Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 17

«Biquiiñebe Stiidxaʼ Dios para bisiénebe laacaʼ»

«Biquiiñebe Stiidxaʼ Dios para bisiénebe laacaʼ»

Iquíʼñenu stiidxaʼ Dios para gusíʼdinu jma jneza; ejemplu galán ni bisaana ca binni de Berea

Zeeda ni lu Hechos 17:1-15

1, 2. ¿Tuu nga ca ni biree de Filipos ne zeʼ Tesalónica, ne xi zándaca ziníʼ íquecabe neza?

 NABÉ jneza ne galán tobi de ca neza ni biʼniʼ ca romanu que. De rixidxi ora maʼ zidiʼdiʼ carreta lu ca guié stini, ora ribidxiaa ca burru ne ora maʼ cayuíʼ ca soldadu diidxaʼ, zaqueca ca binni ni rigutoo raqué, ca artesanu ne xcaadxi binni ni runi viajar. Lade ca binni riʼ nuu Pablo, Silas ne Timoteo purtiʼ rireecaʼ de Filipos para checaʼ Tesalónica ne runi viajarcaʼ jma de 130 kilómetru lade stale dani. Ne nagana ndiʼ para laacabe jmaruʼ si para Pablo ne Silas purtiʼ naná ruʼ nuucaʼ pur paliza bidiicabe laacaʼ Filipos (Hech. 16:22, 23).

2 Para cadi gaca viaje que tan nagana para laacabe la? zándaca maʼ ziyuíʼcabe diidxaʼ. Caʼruʼ guiaandaʼ laacabe ti cosa galán ni bizaacacabe ndaaniʼ guidxi Filipos, cadi tan xadxí de guca hombre gupa laacabe ndaaniʼ carcel que xpinni Cristu, laa ne familia stiʼ. Ni bizaacacabe riʼ gucané ni laacabe para gucheechecabe stiidxaʼ Dios né stale gana. Neca zacá, ora ziyuucabe ndaaniʼ guidxi Tesalónica zándaca ziníʼ íquecabe: «¿Ñee zadxaagalú ca judíu ni nabeza raríʼ laanu galán la? ¿O zácacaʼ naduxhuʼ ne zuninacaʼ laanu cásica bininácabe laanu Filipos la?».

3. ¿Xiñee galán guidúʼndanu ni bizaaca Pablo?

3 Gudiʼdiʼ si ti tiempu, dxi bicaa Pablo ra nuu ca xpinni Cristu de Tesalónica gúdxibe laaca ximodo biʼniʼ sentirbe, sicaríʼ guniʼbe: «Laatu nánnatu biʼniʼ sufrirdu ne guyuu tu bininá laadu ndaaniʼ guidxi Filipos, peru bidii Dios laadu valor para guni predicardu ca noticia galán stiʼ Dios neca nabé bicaalúcabe laadu» (1 Tes. 2:2). Despué de ni bizaacabe Filipos, ruluíʼ si cadxibihuiinibe chiguni predicarbe Tesalónica. ¿Ñee huayuni sentirluʼ zacá la? ¿Ñee huayuu ora guidxíbiluʼ chiguni predicarluʼ la? Peru Pablo la? maʼ qué nidxibi purtiʼ gupa confianza Jehová. Nga runi, pa gúʼndaluʼ ni bizaaca Pablo zacané ni lii gápaluʼ valor cásica gúpabe (1 Cor. 4:16).

«Biquiiñebe Stiidxaʼ Dios para bisiénebe laacaʼ» (Hechos 17:1-3)

4. ¿Xiñee zándaca jma de chonna semana nga guyuu Pablo ndaaniʼ guidxi Tesalónica?

4 Lu relatu ca riete biʼniʼ predicar Pablo chonna sábadu ndaaniʼ sinagoga dxi guyuu Tesalónica. ¿Ñee riníʼ nga chonna si semana guyuube ndaaniʼ guidxi ca la? Coʼ. Primeca la? qué gánnadinu panda peʼ gubidxa gudiʼdiʼ para guyebe ra sinagoga que primé biaje. Ne lu ca carta bicaabe bisiénebe bíʼnibe dxiiñaʼ laabe ne ca xcompañérube dxi nuucabe Tesalónica para gápacabe ni iquiiñecabe ne chupa biaje gucané ca hermanu de Filipos laacabe (Filip. 4:16; 1 Tes. 2:9; 2 Tes. 3:7, 8). Nga runi, zándaca jma de chonna semana nga guyuu Pablo ndaaniʼ guidxi Tesalónica.

5. ¿Xi biʼniʼ Pablo para guni cré ca binni que ni cusiidiʼ?

5 Casi maʼ bidúʼyanu, gupa Pablo valor ne yeguni predicar ca binni nuu ra sinagoga que. Ne casi maca rúnibe, «biquiiñebe Stiidxaʼ Dios para bisiénebe laacaʼ naquiiñeʼ gacaná Cristu, gatiʼ ne guiasa de lade gueʼtuʼ. Cayabibe laacaʼ: “Jesús nga Cristu, ne de laabe nga cayuneʼ predicar”» (Hech. 17:2, 3). Ni racalaʼdxiʼ Pablo nga guiníʼ ique ca binni que, nánnabe runibiaʼcaʼ ne runi respetarcaʼ Stiidxaʼ Dios peru caquiiñeʼ guiene chaahuicaʼ ni ná ni. Nga runi, biquiiñebe Stiidxaʼ Dios para gusiénebe laacaʼ ti gudiicaʼ cuenta Jesús de Nazaret nga Cristu, Mesías ni maca cá gueeda que.

6. ¿Ximodo biquiiñeʼ Jesús Stiidxaʼ Dios para gucaa binni guiníʼ ique, ne ximodo gucané ni ca discípulo stibe?

6 Yenanda Pablo ejemplu stiʼ Jesús, purtiʼ laa siempre biquiiñeʼ Stiidxaʼ Dios para gusiidiʼ. Casi ti biaje gudxi Jesús ca discípulo stiʼ maca cá lu Stiidxaʼ Dios napa xidé gacaná, gatiʼ ne guiasa xiiñiʼ hombre de lade gueʼtuʼ (Mat. 16:21). Biásasibe de lade gueʼtuʼ bihuínnibe nezalú ca xpínnibe, ne zándaca ra bíʼyabe biasa Jesús de lade gueʼtuʼ bidiicabe cuenta maʼ guca cumplir ca profecía que. Peru bidiibe ca discípulo stibe xcaadxi prueba. Casi ti biaje, bihuínnibe nezalú chupa de laacaʼ «ne bisiénebe laacaʼ guiráʼ ni cá lu Stiidxaʼ Dios ra cayete de laabe, peru bizulube dede Moisés ne guiráʼ ca Profeta». Nabé bidxagayaacaʼ ne guniʼcaʼ: «¿Ñee cadi dxandíʼ yendá ca stiidxabe ndaaniʼ ladxidoʼno ora zedaníʼnebe laanu neza, ne ora bisiene chaahuibe laanu Stiidxaʼ Dios la?» (Luc. 24:13, 27, 32).

7. ¿Xiñee nabé risaca iquíʼñenu Biblia ora maʼ cusíʼdinu binni de Dios?

7 Napa Stiidxaʼ Dios poder (Heb. 4:12). Nga runi, laanu ca xpinni Cristu siempre riquíʼñenu ni cásica biʼniʼ Jesús, Pablo ne xcaadxi apóstol. Ora rusíʼdinu binni de Dios laaca riquíʼñenu Biblia para guluinu laacaʼ ni rusiidini ne gucaʼnu laacaʼ guiníʼ íquecaʼ ne gudiicaʼ cuenta lu ni nga zeeda ni rusíʼdinu. Ora riquíʼñenu ni stale biaje rusihuínninu cusíʼdinu ni ná Dios ne cadi ni ná íquenu. Laanu laaca naquiiñeʼ gánnanu lu Stiidxaʼ Dios nga zeeda guiráʼ ni runi predicarnu. Nga runi, zanda guni cré guiráʼ binni ni. Ndiʼ racané laanu gudiʼnu cuenta dxandíʼ ni rusíʼdinu. Ne laaca racané ni laanu gácanu nadxibalú ora guni predicarnu cásica biʼniʼ Pablo.

«Biʼniʼ cré chupa chonna de laacaʼ» (Hechos 17:4-9)

8-10. a) ¿Xi biʼniʼ ca binni de Tesalónica ora binadiágacaʼ ca noticia galán? b) ¿Xiñee gupa caadxi judíu envidia Pablo? c) ¿Xi biʼniʼ ca judíu ni bicaalú mensaje ziné Pablo que?

8 Biiyaʼ Pablo dxandíʼ ca diidxaʼ guníʼ Jesús riʼ purtiʼ laa peʼ bibani ni. Jesús guníʼ: «Qué risaca esclavu jma que xpixuaanaʼ. Pa guzanándacabe naa, laaca zazanándacabe laatu; pa maʼ bizuubacabe stiidxaʼ, laaca zuzuubacabe stiidxatu» (Juan 15:20). Zaca peʼ nga ca binni ni biʼyaʼ Pablo dxi guyuu Tesalónica, caadxi de laacaʼ bizuubacaʼ diidxaʼ peru guyuu xcaadxi qué ñuni ni. Bicaa Lucas ca diidxaʼ riʼ ora guníʼ de ca judíu gucuaa mensaje que: «Biʼniʼ cré chupa chonna de laacaʼ ne yenándacaʼ Pablo ne Silas. Ngueca biʼniʼ stale griegu ni runi adorar Dios ne chupa chonna gunaa risaca» (Hech. 17:4). Nanna dxíchinu nabé biecheʼ ca ni nacubi gucaʼ discípulo stiʼ Jesús riʼ ora bisiene chaahuicabe laacaʼ ni ná lu stiidxaʼ Dios.

9 Peru cadi guiráʼ diʼ ca binni que guyuuláʼdxicaʼ ni bisiidiʼ Pablo. Guyuu de laacaʼ dede bidxiichinecaʼ laabe. Gupa caadxi judíu de Tesalónica envidia Pablo purtiʼ gunda bicuudxi «stale griegu ni runi adorar Dios». Ni racalaʼdxiʼ ca judíu que nga guni cré ca griegu ni runi crecaʼ, dede biluíʼcabe laacaʼ ni ná lu escrituras Hebreas. Ngue runi guizáʼ bidxiichi ca judíu que ne dede bidaacaʼ xiana ora bíʼyacaʼ maʼ guxha Pablo laacabe ca binni que.

Biyúbicaʼ «Pablo ne Silas para chinecaʼ laacabe nezalú ca binni que» (Hechos 17:5).

10 Laaca bizeeteʼ Lucas xi bizaaca despué. Sicaríʼ bicaabe: «Peru bidxiichi ca judíu, ngue runi biʼniʼ reunircaʼ caadxi hombre malu, caadxi vagu ni canazá lu plaza stiʼ luguiaa ne bíʼnicaʼ ti bulla ndaaniʼ guidxi que. Yechuucaʼ ra lidxi Jasón, canayúbicaʼ Pablo ne Silas para chinecaʼ laacabe nezalú ca binni que. Cumu qué nidxélacaʼ laacabe, guxubiyucaʼ Jasón ne chupa chonna hermanu ne yenecaʼ laacabe nezalú ca gobernante stiʼ guidxi, ne guniʼcaʼ: “Nuu chupa hombre ni nabé maʼ guluu problema lu guidubi guidxilayú ne maʼ nuucabe raríʼ, napa Jasón laacabe ra lidxi. Cucaalú guiráʼ ca hombre riʼ ca ley ni gudixhe César ne caniʼcaʼ nuu sti rey láʼ Jesús”» (Hech. 17:5-7). ¿Xi zándaca guizaaca Pablo ne ca xcompañeru pur ni bizaacaʼ riʼ yaʼ?

11. ¿Xi caníʼ ca binni que cayuni Pablo ne ca xcompañeru, ne xi ley zándaca bietenalaʼdxiʼ ca judíu que? (Biiyaʼ nota).

11 Ora ridxiichi ti grupu de binni reeda gácani casi ora riree guiiguʼ ne runduuxeʼ ra zidiʼdiʼ. Nga peʼ nga ni biʼniʼ ca judíu que para guládxicaʼ Pablo Silas purtiʼ laapecabe bichiichicabe ca binni que ne guyécabe ra nuu ca autoridad para ugaanicabe donda ique Pablo ne ca xcompañeru. Primé ca ni guníʼcabe nga «nabé maʼ guluu problema lu guidubi guidxilayú». Neca cadi laacabe ngue bichiichicabe ca binni que ndaaniʼ guidxi Tesalónica. Ne jma feu guiropa que purtiʼ caniʼcaʼ cucheenécabe ca ley stiʼ emperador: ra caníʼcabe de sti Rey, Jesucristu. a

12. ¿Xi rusihuinni ñándaca ñapa ca xpinni Cristu de Tesalónica guendanagana pur donda ni bigaanicabe luguiacaʼ?

12 Cadi guiaandaʼ laanu zaca ga nga donda ni bigaaniʼ ca escriba ne ca fariseu luguiáʼ Jesús. Ndiʼ nga ni gúdxicabe Pilato: «Gunáʼzedu hombre riʼ cusiguii ca binni xquídxidu, [...] ne caniʼbe laabe nga Cristu, ti rey» (Luc. 23:2). Cumu zándaca bidxibi Pilato guiníʼ ique emperador que, cudiibe lugar gucheené Jesús ley que la? ngue runi biseendaʼ guutibe Jesús. Ngueca nga ni ñándaca nizaaca ca xpinni Cristu de Tesalónica pur donda ni cugaanicabe luguiacaʼ. Sicaríʼ ná ti libru, «nabé feu donda ni bigaanicabe luguiacaʼ, purtiʼ tuuxa gacalaʼdxiʼ gucaalú emperador que la? seguru zuuticabe laa». ¿Ñee jneza biree ni gudixhe ique ca judíu que gúnicaʼ la?

13, 14. a) ¿Xiñee qué ñanda nucueeza ca binni que de ñaca predicar? b) ¿Ximodo yenanda Pablo conseju stiʼ Jesús, ne ximodo zanda chinándanu ejemplu stibe?

13 Neca cadxiichi ca binni que, qué ñanda nucueezacaʼ de ñaca predicar ndaaniʼ guidxi Tesalónica. ¿Xiñee yaʼ? Primé ca la? purtiʼ maʼ qué lica nidxélacabe Pablo ne Silas. Ne zándaca maʼ cadi cayuni cré ca autoridad que ni caníʼ binni de Pablo ne Silas. Ne pur ngue zándaca gunábacabe Jasón ne xcaadxi hermanu que quíxecaʼ «ti fianza» para gundaacabe laacaʼ (Hech. 17:8, 9). ¿Peru xi bizaacaʼ Pablo yaʼ? Gúcabe ti binni nuu xpiaaniʼ ne yenándabe conseju ni bidii Jesús ora guníʼ: «Lagusihuinni nexhenatu casi beendaʼ, peru lagaca nadóʼ casi paloma» (Mat. 10:16). Bixooñelube de guendanagana que para ganda guni predicarbe sti ladu. Guca Pablo ti hombre nadxibalú peru qué nuyúbibe ñuube lu guendanagana. ¿Xi zanda guizíʼdinu de ejemplu stibe yaʼ?

14 Tiempu riʼ, cucaa stale xaíque yuʼduʼ binni gucaalucaʼ ca testigu stiʼ Jehová. Riníʼcabe rucáʼlunu gobiernu ne pur nga rucaacabe ca políticu ca sanándacaʼ laanu. Ne rúnicabe ni purtiʼ nápacabe envidia laanu, cásica gúcani lu primé siglu que. Yanna laanu, ¿xi rúninu yaʼ? Runi predicarnu binni ni napa gana gucaadiaga, ne pa guidxaaganu binni ni cadxiichi ne qué naʼ gucaadiaga laanu la? rireʼnu de ra lídxicabe ne ribiguétanu sti hora.

«Jma riuuláʼdxicaʼ guiziidicaʼ» (Hechos 17:10-15)

15. ¿Ximodo gucuaa ca binni de Berea ca noticia galán que?

15 Para cadi guniná ca binni que Pablo ne Silas, biseendaʼ ca hermanu que laacabe Berea ti lugar ni riaana biaʼ 65 kilómetru de raqué. Casi yendá Pablo raqué guyé ra sinagoga ne biʼniʼ predicar ca binni nuu raqué. Nanna dxiichinu guizáʼ biecheʼ Pablo purtiʼ bicaadiaga ca binni que laa. Lucas guníʼ: Jma riuulaʼdxiʼ ca judíu de Berea que «guiziidicaʼ que ca binni de Tesalónica, purtiʼ gucuaacaʼ stiidxaʼ Dios né stale gana, ne ruundaʼ chaahuicaʼ Stiidxaʼ Dios guiráʼ dxi ti gúʼyacaʼ pa dxandíʼ guiráʼ ni cayunadiágacaʼ» (Hech. 17:10, 11). Peru qué riníʼdini jma galán modo gucuaa ca judíu ca diidxaʼ riʼ que ca binni de Tesalónica. Purtiʼ despué bicaa Pablo: «Siempre rudiʼdu xquixe peʼ Dios, purtiʼ gucuaatu ca diidxaʼ ni gunínedu laatu casi stiidxaʼ Dios ne cadi casi stiidxaʼ binni. Ne dxandíʼ stiidxaʼ Dios ni. Ne dede dxi biʼniʼ cretu ni cayacaneni laatu» (1 Tes. 2:13). Yanna, ¿xiñee riete jma riuulaʼdxiʼ ca judíu de Berea guiziidicaʼ yaʼ?

16. ¿Xiñee jma riuulaʼdxiʼ ca binni de Berea que guiziidicaʼ?

16 Nacubi mensaje riʼ para ca binni de Berea que. Peru neca zacá qué ñápacabe duda pa dxandíʼ ni. Ne qué ñuni crécabe ni purtiʼ si nga nga naquiiñeʼ gúnicabe. Ni bíʼnicabe primé nga bicaadiaga chaahuicabe ni cusiene Pablo laacabe ne despué biindaʼ chaahuicabe ni cusiene stiidxaʼ Dios para gúʼyacabe pa dxandíʼ guiráʼ ni caziidicabe. Ne cadi sábadu si bíʼnicabe ni sínuque guiráʼ dxi. Laaca biindaʼ chaahuicabe né stale gana para guʼyaʼ chaahuicabe pa dxandíʼ lu stiidxaʼ Dios zeeda guiráʼ ni caziidicabe. Ne últimu, gúcacabe humilde ne bichaacabe modo nabánicabe ne pur nga stale de laacabe biʼniʼ cré (Hech. 17:12). ¡Ngahuaʼ runi guníʼ Lucas jma riuuláʼdxicabe guiziidicabe!

17. ¿Xiñee galán ejemplu bisaanaʼ ca binni de Berea para laanu, ne ximodo zanda chinándanu ejemplu stícabe neca maʼ zinenu stale iza de nácanu xpinni Jehová?

17 Qué niníʼ ique ca binni de Berea pa nicá ni bizaacaʼ ca riʼ lu Biblia. Pur modo gucuaacabe stiidxaʼ Dios bisaanacabe ti ejemplu galán para laanu. Bíʼnicabe biaʼsi peʼ ni cabeza Pablo gúnicabe ne ni racalaʼdxiʼ Jehová. Ca dxi riʼ ngaca nga ni rúninu, riguʼnu gana binni guʼndaʼ chaahuiʼ Biblia ti guiroobaʼ fe stiʼ ne gapa confianza Stiidxaʼ Dios. Peru qué riníʼ diʼ nga maʼ cadi naquiiñeʼ guizíʼdinu de Jehová ora maʼ guyuunísanu. Sínuque óraca peʼ nga jma naquiiñeʼ guizíʼdinu de laabe ne gúninu ni cusiidibe laanu purtiʼ zacá zusihuínninu cudiʼnu lugar gacané ne iquiiñeʼ Jehová laanu modo racalaʼdxiʼ (Is. 64:8). Ra gúninu nga qué zusaanaʼ de iquiiñeʼ Bixhózenu Jehová laanu ne zusiéchenu laa.

18, 19. a) ¿Xiñee bixooñeʼ Pablo de Berea? ¿Xi qué nusaana de ñúnibe, ne ximodo zanda chinándanu ejemplu stibe? b) ¿Tu clase de binni chiguni predicarbe sti lugar ra chebe que?

18 Lu relatu ca riete cadi xadxí diʼ biaanaʼ Pablo ndaaniʼ guidxi Berea. Racá ná: «Peru ora gunna ca judíu de Tesalónica laaca cayuni predicar Pablo stiidxaʼ Dios ndaaniʼ guidxi Berea, guyecaʼ raqué ne bicaacaʼ ca binni que gucaalucaʼ laacabe. Oraqueca biseendaʼ ca hermanu que Pablo cheʼ guriá nisadóʼ, peru biaana Silas ne Timoteo raqué. Peru ca binni ni ziné Pablo que yesaanacaʼ laabe dede Atenas. Raqué gudxi Pablo laacabe gábicabe Silas ne Timoteo checaʼ ra nuube nagueendaca, oraqueruʼ bibiguétacaʼ» (Hech. 17:13-15). ¡Bicaalú ca binni riʼ ca xpinni Cristu para cueecaʼ ganna laacabe! Ne qué ñuudxicaʼ purtiʼ si guládxicaʼ Pablo de Tesalónica, sínuque laacaʼ yenándacaʼ laabe Berea, peru qué ñanda nucueezacabe dxiiñaʼ que. Nanna Pablo nuu stale binni ni zanda guni predicar, ngue runi guyé sti ladu para gusiidiʼ binni. Zaqueca nga laanu, zúninu biaʼ gándatiʼ para cadi gucueeza gastiʼ nin guirutiʼ laanu de guni predicarnu.

19 Despué de biʼniʼ predicar Pablo guiráʼ judíu de Tesalónica ne Berea, biénebe nabé risaca gácabe nadxibalú ne iquiiñebe Stiidxaʼ Dios para gusiidibe binni ne laanu laaca maʼ biénenu ni. Yanna, maʼ cheʼ Pablo sti lugar ne maʼ gadxé peʼ ca binni ni chiguni predicarbe riʼ: cani cadi judíu de Atenas. ¿Ximodo cheni laabe racá yaʼ? Zadúʼyanu ni lu sti capítulo ca.

a Sicaríʼ guníʼ ti hombre ni nanna de tema riʼ, tiempu que guyuu ti ley ni ná cadi naquiiñeʼ guiníʼ binni «chigueeda ti rey o ti reinu nacubi, jmaruʼ si pa guiníʼcabe chiguiaana ni lugar stiʼ ni maca nuu ca». Nga runi ñanda nuchaa ca judíu que ni guníʼ Pablo para gusihuínnicaʼ cucheenebe ley que (biiyaʼ cuadru ni láʼ « Ni ruzeeteʼ libru stiʼ Hechos de César»).