Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 2

«Zácatu testigu stinneʼ»

«Zácatu testigu stinneʼ»

Biʼniʼ preparar Jesús ca apóstol stiʼ para sanírucaʼ lu dxiiñaʼ de gaca predicar

Zeeda ni lu Hechos 1:1-26

1-3. ¿Xi bizaaca últimu biaje biʼyaʼ ca apóstol Jesús, ne xi pregunta zacábinu?

 GUIZÁʼ stale ni maʼ bidxaagalú ca apóstol. Primeca la? guti Jesús, maestru stícabe ne guizáʼ bininá ni laacabe; peru dxi biasa Jesús de lade gueʼtuʼ guizáʼ biéchecabe. Maʼ raca 40 dxi de cahuinni Jesús nezalúcabe para cuʼ gana ne gusiidiʼ laacabe ne para laacabe pa ñanda si qué ñé Jesús. Peru maʼ ndiʼ nga últimu biaje gúʼyacabe laabe.

2 Laga nuu ca apóstol que lu dani Olivo, cucaadiaga chaahuicaʼ guirá xixé ni caníʼ Jesús. Peru málasi gulezadxí Jesús, gundisanáʼ, guluu ndaayaʼ laacabe ne ziyasa lu bi zeʼ guibáʼ. Guizáʼ cadxagayaa ca apóstol que ne cayuuyadxicaʼ laabe, peru málasi bichii ti zá Jesús ne maʼ qué ñuuyacabe laa (Luc. 24:50; Hech. 1:9, 10).

3 Bichaa ni bizaaca riʼ xquendanabani ca apóstol que. ¿Xi caquiiñeʼ gúnicabe yanna ra maʼ zeʼ Jesús guibáʼ yaʼ? Maʼ laacabe caquiiñeʼ gúnicabe dxiiñaʼ ni bizulube que, ne maʼ nuucabe listu para gúnicabe ni. ¿Ximodo bisiidiʼ Jesús laacabe gúnicabe dxiiñaʼ riʼ, ne xi bíʼnicabe? ¿Ne xiñee dede né laanu rugaanda ni? Ra guidúʼndanu primé capítulo stiʼ Hechos zadxélanu respuesta stiʼ ca pregunta riʼ ne guizáʼ zaguu ca ni gana laanu.

Guyuucaʼ «seguru dxandíʼ nabánibe» (Hechos 1:1-5)

4. ¿Ximodo bizulú Lucas libru stiʼ Hechos?

4 Primeca lá Teófilo nga bizeeteʼ Lucas dxi bicaa libru stiʼ Hechos, purtiʼ maca bizeetebe laa lu Evangeliu ni bicaabe. a Ne ra bizulube Hechos, bisietenaláʼdxibe laa caadxi cosa ni maca bizeetebe ra maʼ ziluxe Evangeliu stiʼ Lucas, peru biquiiñebe gadxé gadxé diidxaʼ ne laaca bizeetebe xcaadxi detalle luni. Nga runi zanda guininu naca libru stiʼ Hechos sti ndaa de Evangeliu stiʼ Lucas.

5, 6. a) ¿Xi gucané ca discípulo stiʼ Jesús gápacaʼ ti fe naguidxi? b) ¿Gunáʼ nga ca prueba ni racané iguidxi fe stinu?

5 Laaca bizeeteʼ Lucas ximodo gucané Jesús ca xpinni iguidxi fe sticaʼ. Hechos 1:3 ná: «Despué de biʼniʼ sufrirbe dede gútibe, bihuínnibe nezalucaʼ stale biaje para chuʼcaʼ seguru dxandíʼ nabánibe. Biiyacaʼ laabe 40 dxi, ne guníʼnebe laacaʼ de Reinu stiʼ Dios». Guyuu biaje bihuinni Jesús nezalú tobi o chupa discípulo, laaca bihuínnibe nezalú guiráʼ ca apóstol ne ti biaje bihuínnibe nezalú jma de gaayuʼ gayuaa binni ni runi cré laabe (1 Cor. 15:3-6). Gucané ni biʼniʼ Jesús riʼ ca discípulo chuʼcaʼ seguru dxandíʼ biásabe de lade gueʼtuʼ ne biguidxi fe sticaʼ.

6 Ca dxi riʼ laaca nápanu prueba ni racané laanu iguidxi fe stinu ni rusihuinni dxandíʼ bibani Jesús lu Guidxilayú riʼ, dxandíʼ gútibe ne biásabe de lade gueʼtuʼ para gulabe laanu de lu náʼ pecadu. Zanda guni crenu guiráʼ ca relatu ni zeeda lu Biblia purtiʼ ca hombre peʼ ni bicaa ni, laapecaʼ bíʼyacaʼ guiráʼ ni bizaaca. Nga runi, pa guni estudiarnu ca relatu riʼ ne guinábanu Jehová gacané laanu guiénenu ca ni la? dxandíʼ peʼ zaguidxi fe stinu. Cadi guiaandaʼ laanu, ti binni ni dxandíʼ napa fe, qué runi cré si intiica cosa, sínuque napa fe purtiʼ napa prueba. Ne risaca gapa binni fe para guicaa guendanabani ni qué zaluxe (Juan 3:16).

7. ¿Xi zanda gúninu para chinándanu ejemplu stiʼ Jesús ora guni predicarnu?

7 Lu libru stiʼ Hechos ná guniʼné Jesús ca discípulo stiʼ «de Reinu stiʼ Dios». Ne bisiénebe laacaʼ ca profecía ni caníʼ zuninácabe ne zuuticabe Mesías (Luc. 24:13-32, 46, 47). Ra bisiénebe laacaʼ xi dxiiñaʼ chigúnibe casi Mesías, casi ñaca cayábibe laacaʼ xi guiráʼ chigúnibe dxi gácabe Rey lu Reinu stiʼ Dios. Ne de Reinu ca nga guniʼbe dxi biʼniʼ predicarbe ne de ngaca nga caquiiñeʼ guininu yanna (Mat. 24:14; Luc. 4:43).

«Dede ra jma zitu lu guidxilayú» (Hechos 1:6-12)

8, 9. a) ¿Xi chupa cosa qué ñenegá ca apóstol stiʼ Jesús? b) ¿Ximodo gucané Jesús ca apóstol stiʼ, ne xi rusiidiʼ ni laanu?

8 Dxi guniʼné Jesús ca apóstol que lu dani Olivo, ngue nga últimu biaje guca reunírnebe laacaʼ. Ngue runi gunabadiidxacaʼ laabe: «Señor, ¿ñee cudxiguétaluʼ reinu que lu náʼ Israel tiempu riʼ la?» (Hech. 1:6). Pur ni gunabadiidxacabe riʼ bisihuínnicabe nuu chupa cosa ni cadi cayénecabe. Primé la? guníʼ íquecabe zabiguetaʼ ziuu Reinu stiʼ Dios ndaaniʼ guidxi Israel. Ne guiropa, guníʼ íquecabe ca dxi que nga chiguzulú guni mandar ni, purtiʼ ora gunabadiidxacabe guníʼcabe «tiempu riʼ». Peru ¿ximodo gucané Jesús laacabe para biénecabe ni yaʼ?

9 Qué nusiene diʼ Jesús laacabe primé cosa ni cadi cayénecabe que, purtiʼ maʼ cadi candaa zánnacabe ni. Maʼ chii si dxi riaadxaʼ para gúʼyacabe chuʼ ti guidxi nacubi: Israel espiritual. Dede dxi ca maʼ qué zaca guidxi Israel xquidxi Dios. Peru bisiene Jesús laacabe guiropa cosa ni cadi cayénecabe que. Né diidxaʼ nadóʼ bicábibe laacaʼ: «Bixhozeʼ siaʼ nga napa autoridad para quixheʼ padxí gaca guiráʼ cosa, laatu cadi caquiiñeʼ gánnatu ni» (Hech. 1:7). Jehová si nga zanda quixheʼ padxí gaca xiixa. Nga runi ante gatiʼ Jesús guníʼ, Bixhoze si nga nanna «padxí ne pora» gueeda fin; para tiempu que la? Bixhózesibe nga nanna ni (Mat. 24:36). Ndiʼ rusiidiʼ laanu laaca cadi naquiiñeʼ guyúbinu gánnanu padxí peʼ gueeda fin purtiʼ «cadi lu nádinu nuuni».

10. ¿Xi cualidad galán gupa ca apóstol que, ne xiñee risaca gápanu ca ni?

10 Dxandíʼ nga cadi cayene ca apóstol que Jesús, peru cadi guiníʼ íquenu cadi jneza ni cayúnicabe purtiʼ guizáʼ nadipaʼ fe ni gúpacabe, gúcacabe humilde ne bidiicabe lugar gusiene Jesús ni laacabe. Ndiʼ rusihuinni gúpacabe ti actitud galán. Stale biaje gudxi Jesús laacabe: «Lagataná» (Mat. 24:42; 25:13; 26:41). Ne ngue peʼ nga ni cayúnicabe, purtiʼ maʼ nuucabe gúʼyacabe ca señal ni gusihuinni mayaca gueeda dxi stiʼ Jehová. Laanu laaca caquiiñeʼ gatananu casi ca apóstol que, ne jmaruʼ si caquiiñeʼ gúninu ni yanna purtiʼ maʼ nabáninu «lu ca últimu dxi» (2 Tim. 3:1-5).

11, 12. a) ¿Xi dxiiñaʼ bisaanané Jesús ca discípulo stiʼ? b) ¿Xiñee nabé risaca ni bisietenalaʼdxiʼ Jesús laacabe ante guzulúcabe dxiiñaʼ que?

11 Laaca gudxi Jesús ca apóstol que nuu ti dxiiñaʼ ni jma caquiiñeʼ guizaaláʼdxicabe, ¿xii laani yaʼ? Sicaríʼ gúdxibe laacaʼ: «Zacaatu poder ora gueeda espíritu santu luguiatu. Ne zácatu testigu stinneʼ Jerusalén, guidubi Judea ne Samaria, ne dede ra jma zitu lu guidxilayú» (Hech. 1:8). Ndaaniʼ guidxi Jerusalén ra biiticabe Jesús, raqué nga primé biaje ra naquiiñeʼ guiníʼcabe dxandíʼ biasa Jesús de lade gueʼtuʼ, ne despué guidubi guidxi Judea, de racá maʼ Samaria ne dede ra jma zitu lu Guidxilayú.

12 Peru ante gusaanané Jesús laacabe dxiiñaʼ que la? bisietenalaʼdxiʼ laacabe zuseendaʼ espíritu santu para gacané laacabe. Ne jma de cuarenta biaje riete diidxaʼ «espíritu santu» lu libru stiʼ Hechos. Zanda guininu nabé risaca libru riʼ purtiʼ stale biaje rusietenaláʼdxini laanu pabiáʼ risaca nga guinábanu Jehová espíritu santu stiʼ para gúninu ni ná. Nga runi, nabé risaca guinábanu ni Jehová (Luc. 11:13).

13. ¿Dede padé caquiiñeʼ guni predicarnu, ne xiñee naquiiñeʼ gúninu dxiiñaʼ riʼ né stale gana?

13 Ca dxi riʼ, jma xiroobaʼ territorio nápanu para guni predicarnu que biaʼ gupa ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu que. Neca zacá, casi guninu lu capítulo gudiʼdiʼ ca, nuunu dispuestu gusíʼdinu guiráʼ xixé binni de Reinu stiʼ Dios purtiʼ nánnanu nga nga ni racalaʼdxiʼ Jehová gúninu (1 Tim. 2:3, 4). ¿Ñee rúniluʼ dxiiñaʼ riʼ né stale gana la? Gástiruʼ sti dxiiñaʼ ni jma racané laanu chuʼnu nayecheʼ. Ne cadi ngasi, laaca racané Jehová laanu gúninu ni. Laaca rusiidiʼ libru stiʼ Hechos laanu ximodo gúninu dxiiñaʼ riʼ ne ca cualidad ni naquiiñeʼ gápanu para gúninu ni.

14, 15. a) ¿Ximodo guníʼ ca ángel que zabiguetaʼ Jesús, ne xii ngue nuucabe guiníʼcabe? (Biiyaʼ nota). b) ¿Ximodo nga zabiguetaʼ Cristu «cásica» zeʼ guibáʼ?

14 Laga zuhuaaruʼ ca 11 apóstol que cayuuyacaʼ zeʼ Jesús guibáʼ, málasi bidxiñaʼ chupa ángel ra nuucabe ne gúdxicaʼ laacabe: «Hombre de Galilea caʼ, ¿xiñee zuhuaatu raríʼ cayuuyadxitu guibáʼ pue? Jesús, ni guyuu ládetu ne zeʼ guibáʼ la? zabiguetaʼ cásica bíʼyatu zeʼ guibáʼ» (Hech. 1:11). ¿Ñee riníʼ nga zabiguetaʼ Jesús né ti cuerpu de beela, casi rusiidiʼ stale religión la? Coʼ. ¿Ximodo nánnanu ni yaʼ?

15 Ni guníʼ ca ángel que nga zabiguetaʼ Jesús cásica biʼyaʼ ca apóstol que zebe. b Peru ¿ximodo nga yaʼ? Maʼ qué rihuinni diʼ Jesús ora guniʼné ca ángel que ca apóstol. Nga runi, laasicaʼ nga biénecaʼ maʼ zeʼ Jesús guibáʼ ra nuu Bixhoze. Peru zabiguétabe cásica bíʼyacabe zebe, ne zacá cayuni Jesús ni yanna. Ca binni si ni riene ni rusiidiʼ Biblia nga nánnacaʼ maʼ bizulú Jesús cayuni mandar casi Rey lu Reinu stiʼ Dios (Luc. 17:20). Nga runi nabé galán guiénenu xiñee maʼ nabáninu lu presencia stiʼ Jesús ti ganda gusiénenu ni xcaadxi. Ne nabé risaca gúninu ni ti guiénecabe pabiáʼ risaca gúnicabe ni ná Dios purtiʼ maʼ nabáninu lu ca últimu dxi.

«Biluíʼ laadu gunáʼ de guiropaʼ hombre riʼ maʼ guliluʼ» (Hechos 1:13-26)

16-18. a) ¿Xi rusiidiʼ Hechos 1:13, 14 laanu de ca reunión stinu? b) ¿Xi zanda guizíʼdinu de ejemplu stiʼ jñaa Jesús? c) ¿Xiñee risaca cadi guiáʼdxanu reunión?

16 Despué de ngue nabé nayecheʼ biguetaʼ ca apóstol que Jerusalén (Luc. 24:52). Nayaʼniʼ modo gudxi Jesús laacabe xi caquiiñeʼ gúnicabe. Peru ¿zúnicabe ni la? Lu Hechos 1:13, 14 zeeda ti relatu ni zacané laanu gánnanu ximodo raca ca reunión dxiqué. Lu relatu ca ná guca reunir ca apóstol que «ndaaniʼ ti cuartu ni nuu luguiáʼ», ni napa ti escalera fuera, zaqué nga bicuí ca binni de Palestina lídxicaʼ dxiqué. Zándaca ra lidxi jñaa Marcos nga nuucabe, ni riete lu Hechos 12:12. Neca cadi nácani ti yoo de luju peru biquiiñeʼ ca xpinni Cristu ni para gúnicaʼ reunión sticaʼ raqué. Peru ¿tuu nga ca ni guyé raqué ne xi bíʼnicabe yaʼ?

17 Cadi ca apóstol si stiʼ Jesús nga guyuu lu reunión que, sínuque laaca guyuu xcaadxi discípulo ne caadxi gunaa, casi jñaa Jesús. Neca ndiʼ nga últimu biaje riete lá María lu Biblia, peru cadi cuzeeteni cuchabe bi yánnibe para gusisácabe laabe, sínuque nuube lade ca xpinni Cristu que para gusisácabe Dios. ¡Nanna pabiáʼ biéchebe ora bíʼyabe nuu xtapa xiiñibe raqué yaʼ! Biaʼ tiempu guyuu Jesús lu Guidxilayú qué ñuni cré ca bíʼchibe pa laabe nga Cristu, peru despué de gútibe ne biásabe de lade gueʼtuʼ, bichaacaʼ modo riníʼ íquecaʼ (Mat. 13:55; Juan 7:5; 1 Cor. 15:7).

18 ¿Xiñee guca reunir ca discípulo que yaʼ? Hechos 1:14 ná: «Tobi si ni cá íquecabe gúnicabe, guirácabe cadi cayanadxí de guni orárcabe». Cásica dxiqué, tiempu riʼ laaca nabé risaca gaca reunirnu para guni adorarnu Jehová. Lu ca reunión ca rigúʼsaanu gana laanu, rizíʼdinu ne ricaanu conseju. Ne ora runi orarnu ne ridúʼndanu, rusisácanu Bixhózenu Jehová ne rusiéchenu laa. Laaca racaneni laanu gápanu ti fe naguidxi. Nga runi, ¡qué chuʼ dxi gusaana de chuunu ca reunión ca, purtiʼ nabé risaca ca ni! (Heb. 10:24, 25).

19-21. a) ¿Xi rizíʼdinu de Jehová ra biquiiñerube Pedro? b) ¿Xiñee biyúbicabe tu chuʼ lugar stiʼ Judas? ¿Xi rizíʼdinu de modo biʼniʼ tendércabe asuntu riʼ?

19 Para tiempu riʼ gupa xidé biʼniʼ tender ca xpinni Cristu ti cosa nabé risaca, ne primeca Pedro nga guníʼ caquiiñeʼ gaca chaahuiʼ ni (Hech. 1:15-26). Neca chupa chonna semana ante guníʼ Pedro qué runibiáʼ Jesús, peru biquiiñeruʼ Jehová laabe para gúnibe xhiiñaʼ (Mar. 14:72). ¿Xi rusiidiʼ ndiʼ laanu yaʼ? Cumu nácanu binni ruchee la? siempre naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu nachaʼhuiʼ Jehová ne nuube listu para guni perdonarbe laanu pa gaca arrepentirnu de guidubi ladxidoʼno (Sal. 86:5).

20 Biene Pedro caquiiñeʼ guyúbicabe stobi ni chuʼ lugar stiʼ Judas, ni biʼniʼ traicionar Jesús que. ¿Tu laa yaʼ? Pedro guníʼ naquiiñeʼ gaca hombre riʼ tobi de ca ni guzané Jesús ne ni biʼyaʼ dxandíʼ biásabe de lade gueʼtuʼ (Hech. 1:21, 22). Zaqué nga gaca cumplir promesa guníʼ Jesús ni ná: «Laatu, ca ni canananda naa, zabitu lu 12 trono ne zuni juzgartu ca 12 tribu stiʼ Israel» (Mat. 19:28). Ndiʼ racané laanu gánnanu maca gudixhe ique Jehová ca 12 apóstol ni guzané Jesús que nga gueeda gácacaʼ «12 guié» ra chití Jerusalén Nacubi que (Apoc. 21:2, 14). Ndiʼ nga gucané Pedro guiene de Judas nga caníʼ profecía stiʼ Salmo 109:8, racá ná: «Guicaa stobi puestu stibe».

21 ¿Ximodo gulícabe tu chuʼ lugar stibe yaʼ? Guleecabe suerte. Tiempu gucuá Biblia guleecabe suerte para guicaacabe xiixa decisión nabé risaca (Prov. 16:33). Peru ndiʼ nga últimu biaje ruzeeteʼ Biblia bíʼnicabe ni. Dxi biaba espíritu santu luguiácabe maʼ qué ñúnicabe ni. Yanna, guidúʼyanu xiñee guleecabe suerte dxi que. Biʼniʼ ca apóstol que ti oración ne guniʼcaʼ: «Jehová, lii nga runibiaʼluʼ ladxidóʼ guiráʼ binni, biluíʼ laadu gunáʼ de guiropaʼ hombre riʼ maʼ guliluʼ» (Hech. 1:23, 24). Ni gucaláʼdxicabe nga Jehová guicaa decisión que. Yanna, ¿tu gulícabe para chuʼ lade «ca Doce» c apóstol que yaʼ? Gulícabe Matías, zándaca guyuube lade ca 70 discípulo ni biseendaʼ Jesús chiguni predicar (Hech. 6:2).

22, 23. ¿Xiñee naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ ca hermanu ni zániru ndaaniʼ congregación?

22 Ni bizaaca riʼ rusihuinni pabiáʼ risaca gata chaahuiʼ dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ xquidxi Dios. Cásica dxiqué, ca dxi stinu riʼ laaca caquiiñeʼ jma hermanu para sániru ndaaniʼ congregación. Peru ante guni recomendar ti cuerpu de ancianu tuuxa hermanu la? rinábacabe Jehová espíritu stiʼ ne ruuyacabe pa runi cumplirbe né ca requisitu zeeda lu Biblia. Nga runi ruzúʼbanu stiidxaʼ ca hermanu ni zániru ndaaniʼ congregación, ne rinándanu ni gábicabe laanu purtiʼ nánnanu Jehová nga gulí laacabe pur espíritu santu. Zacá racanenu para ganda guni ca hermanu de congregación dxiiñaʼ juntu (Heb. 13:17).

Ruzúʼbanu stiidxaʼ ca hermanu ni zániru ndaaniʼ congregación ne rinándanu ni gábicabe laanu.

23 Guizáʼ biguidxi fe stiʼ ca discípulo que ora bíʼyacaʼ Jesús despué de biasa de lade gueʼtuʼ ne despué de gutachaahuiʼ modo naquiiñeʼ gaca dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Zaqué bisihuínnicabe maʼ nuucabe listu para ti cosa nabé risaca chiguizaaca ne zadúʼyanu ni lu sti capítulo ca.

a Dxi bicaa Lucas Evangeliu stiʼ, gúdxibe Teófilo «señor Teófilo». Pur modo guniʼné Lucas laabe zanda guininu gúcabe ti hombre risaca, peru caʼruʼ diʼ gácabe xpinni Cristu (Luc. 1:3). Lu libru stiʼ Hechos maʼ «Teófilo» si gudxi Lucas laabe purtiʼ maʼ nácabe ti xpinni Cristu. Caadxi binni ruundaʼ Biblia naca Evangeliu stiʼ Lucas nga gucané Teófilo gaca xpinni Cristu.

b Lu textu riʼ qué niquiiñecabe diidxaʼ griegu morfḗ («forma»), sínuque biquiiñecabe diidxaʼ trópos («cásica»).

c Ra gudiʼdiʼ tiempu guca Pablo «apóstol ni rié ra nuu binni de xcaadxi guidxi», peru qué ñuudibe lade «ca Doce» apóstol stiʼ Jesús (Rom. 11:13; 1 Cor. 15:4-8). Qué ñápabe privilegiu ca purtiʼ qué nizanebe Jesús dxi guyuu lu Guidxilayú.