Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 5

«Jma naquiiñeʼ guzúʼbadu stiidxaʼ Dios casi gobernante»

«Jma naquiiñeʼ guzúʼbadu stiidxaʼ Dios casi gobernante»

Bisaana ca apóstol que ti ejemplu galán para laanu

Zeeda ni lu Hechos 5:12–6:7

1-3. a) ¿Xi guníʼ Sanedrín que de ca apóstol, ne xi guendanagana bidxaagalúcabe? b) ¿Xiñee nabé risaca gánnanu ni bizaaca ca apóstol que?

 ¡GUIZÁʼ cadxiichi Sanedrín que! Zuhuaa ca apóstol que nezalucaʼ. José Caifás nga sumo sacerdote ne presidente stiʼ tribunal que, guizáʼ cadxiichi dede nin qué naʼ guiníʼ lá Jesús, ngue runi naduxhuʼ gúdxibe ca apóstol que: «Biʼniʼ mandardu laatu maʼ cadi lica gusiiditu de lu lá hombre ca. Peru yanna maʼ nanna guidubi guidxi Jerusalén ni cusiiditu. Ne racaláʼdxitu ugaanitu donda íquedu pur guti hombre ca» (Hech. 5:28). Casi ñaca ñábibe laacaʼ: «¡Pa qué gusaana de guni predicartu la? maʼ nánnatu xi cabeza laatu!».

2 ¿Xi guni ca apóstol que yanna yaʼ? Jesús peʼ ngue biseendaʼ laacabe chiguni predicárcabe ne bíʼnibe ni purtiʼ Jehová peʼ nga biʼniʼ mandar laabe gúnibe ni (Mat. 28:18-20). ¿Zadxíbicabe ca enemigu que ne maʼ qué zuni predicárcabe la? o zácacabe nadxibalú ne qué zusaana de gúnicabe ni? ¿Tu gúnicabe ni ná yaʼ? ¿Zúnicabe ni ná Dios la? o ni ná binni? Guca Pedro nadxibalú ne nagueendaca guníʼ xi decisión maʼ gucuaa, laa ne ca xcompañeru.

3 Nabé risaca gánnanu xi biʼniʼ ca apóstol que, purtiʼ laaca dxiiñaʼ ca nga cayúninu ne zándaca laaca zucaalú ca enemigu ca laanu (Mat. 10:22). Zándaca gucueezacabe laanu de gúninu xhiiñaʼ Jehová o dede guni prohibírcabe ni. Ti cosa ni zacané laanu nga gánnanu xiñee yenécabe ca apóstol que nezalú Sanedrín a ne xi decisión gucuaacabe.

«Bixheleʼ ti ángel stiʼ Jehová puertaʼ stiʼ cárcel que» (Hechos 5:12-21a)

4, 5. ¿Xiñee guizáʼ bidxiichi Caifás ne ca saduceu que?

4 Casi maʼ bidúʼyanu, primé biaje biʼniʼ mandar Sanedrín ca apóstol que gusaanacaʼ de guni predicarcaʼ la? bicabi Pedro ne Juan laacabe: «Qué zusaanadu de guinidu de ca cosa ni maʼ bidúʼyadu ne ni maʼ binadiágadu» (Hech. 4:20). ¿Xi bizaaca despué yaʼ? Guiráʼ ca apóstol que yegusiidicaʼ ndaaniʼ templu, ti lugar ra rábicabe «Columnata stiʼ Salomón». Gupa ca judíu costumbre gaca reunircaʼ raqué, laani nga ti pasillu ni napa techu ni guyuu ladu rindani gubidxa stiʼ templu que, raqué nga biʼniʼ ca apóstol que stale milagru, bisiándacaʼ ne guleecaʼ demonio luguiáʼ binni. Dede zándaca guyuu binni ni bianda neca lu bandáʼ si stiʼ Pedro guyuucaʼ. Ne stale de ca ni bianda que guyuuláʼdxicaʼ ni cusiidicabe. Ngue runi, «bizulú bidale binni ni cayuni cré Señor, stale hombre ne gunaa» (Hech. 5:12-15).

5 Guizáʼ bidxiichi Caifás ne ca ni nuu lu secta stiʼ ca Saduceu, ngue runi gunábacaʼ guseguyoocabe ca apóstol (Hech. 5:17, 18). ¿Xiñee cadxiichicabe yaʼ? Purtiʼ cusiidiʼ ca apóstol que maʼ biasa Jesús de lade gueʼtuʼ, peru laacabe qué runi crécabe pa zanda guiasa binni de lade gueʼtuʼ. Ne laaca cusiidiʼ ca apóstol que zalá binni pa gápacaʼ fe Jesús, ne bidxíbicabe ninanda ca binni que Jesús. Purtiʼ pa guizaaca ndiʼ la? zuni castigar gobiernu stiʼ Roma laacabe (Juan 11:48). ¡Ngue runi nuucabe gucueezacabe ca apóstol que!

6. ¿Tuu nga racalaʼdxiʼ gucueeza laanu de guni predicarnu, ne xiñee qué ridxagayaanu gánnanu ni?

6 Ca dxi riʼ, ca xaíque stiʼ ca religión ca riniʼcaʼ cosa ni cadi dxandíʼ de ca xpinni Jehová, ti gucueeza ca gobiernu ca laanu de guni predicarnu. Peru cadi guendaridxagayaa nga gucueezacabe ne gaca nanaláʼdxicabe laanu. ¿Xiñee yaʼ? Primé la? purtiʼ ora runi predicarnu binni rudiicaʼ cuenta cadi jneza ca ni rusiidicabe laacaʼ. Ne guiropa la? ora ca binni ni nachaʼhuiʼ ladxidóʼ guiziidicaʼ ni dxandíʼ, maʼ qué rúnicaʼ ca cosa ni rúnicabe ne maʼ qué runi crecaʼ guiráʼ ni rusiidicabe (Juan 8:32).

7, 8. ¿Ximodo gucané ni gudxi ángel que ca apóstol que, ne xi caquiiñeʼ guiníʼ íquenu?

7 Laga nuu ca apóstol que ndaaniʼ cárcel ne cabézacaʼ guni juzgárcabe laacaʼ, zándaca guníʼ íquecaʼ pa maʼ raqué nga guuti ca hombre que laacabe (Mat. 24:9). Peru gueelaʼ que, bizaaca xiixa ni cadi cabézacabe: «Bixheleʼ ti ángel stiʼ Jehová puertaʼ stiʼ cárcel que» (Hech. 5:19). b Ne gudxi laacabe: «Laché ndaaniʼ templu ne laguni predicar» (Hech. 5:20). Ni bizaaca riʼ, gucaneni ca apóstol gánnacaʼ jneza ni cayúnicaʼ ne bidiini laacaʼ stipa para guni huantarcaʼ ca guendanagana ni guidxaagalucaʼ despué. Ngue runi, né stale fe ne guendanadxibalú «biuucabe ndaaniʼ templu ora birá gueelaʼ que ne bizulú cusiidicabe» (Hech. 5:21).

8 Cada tobi de laanu galán guiníʼ íquenu: «Pa guidxagaluáʼ ca guendanagana ni bidxagalú ca apóstol riʼ, ¿ñee zusihuinneʼ napaʼ fe ne valor ne qué zusaanaʼ de guneʼ predicar la?». Ti cosa ni zacané laanu iguidxi fe stinu nga guietenaláʼdxinu cadi stúbinu nuunu, cayacané ca ángel laanu para gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios (Hech. 28:23; Apoc. 14:6, 7).

«Jma naquiiñeʼ guzúʼbadu stiidxaʼ Dios casi gobernante que guzúʼbadu stiidxaʼ hombre» (Hechos 5:21b-33)

«Bedanecaʼ laacabe ne bizuhuaacaʼ laacabe nezalú Sanedrín» (Hechos 5:27).

9-11. ¿Xi biʼniʼ ca apóstol que ora gunábacabe laacaʼ gusaanacaʼ de guni predicarcaʼ, ne xi ejemplu galán bisaanacabe para laanu?

9 Racalaʼdxiʼ Caifás ne xcaadxi hombre nuu lu Sanedrín que guni castigarcaʼ ca apóstol. Cumu qué gánnacabe pa maʼ biree ca apóstol que de ndaaniʼ cárcel la? ngue runi biseendacaacabe laacaʼ. Peru ora yendá ca oficial que, nabé bidxagayaacaʼ purtiʼ maʼ qué guinni ca apóstol, deʼguʼ cárcel que ne nuuni llave, «ne zuhuaa ca oficial que ra puertaʼ» stini (Hech. 5:23). Qué nindaa gunna capitán stiʼ templu que maʼ biguetaʼ ca apóstol que ra templu ne maʼ cusiidicaʼ binni de Jesús. Óraque yenaazeʼ capitán ne ca oficial stiʼ laacabe ne yenecaʼ laacabe nezalú Sanedrín.

10 Casi bidúʼyanu ra bizulú capítulo riʼ, guizáʼ cadxiichi Sanedrín que, ngue runi gunábacabe ca apóstol que gusaana de guni predicarcaʼ. ¿Xi bicabi ca apóstol que yaʼ? Né stale valor gudxi Pedro laacabe: «Jma naquiiñeʼ guzúʼbadu stiidxaʼ Dios casi gobernante, que guzúʼbadu stiidxaʼ hombre» (Hech. 5:29). Zaqué nga gudixhe ca apóstol que ti ejemplu galán para guiráʼ ca xpinni Cristu. Ruzúʼbanu «stiidxaʼ ca autoridad» peru qué gápacabe derechu de guni prohibírcabe laanu ni rinabaʼ Dios gúninu ne nin gucaacabe laanu gúninu ni qué riuulaʼdxiʼ Dios (Rom. 13:1). Nga runi, pa guni prohibírcabe gusaananu de guni predicarnu la? qué zusaana de gúninu ni purtiʼ Jehová peʼ nga canabaʼ laanu gúninu dxiiñaʼ riʼ. Zuyúbinu modo gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios.

11 Qué ridxagayaanu gánnanu guizáʼ bidxiichi ca hombre nuu lu Sanedrín que ora bíʼyacaʼ pabiáʼ nadxibalú ca apóstol que, dede «gucaláʼdxicaʼ ñuuticaʼ laacabe» (Hech. 5:33). Zándaca guníʼ ique ca apóstol que raqué huaxa maʼ qué zalacaʼ, peru nabé bidxagayaacabe modo gucané Jehová laacabe.

«Qué zanda diʼ gunitilutu laacabe» (Hechos 5:34-42)

12, 13. a) ¿Xi gudxi Gamaliel Sanedrín que, ne xi bíʼnicaʼ despué? b) ¿Ximodo zanda gacané Jehová ca xpinni tiempu riʼ? ¿Xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu pa cayuni sufrirnu pur cayúninu ni jneza?

12 Málasi biasa ti fariseu láʼ Gamaliel, c «ti maestru de ley ni nabé runi respetar guidubi guidxi que» ne ca hombre ni nuu lu Sanedrín que. Ngue runi ora biʼniʼ mandarbe cueecabe ca apóstol que ti ratu, bíʼnicabe ni gunábabe (Hech. 5:34). De raqué bizeetebe ni bizaaca chupa chonna grupu de binni de dxiqué. Gúdxibe laacaʼ guti si líder stiʼ ca binni que bireechendasecaʼ ne raqué biluxe guiráʼ ni. Ngue runi gudxi Gamaliel Sanedrín que, cuézacaʼ xcaadxi ne maʼ cadi guyúbicaʼ gucueezacaʼ ca apóstol que purtiʼ cadi xadxí de guti líder sticaʼ. Ne laaca guniʼbe: «Cayabeʼ laatu cadi gucaalutu ca hombre riʼ ne cadi guchiichitu laacaʼ. Purtiʼ pa de binni zeeda ni cá íquecabe o ni cayúnicabe la? zabiá ni. Peru pa zeeda ni de Dios la? qué zanda diʼ gunitilutu laacabe. Ne cadi málasi Dios peʼ nga cucaalutu» (Hech. 5:38, 39). Pur modo guniʼbe riʼ bicuudxibe Sanedrín que ne bíʼnicaʼ ni nabe, peru neca zaqué guluucabe chicote ca apóstol que ne «biʼniʼ mandárcabe laacaʼ gusaana de guiniʼcaʼ de lu lá Jesús» (Hech. 5:40).

13 Ca dxi riʼ laaca zanda iquiiñeʼ Jehová binni risaca casi Gamaliel para gacané xquidxi (Prov. 21:1). Riquiiñebe espíritu stibe para gucaabe ca gobiernu, juez o tuuxa binni risaca guni ni racaláʼdxibe (Neh. 2:4-8). Peru zándaca nuu biaje zuni sufrirnu purtiʼ cayúninu ni jneza (1 Ped. 3:14). Pa guizaaca ndiʼ la? cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu, zacané Jehová laanu guni huantarnu ne qué zanda gucueeza ca enemigu ca laanu de guni predicarnu (Is. 54:17; 1 Cor. 10:13).

14, 15. a) ¿Xi biʼniʼ ca apóstol que despué de gudíñecabe laacaʼ, ne xiñee? b) Xi experiencia rusihuinni zanda chuʼnu nayecheʼ neca cadxaagalunu guendanagana.

14 Despué de guluucabe golpe ca apóstol que, ¿ñee bidxíbicaʼ ne bireecaʼ gana la? ¡Nin gaxha! Laga «bireecaʼ nezalú Sanedrín que, ziyéchecaʼ» (Hech. 5:41). ¿Xiñee ziyéchecabe yaʼ? Purtiʼ neca bidiiñecabe qué nucheenécabe Jehová ne Jesús, maestru stícabe (Mat. 5:11, 12).

15 Cásica biʼniʼ sentir ca xpinni Cristu de primé siglu que, laanu laaca riuʼnu nayecheʼ ora rizanándacabe laanu purtiʼ cadi cusaana de guni predicarnu (1 Ped. 4:12-14). Qué riuuláʼdxinu guninácabe laanu, guiníʼcabe mal de laanu o cúʼcabe laanu ndaaniʼ cárcel, peru nabé riéchenu ora qué ruchéʼnenu Jehová. Guzéʼtenu ni bizaaca Henryk Dornik, nabé biquiichináʼ ca autoridad hermanu riʼ pur stale iza. Lu beeu agosto iza 1944, biseendaʼ autoridad hermanu riʼ ne biʼchiʼ lu ti campu de concentración. Sicaríʼ guníʼ ca hombre ni guzananda laacabe que: «Nagana para gucaʼdu laacabe gúnicabe ni rábidu. Ruluíʼ riuuláʼdxipecabe guninadu laacabe». Ne hermanu Dornik guníʼ: «Qué ñuuladxeʼ ni bíʼnicabe naa, peru ni rusiecheʼ naa nga cusihuinneʼ nacaʼ leal Jehová ra cayuneʼ huantar guiráʼ ni cazaacaʼ que» (Sant. 1:2-4).

Runi predicarnu de «yoo pur yoo» cásica biʼniʼ ca apóstol que.

16. ¿Ximodo bisihuinni ca apóstol que nácacaʼ nadxibalú? ¿Ximodo runi predicarnu yanna cásica bíʼnicabe ni?

16 Qué nidxibi ca apóstol que, sínuque «guiráʼ dxi» biʼniʼ «predicarcaʼ ca noticia galán stiʼ Cristu, Jesús, ndaaniʼ templu ne de yoo pur yoo» (Hech. 5:42). d Gudixhe íquecabe gusiidiʼ chaahuicabe binni de guiráʼ ladu de Reinu stiʼ Dios ne bíʼnicabe ni de yoo pur yoo casi bisiidiʼ Jesús laacabe (Mat. 10:7, 11-14). Zándaca zaqué nga gunna ca binni de Jerusalén guiráʼ ni cusiidicabe. Tiempu riʼ nabé runibiáʼcabe ca testigu stiʼ Jehová purtiʼ runi predicarcaʼ cásica biʼniʼ ca apóstol que. Ne ora riguni predicarnu de yoo pur yoo rusihuínninu racaláʼdxinu gusíʼdinu guiráʼ xixé binni de Reinu stiʼ Dios ne ridúʼyanu ximodo riguu Jehová ndaayaʼ laanu. Lu ca últimu dxi riʼ millón de binni cayácacaʼ xpinni Cristu ne stale de laacabe gúnnacabe de ca noticia galán stiʼ Reinu dede ra puertaʼ lídxicabe.

Gulícabe caadxi hombre para gúnicaʼ ti «dxiiñaʼ ni caquiiñeʼ gaca» (Hechos 6:1-6)

17-19. ¿Xi guendanagana guyuu lade ca hermanu de primé siglu que, ne xi biʼniʼ ca apóstol que para guca chaahuiʼ ni?

17 Dxi nacubi guca formar primé congregación que, guyuu ti guendanagana ládecabe. Guietenaláʼdxinu stale de ca binni ni nacubi guyuunisa que nácacabe binni de sti guidxi ne gudixhe íquecabe guiaanacabe Jerusalén ti tiempu para guiziidicabe jma. Ne ca xpinni Cristu de Jerusalén bidiicaʼ de guidubi ladxidoʼcaʼ guendaró ne xcaadxi cosa para iquiiñecabe (Hech. 2:44-46; 4:34-37). Peru guyuu ti guendanagana raqué, purtiʼ jma huaxiéʼ guendaró cudiicabe ca viuda ni riníʼ diidxaʼ griegu, que biaʼ cudiicabe ca viuda ni riníʼ diidxaʼ hebreu (Hech. 6:1). Rihuinni dxíchica bíʼnicabe menu ca viuda riʼ, ne ndiʼ nga ti cosa ni qué racané chuʼ binni tobi si.

18 Cumu ca apóstol que nga cayuni dirigir congregación que la? guniʼcaʼ «cadi galán diʼ» gusaanacaʼ stiidxaʼ Dios para checaʼ chitiizicaʼ guendaró (Hech. 6:2). Ngue runi gúdxicabe ca discípulo que caquiiñeʼ cuicaʼ gadxe hombre «ni dxaʼ de espíritu ne ni nuu xpiaaniʼ» para guni tendercaʼ «dxiiñaʼ ni caquiiñeʼ gaca riʼ» (Hech. 6:3). Caquiiñecabe hombre ni napa cualidad galán purtiʼ cadi guendaró si que nga chitiizicabe, sínuque laaca caquiiñeʼ gánnacabe iquiiñecabe ca donación ni rudii ca hermanu que jneza, sícabe ca cosa ni caquiiñeʼ ca hermanu ne chinécabe ti cuenta stícani. Cumu lá griegu napa ca hombre ni guca recomendar que la? zándaca jma galán biʼniʼ sentir ca viuda ni riníʼ diidxaʼ griegu que. Despué de biʼniʼ orar ca apóstol que ne biiyacaʼ tuu nga ca hombre ni zanda guni cumplir dxiiñaʼ riʼ, gulicaʼ laacabe para guni tendércabe «dxiiñaʼ ni caquiiñeʼ gaca riʼ». e

19 ¿Ñee tisi maʼ gulícabe ca hermanu riʼ para quíʼzicaʼ guendaró maʼ qué zuni predicarcaʼ la? Coʼ. Tobi de ca hombre ni gulícabe que nga Esteban, ti hombre biʼniʼ predicar né stale guendanadxibalú (Hech. 6:8-10). Ne laaca gulícabe Felipe, lu Hechos 21:8 riete binibiáʼcabe laabe casi «ti hombre ni runi predicar ca noticia galán». Rihuinni dxíchica qué nusaana ca hermanu riʼ de ñuni predicarcaʼ ca noticia galán stiʼ Reinu né stale gana.

20. ¿Ximodo rinanda xquidxi Jehová ejemplu stiʼ ca apóstol ora raca nombrar tuuxa hermanu?

20 Tiempu riʼ, rinanda xquidxi Jehová ejemplu stiʼ ca apóstol que para cuicaʼ tuuxa hermanu ni zanda guicaa xiixa responsabilidad. Ca hermanu ni runi recomendárcabe para gaca siervu ministerial o ancianu ndaaniʼ congregación la? caquiiñeʼ gusihuínnicaʼ nápacaʼ guendanuuxpiaaniʼ stiʼ Dios ne gápacaʼ ca cualidad stiʼ espíritu. Grupu ni Zániru nga riguixhe modo gaca nombrar tuuxa ancianu o siervu ministerial (1 Tim. 3:1-9, 12, 13). f Ne cumu pur espíritu santu nga gucuá ca requisitu ni zeeda lu Biblia la? nga runi zanda guininu espíritu santu nga ribí ca hermanu ni runi cumplir ca requisitu ca para guicaacaʼ xiixa responsabilidad. Nabé stale dxiiñaʼ runi ca hermanu riʼ, casi ca ancianu la? nuu biaje rúnicabe arreglu para gacanécabe ca hermanu ni maʼ huaniisi ne ni caquiiñeʼ tu gacané laa (Sant. 1:27). Ne nuu de laacabe rigacanécabe ra cabí Yoo stiʼ Reinu, racanécabe para gaca asamblea ne laaca nuu de laacabe racané lu Comité de Enlace né ca Hospital. Ne ca siervu ministerial la? racanecaʼ ca ancianu para gaca xcaadxi dxiiñaʼ ndaaniʼ congregación ti ganda gusiidiʼ ca ancianu ne gúnicaʼ visita de pastoreu. Naquiiñeʼ guni tender ca hermanu riʼ responsabilidad ni nápacaʼ ndaaniʼ congregación peru laaca naquiiñeʼ cueecabe tiempu para guni predicárcabe (1 Cor. 9:16).

«Jmaruʼ si zireeche stiidxaʼ Dios» (Hechos 6:7)

21, 22. ¿Ximodo nánnanu guluu Jehová ndaayaʼ ca hermanu de congregación ni guyuu lu primé siglu que?

21 Cumu gucané Jehová ca hermanu de congregación que la? gunda guyuucaʼ tobi si ne bidxiilucaʼ ca guendanagana ni gúpacaʼ neca guyuu tu gucalaʼdxiʼ nucueeza laacaʼ de ñuni predicarcaʼ. Rihuinni dxíchica guluu Jehová ndaayaʼ laacabe, lu Hechos 6:7 ná: «Jmaruʼ si zireeche stiidxaʼ Dios, ne jmaruʼ si zidale discípulo ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Ne laaca guyuu ti grupu naroʼbaʼ de sacerdote ni bizulú gupa fe». Ndiʼ nga chupa chonna de ca cosa ni ruzeeteʼ libru stiʼ Hechos de modo bizulú biroobaʼ xquidxi Jehová (Hech. 9:31; 12:24; 16:5; 19:20; 28:31). ¿Cadi dxandíʼ laaca riéchenu gánnanu modo cayaca predicar ca noticia galán lu guidubi Guidxilayú la?

22 Guzéʼtenu sti biaje ni bizaaca lu primé siglu que. Cumu guizáʼ cadxiichi ca líder stiʼ ca religión que la? bizulú guzanándacaʼ ca xpinni Cristu sti biaje. Lu stiʼ capítulo ca zadúʼyanu nabé feu modo guzanándacabe Esteban, laabe nga tobi de ca hombre ni gulícabe para quiʼziʼ guendaró lu ca hermanu de primé siglu que.

a Biiyaʼ cuadru ni láʼ: « Sanedrín, tribunal ni jma risaca stiʼ ca judíu», ni zeeda lu yaza 39.

b Lu libru stiʼ Hechos riete gande biaje de ca ángel ne lu versículo riʼ nga riete ni primé. Peru nuu xcaadxi textu ra riete de laacabe, casi lu Hechos 1:10 ná: «Chupa hombre nacu lari blancu», raríʼ laaca caniʼni de chupa ángel.

c Biiyaʼ cuadru ni láʼ « Gamaliel, ti maestru ni nabé biʼniʼ respetárcabe», ni zeeda lu yaza 41.

d Biiyaʼ cuadru ni láʼ « Predicación ni rúninu “de yoo pur yoo”», ni zeeda lu yaza 42.

e Ti responsabilidad nabé risaca nga «dxiiñaʼ ni caquiiñeʼ gaca riʼ». Nga runi, zándaca maʼ runi cumplir ca hombre ni gulí ca apóstol que ca requisitu para gaca tuuxa ancianu. Lu Biblia qué riete diʼ padxí maʼ bizulú biʼniʼ nombrárcabe ancianu ndaaniʼ ca congregación ca.

f Lu primé siglu que guyuu hombre ni gucuaa autoridad para guni nombrar ancianu (Hech. 14:23; 1 Tim. 5:22; Tito 1:5). Ca dxi riʼ, maʼ bidii Grupu ni Zániru ti responsabilidad naroʼbaʼ ca superintendente de circuito para guni nombrarcaʼ ancianu ne siervu ministerial.