de «Dios ni jma nandxóʼ» (Hechos 7:1-53)

9, 10. ¿Xi guníʼ caadxi binni de modo bicabi Esteban nezalú Sanedrín que, ne xi rusiidiʼ ejemplu stibe laanu?

9 Casi biete lu párrafo chupa que, qué lica nidxibi Esteban ne guyuu tranquilu ora caníʼcabe guiráʼ cosa ni cadi dxandíʼ de laa. Despué gunabadiidxaʼ Caifás laabe: «¿Ñee dxandíʼ guiráʼ ni caníʼcabe riʼ la?» (Hech. 7:1). Yanna huaxa maʼ caquiiñeʼ guiníʼ Esteban, ne jneza modo guniʼbe.

10 Nuu binni ná cadi jneza modo bicabi Esteban, purtiʼ riníʼ íquecabe stale cosa nga ni guniʼbe, ne qué lica nicábibe ni canabadiidxacabe laabe. Peru ¿ñee nápacabe razón la? Coʼ. Ejemplu stibe rusiidiʼ laanu ximodo naquiiñeʼ guicábinu binni ni guinabadiidxaʼ laanu de ca noticia galán ni runi predicarnu (1 Ped. 3:15). Cadi guiaandaʼ laanu, cugaanicabe donda íquebe purtiʼ nácabe caniʼbe mal de Dios ne de Ley stiʼ Moisés. Nga runi, para guicábibe ca hombre riʼ gudixhe íquebe guiniʼbe de chonna tiempu de historia stiʼ Israel. Ne lu cada tobi de laani bizeetebe caadxi cosa risaca. Guidúʼyanu ca ni según tiempu bizaaca ca ni.

11, 12. a) ¿Xiñee jneza biquiiñeʼ Esteban ejemplu stiʼ Abrahán? b) ¿Xiñee biaʼsi nga bizeeteʼ Esteban de José?

11 Tiempu stiʼ ca bixhozebiidaʼ ca judíu (Hech. 7:1-16). Bizulú Esteban guníʼ de Abrahán. Nabé biʼniʼ respetar ca judíu Abrahán, ngue runi gúdxibe laacaʼ guniʼné «Dios ni jma nandxóʼ» Abrahán dxi nuu Mesopotamia (Hech. 7:2). Despué gudxi Dios laabe chindézabe ndaaniʼ Tierra Prometida, raqué qué ñuu diʼ ti templu ne qué ñápabe Ley stiʼ Moisés. Nga runi, zanda guininu qué niquiiñeʼ diʼ Abrahán ca cosa riʼ para ñuu gaxha de Jehová.

12 Sti binni ni bizeeteʼ Esteban nga José, ti hombre nachaʼhuiʼ ni zá de Abrahán. Gúdxibe ca ni nuu lu tribunal que laaca ca biʼchiʼ José nga bicaalú laa ne bitoocaʼ laabe casi esclavu. Neca zacá, biquiiñeʼ Jehová José para gacané familia stiʼ dxi guyuu ti hambre. Neca nanna Esteban zeeda gaca José casi Jesucristu, peru qué ninabe ñábibe ni laacaʼ para cadi nusaana ca hombre riʼ de nucaadiágacaʼ laabe.

13. Ra bizeeteʼ Esteban ejemplu stiʼ Moisés, ¿ximodo bisihuínnibe cadi dxandíʼ guiráʼ ni caníʼcabe de laabe, ne xi cosa nabé risaca bisiénebe ca ni cucaadiaga laabe que?

13 Tiempu bibani Moisés (Hech. 7:17-43). Bizeeteʼ Esteban stale cosa de Moisés, ne jneza bíʼnibe ni purtiʼ stale de ca ni nuu lu Sanedrín que nácacaʼ saduceu, ti secta ni runi cré ni ná ca libru stiʼ Biblia ni bicaa si Moisés. Cadi guiaandaʼ laanu bigaanicabe donda íquebe purtiʼ nácabe caniʼbe mal de Moisés. Peru pur guiráʼ ni maʼ bizeetebe que, bihuinni cadi dxandíʼ ni caníʼcabe de laabe ne bisihuínnibe runi respetarbe Moisés ne Ley ni bidii Dios laa (Hech. 7:38). Bisietenaláʼdxibe ca ni cucaadiaga laabe que laaca qué niná guidxi Israel nucaadiágacaʼ Moisés dxi napa 40 iza neca nuu gacané laacabe guilácabe. Ne jma de 40 iza despué, guyuu biaje gúcaruʼ nagana para ca israelita que guzuubacaʼ stiidxabe. b Sicaríʼ nga bisiene Esteban maca de dxiqué qué nucaadiaga guidxi Israel ca hombre ni biseendaʼ Jehová para guni guiar laacaʼ.

14. ¿Xiñee biquiiñeʼ Esteban ejemplu stiʼ Moisés?

14 Gudxi Esteban ca ni cucaadiaga laa maca guníʼ Moisés zeeda ti profeta cásica laa. ¿Tu laabe ne ximodo guidxagalúcabe laabe yaʼ? Qué ninagá diʼ Esteban ñabi ni laacabe, sínuque guleza dede ora guiluxe guiníʼ. Lugar de ngue, bisietenaláʼdxibe laacaʼ ni gudxi Jehová Moisés dxi guníʼnebe laa dede lu ti yagahuiiniʼ naze bele ne guca layú que ti lugar santo. Zaqué bisiidibe laacaʼ sti cosa nabé risaca: intiica si lugar zanda guni Jehová ni ti lugar santo. Peru ¿ñee riníʼ ndiʼ caquiiñeʼ peʼ chuʼ ti yoo o ti templu casi ni nuu Jerusalén para guni adorárcabe Jehová la? Guidúʼyanu ni bizeeteʼ Esteban.

15, 16. a) ¿Xiñee bizeeteʼ Esteban de tabernáculo que? b) ¿Xiñee bizeeteʼ Esteban templu stiʼ Salomón?

15 Tiempu guyuu tabernáculo ne templu que (Hech. 7:44-50). Bisietenalaʼdxiʼ Esteban ca hombre ni nuu lu Sanedrín que ante chuʼ templu que la? gunabaʼ Jehová Moisés guni ti tabernáculo. Laani nga ti carpa ra biʼniʼ adorárcabe Dios ne zanda guniibicabe ni de lugar. Nga runi, pa biquiiñeʼ Moisés tabernáculo que dxiqué para guni adorar Jehová, ¿ñee ziuu tuuxa guiníʼ jma risaca templu guyuu Jerusalén que laani la?

16 Laaca bizeeteʼ Esteban Salomón nga bicuí templu nuu Jerusalén. Guniʼbe biʼniʼ Salomón ti oración, ne biʼniʼ repetirbe ni guníʼ hombre riʼ, nabe: «Cadi nabeza Dios ni nuu guibáʼ ndaaniʼ yoo ni rucuí binni» (Hech. 7:48; 2 Crón. 6:18). Dxandíʼ nga zanda iquiiñeʼ Jehová ti templu para guni ni maca gudixhe ique, peru cadi ngasi zanda iquiiñebe. Yanna, ¿ñee caquiiñeʼ peʼ chuʼ ti yoo para ganda gaca adorar Jehová jneza la? Sicaríʼ bisiene Esteban ni. Bizeetebe ni cá lu libru stiʼ Isaías, nabe: «Guibáʼ nga trono stinneʼ ne guidxilayú nga ra naguixheʼ ñeeʼ. ¿Xi clase yoo ndiʼ gucuitu para naa pue? —ná Jehová—. ¿O paraa ndiʼ zanda guiziiladxeʼ yaʼ? ¿Ñee cadi nayaʼ nga biʼniʼ guiráʼ ca cosa riʼ la?» (Hech. 7:49, 50; Isa. 66:1, 2).

17. a) ¿Ximodo bisihuinni Esteban cadi jneza ni cayuni ca ni cucaalú laa que? b) ¿Ximodo bisihuínnibe cadi dxandíʼ guiráʼ ni caníʼcabe de laabe?

17 Pur guiráʼ ni guníʼ Esteban nezalú Sanedrín que, bisihuinni cadi jneza modo riníʼ ique guiráʼ ca ni cucaalú laa que. Bisiene Esteban laacabe ora tiica si zanda guchaa Jehová xiixa para gaca ni maca gudixhe ique. Ca ni nuu lu Sanedrín que jma guyuuláʼdxicaʼ ni raca ra templu ne ca tradición ni gudixhe binni, ne biaandaʼ laacaʼ xi pur nuu templu ne Ley que. Casi ñaca ninabadiidxaʼ Esteban laacabe: «¿Ximodo gusihuínnitu risaca para laatu Ley ne templu yaʼ? ¿Ñee cadi ra guzuubatu stiidxaʼ Jehová la?». Ngue nga ni jma risaca. Biʼniʼ Esteban stipa para gusihuinni qué gapa donda ne laaca bíʼnibe guiráʼ ni nuu lu nabe para guzuubabe stiidxaʼ Jehová.

18. ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Esteban?

18 ¿Xi rizíʼdinu de modo bisihuinni Esteban cadi dxandíʼ ni caníʼcabe de laa? Rizíʼdinu gúcabe ti hombre ni nanna stale de lu Stiidxaʼ Dios. Nga runi, pa laaca racaláʼdxinu gánnanu iquíʼñenu «Stiidxaʼ Dios jneza» la? caquiiñeʼ guni estudiar chaahuinu Biblia (2 Tim. 2:15). Laaca rusiidiʼ ejemplu stiʼ Esteban laanu gácanu nachaʼhuiʼ ne guinínenu binni né diidxaʼ nadóʼ. Neca nabé naduxhuʼ ca ni cucaadiaga Esteban que la? biyúbibe guiníʼnebe laacaʼ de ca cosa ni nabé rusisácacaʼ, ne guníʼnebe laacaʼ né stale respetu. Casi ca hombre ni maʼ huaniisi que gúdxibe laacaʼ «bixhozeʼ caʼ» (Hech. 7:2). Zaqueca caquiiñeʼ guininu ora maʼ cusiénenu binni xiixa tema de lu Biblia, naquiiñeʼ guininu «né diidxaʼ nadóʼ ne stale respetu» (1 Ped. 3:15).

19. ¿Xi gudxi Esteban Sanedrín que sin nidxibi?

19 Ora caquiiñeʼ gusiénenu ni rusiidiʼ Biblia, gácanu casi Esteban ne cadi guidxíbinu gábinu binni zedané Jehová juiciu stiʼ. Zándaca bidii Esteban cuenta nin né bisiénebe ca juez ni cucaalú laabe que stale cosa qué nindá diʼ ca ni ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ. Nga runi, gucané espíritu santu laabe para guiniʼbe nezalú Sanedrín que né stale valor. Gúdxibe laacaʼ nácacaʼ casi guca ca bixhozebiidacaʼ, purtiʼ bicaalucaʼ José, Moisés ne guiráʼ ca profeta (Hech. 7:51-53). Neca guníʼ Moisés ne xcaadxi profeta zeeda ti Mesías, qué nulabi Sanedrín riʼ laacabe, ne biiticaʼ Jesús. ¡Qué lica niníʼ ique ca hombre riʼ pabiáʼ feu modo bicheenecaʼ Ley!

«Señor Jesús, gucuaa espíritu stinneʼ» (Hechos 7:54–8:3)

«Ora binadiágacaʼ ni guníʼ Esteban, guizáʼ bidxiichicaʼ ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ, ne bizulú cuquiichiʼ láyacaʼ ora cayuuyacaʼ laabe» (Hechos 7:54).

20, 21. ¿Xi biʼniʼ ca ni nuu lu Sanedrín ora biluxe guníʼ Esteban, ne ximodo gucané Jehová laabe?

20 Guizáʼ bidxiichi ca juez que dede qué nidxélacaʼ xi niniʼcaʼ. Cayuuyadxicaʼ laabe ne cuquiichiʼ láyacaʼ. Raqué nga bidii Esteban cuenta zuninácabe ne zuuticabe laa casi bíʼnicabe Jesús.

21 Cumu guizáʼ nagana ni chiguidxagalube la? biluíʼ Jehová laabe ti visión ne ngue bidii laabe stipa ne valor. Biiyabe guendanandxóʼ stiʼ Dios ne laaca biiyabe zuhuaa Jesús ladu derechu stiʼ. Peru laga cayábibe ca hombre ni nuu lu Sanedrín que xii ngue cayuuyabe la? biseegucaʼ diágacaʼ. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ maca gudxi Jesús laacabe laa nga Mesías, ne qué zandaa zuuyacabe laabe zúbabe ladu derechu stiʼ Bixhózebe (Mar. 14:62). Nga runi, visión ni biʼyaʼ Esteban que, bisihuínnini dxandíʼ ni gudxi Jesús laacabe. ¡Biʼniʼ traicionar ca hombre riʼ Mesías ne biiticabe laa! Ngue runi, biaaxhacabe luguiáʼ Esteban ne zinécabe laa para guchácabe guié ne guuticabe laa. c

22, 23. ¿Xiñee zanda guininu guti Esteban cásica guti Maestru stiʼ? ¿Xiñee caquiiñeʼ gápanu confianza cásica gupa Esteban?

22 Guti Esteban cásica guti Maestru stiʼ, nexhedxí ladxidoʼbe, gúpabe confianza Jehová ne laaca gunábabe laa guiá ca ni cayuniná laabe. Zándaca cayuuyaruʼ Esteban visión ni biluíʼ Dios laa que, ngue runi guníʼ: «Señor Jesús, gucuaa espíritu stinneʼ». Zándaca guniʼbe zaqué pur ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús, ra ná: «Naa nga rusibaneʼ gueʼtuʼ, ne naa nga guendanabani» (Juan 11:25). Ne despué gúdxibe Dios: «Jehová, cadi ugaaniluʼ donda riʼ luguiácabe». Ne guníʼsibe ndiʼ, gútibe (Hech. 7:59, 60).

23 Beeda gaca Esteban primé discípulo ni guti pur qué nucheené Jesús (biiyaʼ cuadru ni láʼ « Guyé Esteban nezalú Sanedrín ne guca ti mártir», ni zeeda lu yaza 48). Peru cadi laabe nga primé ne últimu xpinni Cristu ni huayuuti ca xaíque yuʼduʼ, ca políticu ne ca binni malu. Tiempu riʼ laaca huayuuticabe stale xpinni Cristu ni qué na’ gucheené Jehová. Nga runi, cadi guidxíbinu ne gápanu confianza cásica gupa Esteban. Ne cadi guiaandaʼ laanu, maʼ naca Jesús Rey ne maʼ caquiiñebe poder ni maʼ bidii Bixhózebe laabe. Gastiʼ qué zanda gucueeza laabe de gusibánibe ca xpínnibe, ca ni guti pur qué nucheené Jehová (Juan 5:28, 29).

24. ¿Ximodo gucané Saulo para biiticabe Esteban? ¿Ne xi guiráʼ bizaaca gútisibe?

24 Lade ca binni cayuuyadxí modo cayuuticabe Esteban que nuu ti joven láʼ Saulo, ne laaca nuu de acuerdu cayuuticabe laabe, dede gupa Saulo xhaba ca ni cuchá guié Esteban. Ne despué, guizáʼ feu modo guzanándabe ca xpinni Cristu. Peru ¿ñee bidxibi ca xpinni Cristu que pur modo biiticabe Esteban la? Coʼ. Lugar de nidxíbicabe, laga jmaruʼ si gucané ni laacabe chúʼcabe gaxha de Jehová dede ra gáticabe. Ne ra gudiʼdiʼ tiempu, Saulo, ni despué biree lá Pablo, guca arrepentir de guidubi ladxidóʼ pur gucané biiticabe Esteban (Hech. 22:20). Neca gucanebe para guti Esteban, bidiibe cuenta dxiqué gúcabe ti hombre ni guníʼ mal de Dios, guzanándabe ca xpinni Cristu ne gúcabe «ti binni orgulloso» (1 Tim. 1:13). Ne nánnanu qué nusiaandaʼ Saulo pabiáʼ nadxibalú guca Esteban ora guníʼ nezalú Sanedrín que. Ngue runi despué, lu caadxi discursu ne carta stibe bizeetebe caadxi tema ni guníʼ Esteban dxi zuhuaa nezalú Sanedrín que (Hech. 7:48; 17:24; Heb. 9:24). Ne ra gudiʼdiʼ tiempu beeda gaca Saulo ti hombre ni bisihuinni napa fe ne guca nadxibalú cásica guca Esteban. Nga runi, galán guiníʼ íquenu: «¿Ñee laaca zacaʼ casi Esteban la?».

a Lade ca ni cucaalú laabe que nuu caadxi hombre de «Sinagoga stiʼ ca Liberto». (Zándaca judíu laacabe ne gúcacabe esclavu Roma, peru despué maʼ gúcacabe libre ne beeda gácacabe prosélito o binni de sti guidxi). Ne laaca nuu caadxi hombre de Cilicia, de xquidxi Saulo de Tarso. Peru qué riete diʼ lu relatu ca pa nuu Saulo de Tarso lade ca hombre ni gucalaʼdxiʼ nucaalú Esteban.

b Bizeeteʼ Esteban stale cosa ni qué riete ninruʼ sti parte de lu Biblia. Laaca guniʼbe ximodo biniisi Moisés dxi guyuu Egipto, pabiáʼ iza napa dxi biree guxooñeʼ de raqué ne pabiáʼ tiempu guyuube Madián.

c Zándaca lu ley stiʼ ca romanu que ná qué gapa Sanedrín que derechu guni mandar gatiʼ tuuxa (Juan 18:31). Neca zacá, pur modo biiticabe Esteban, bisihuínnicabe bíʼnicabe ni purtiʼ nanaláʼdxicabe laabe, ne cadi purtiʼ ngue nga ni naquiiñeʼ gaca.