Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 9

«Biaʼca risaca guiráʼ binni nezalú Dios»

«Biaʼca risaca guiráʼ binni nezalú Dios»

Bizulú guca predicar ca binni ni caʼruʼ gaca circuncidar

Zeeda ni lu Hechos 10:1–11:30

1-3. ¿Xi visión gucuaa Pedro, ne xiñee nabé risaca gánnanu xi riníʼ ni?

 NUUNU lu iza 36. Nabé nandáʼ dxi que, peru neca zaqué gudxiʼbaʼ Pedro ique ti yoo para guni orar, riaana ni gaxha de ruaa nisadóʼ, ndaaniʼ guidxi Jope. Nánnanu qué runi Pedro menu guirutiʼ purtiʼ maʼ zinebe chupa chonna gubidxa de cayaanabe raqué. ¿Xiñee caninu sicaríʼ yaʼ? Purtiʼ cayaanabe ra lidxi Simón, ti hombre ni runi dxiiñaʼ de curtidor. Stale judíu qué riuulaʼdxiʼ guiaana ra lidxi tuuxa binni casi laabe pur dxiiñaʼ ni rúnibe. a Peru dxi que zaziidiʼ Pedro biaʼca risaca guiráʼ binni para Jehová.

2 Laga cayuni orarbe gucuaabe ti visión ne luni biiyabe xiixa ni zándaca nuchiichi ti judíu. Biiyabe zedayete xiixa casi ti lari de guibáʼ ne luni nuu guiráʼ clase maniʼ nabiidiʼ casi ná Ley. Ne óraque gudxi ti voz laabe guutibe ca maniʼ que ne gobe laacaʼ, peru qué niná Pedro ne bicabi: «Qué huayuu dxi gahuaʼ cosa ni nabiidiʼ ne ni runi prohibir ley». Ne chonna biaje gudxi voz que laabe: «Bisaana de guiniʼluʼ nabiidiʼ ni maʼ bisiá Dios» (Hech. 10:14-16). Dede qué guidxela Pedro xi guni, peru nagueendaca biénebe visión que.

3 Nabé risaca guiene chaahuinu xi riníʼ visión biʼyaʼ Pedro, purtiʼ zacané ni laanu gánnanu ximodo ruuyaʼ Jehová guiráʼ binni. Ne pa racaláʼdxinu gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios la? nabé risaca guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jehová. Yanna, ¿xii ndiʼ ti cosa nabé risaca rusiidiʼ visión riʼ laanu yaʼ? Para gánnanu ni la? guidúʼyanu xi bizaaca ante gúʼyabe visión riʼ.

«Siempre runi orarbe Dios» (Hechos 10:1-8)

4, 5. ¿Tu guca Cornelio, ne xi bizaaca ti dxi laga cayuni orarbe?

4 Qué lica ganna Pedro ni bizaaca ti dxi ante ndaaniʼ guidxi Cesarea, ni riaana 50 kilómetru ladu guiaʼ de guidxi Jope. Raqué nuu ti hombre ni runi adorar Dios ne laaca gucuaa ti visión ni zeeda de Dios. Laabe nga Cornelio, xaíque stiʼ ti gayuaa soldadu ni nuu lu ejércitu stiʼ Roma. b Ne naca hombre riʼ ti ejemplu galán para familia stiʼ purtiʼ Biblia ná: «Hombre riʼ ne guidubi naca familia stiʼ [...] ridxíbicaʼ Dios». Cadi judíu hombre riʼ ne laaca cadi prosélito laabe, sínuque nácabe ti gentil ni cadi nuu circuncidadu. Peru nabé racanebe ca judíu pobre, rudiibe ni caquiiñecaʼ «ne siempre runi orarbe Dios» (Hech. 10:2).

5 Ti dxi biaʼ las tres de la tarde, laga cayuni orar Cornelio, gucuaabe ti visión ne luni gudxi ti ángel laabe: «Maʼ bicaadiaga Dios ca oración stiluʼ ne maʼ biiyabe pabiáʼ racaneluʼ ca pobre» (Hech. 10:4). Laaca gudxi ángel que laabe guseendabe chupa hombre chiyubi apóstol Pedro ne nagueendaca bíʼnibe ni. Ni qué ganna Cornelio nga chigunadiaga ti mensaje ni rulá binni, ne chichuube neza ra puertaʼ ni maʼ xadxí de daʼguʼ para ca gentil.

6, 7. a)  Bizeeteʼ ti experiencia ni rusihuinni ricabi Jehová ca binni ni ruyubi laabe de guidubi ladxidóʼ. b) ¿Xi rusiidiʼ ca tipu experiencia riʼ laanu?

6 ¿Ñee rucaadiaga Dios ca binni ni ruyubi laabe de guidubi ladxidóʼ la? Rucaadiágabe pue. Nga peʼ nga bizaacaʼ ti señora de Albania. Ora cayuni predicar ti hermana laabe, bidii laabe ti revista Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de ximodo gusiniisi binni xiiñiʼ, c óraque gúdxibe hermana que: «Qué zuni creluʼ naa, peru casi peʼ gunabaʼ Dios gacané naa gusiniiseʼ ca xiiñeʼ. ¡Laabe biseendabe lii! Ndiʼ peʼ nga ni caquiiñeʼ». Nagueendaca bizulú gunaa riʼ gucuaa estudiu, laa ne ca dxaapahuiiniʼ stiʼ ne despué maʼ né xheelabe gucuaa estudiu.

7 Cadi deruʼ ndiʼ nga primé biaje guizaaca ndiʼ, huayunadiáganu stale biaje huazaaca ni lu guidubi naca Guidxilayú ne Jehová peʼ nga runi ni. Ne rusiidiʼ ni laanu chupa cosa risaca. Primé, ricabi Jehová ca binni ni ruyubi laabe de guidubi ladxidóʼ (1 Rey. 8:41-43; Sal. 65:2). Ne guiropa, racané ca ángel ca laanu ora maʼ cayuni predicarnu (Apoc. 14:6, 7).

«Qué guidxela Pedro xi guni» (Hechos 10:9-23a)

8, 9. ¿Xi gudxi espíritu santu Pedro, ne xi bíʼnibe?

8 Dxiʼbaʼ ruʼ Pedro ique yoo que, qué guidxela xi guni ne nuu guiene visión que. Laga nuube zaqué bedandá ca mensajeru biseendaʼ Cornelio (Hech. 10: 17). ¿Xi guni Pedro yanna yaʼ? Pa qué nabe gobe caadxi guendaró ni nabiidiʼ casi ná Ley. ¿Zinebe ca mensajeru que ra lidxi ti hombre ni caʼruʼ gaca circuncidar la? Biquiiñeʼ Dios espíritu santu stiʼ para gabi laabe xi gúnibe. Sicaríʼ gudxi laabe: «¡Biiyaʼ! Canayubi chonna hombre lii. Nga runi biasa, biete ne yené laacabe sin guni dudarluʼ, purtiʼ naa biseendaʼ laacabe» (Hech. 10:19, 20). Visión ni maca biʼyaʼ Pedro que gucané ni laa guni ni canabaʼ espíritu santu laa.

9 Gudxi ca hombre que Pedro yeyúbicaʼ laabe purtiʼ nga nga ni gudxi ti ángel Cornelio lu ti visión. Ngue runi, gudxi Pedro ca hombre que «guiuucaʼ ra yoo que» ne guiaanacaʼ raqué (Hech. 10:23a). Chaahuidugá biene Pedro xii ngue racalaʼdxiʼ Dios guni ne bizulú bichaa modo riníʼ ique ne bizuubaʼ diidxaʼ.

10. ¿Ximodo runi dirigir Jehová xquidxi, ne xi caquiiñeʼ guiníʼ íquenu?

10 Ca dxi riʼ, laaca chaahuidugá nga rabi Jehová xquidxi xi naquiiñeʼ guni (Prov. 4:18). Ne rudiibe espíritu santu stibe «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» para guni dirigir xquídxibe (Mat. 24:45). Nga runi, nuu biaje ruchaa modo riénenu xiixa zeeda lu Biblia o ruchaa modo rúninu xiixa dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Jehová. Guiníʼ íquenu: «¿Xi runeʼ sentir ora guidxaa xiixa? ¿Rinandaʼ ni ná espíritu santu de guidubi ladxiduáʼ la?».

«Biʼniʼ mandar Pedro chuʼnísacabe» (Hechos 10:23b-48)

11, 12. ¿Xi biʼniʼ Pedro ora yendá Cesarea, ne xii nga ti cosa risaca biziidibe?

11 Sti dxi que biree Pedro zeʼ Cesarea zinebe guionnaʼ mensajeru biseendaʼ Cornelio que ne «xhoopaʼ hermanu» judíu de Jope (Hech. 11:12). Para guidxaagalú Cornelio Pedro la? «biʼniʼ reunir ca pariente stiʼ ne ca ni jma xhamigu», zándaca laaca cadi judíu laacaʼ casi laabe (Hech. 10:24). Yendá si Pedro Cesarea guyuu ra lidxi ti hombre ni caʼruʼ gaca circuncidar, zándaca qué ñuu dxi niníʼ íquebe pa ñúnibe ngue. Ngue runi gúdxibe guiráʼ ca ni nuu raqué: «Laatu nánnatu ná ley cadi jneza gapa ti judíu tratu né ti binni de sti raza o guidxiña laabe. Peru maʼ biluíʼ Dios naa zanda guidxaagaʼ guiráʼ clase binni» (Hech. 10:28). Biene Pedro cadi culuíʼ si Jehová laa xi clase guendaró zanda gó, sínuque laaca cusiidiʼ laabe zanda guidxaagabe «guiráʼ clase binni» dede né ca binni de xcaadxi guidxi.

«Maʼ cabeza Cornelio laacabe ne maʼ biʼniʼ reunir ca pariente stiʼ ne ca ni jma xhamigu» (Hechos 10:24).

12 Maʼ cabezaʼ si Cornelio ne guiráʼ ca ni nuu ra lidxi que ora guedandá Pedro. Ngue runi ora yendabe gudxi Cornelio laabe: «Maʼ nuu guiradu raríʼ nezalú Dios para gucaʼdiágadu guiráʼ ni maʼ biʼniʼ mandar Jehová lii guiniʼluʼ» (Hech. 10:33). ¿Xi ñuni sentirnu pa nidxélanu ti binni ni guizáʼ nuu guiziidiʼ de Jehová yaʼ? Guidúʼyanu ni biʼniʼ Pedro. Ora binadiágabe ni guníʼ Cornelio que, guniʼbe ti cosa nabé risaca. Nabe: «Yanna huaxa maʼ bieneʼ biaʼca risaca guiráʼ binni nezalú Dios ne runi aceptar ca ni ridxibi laa ne rúnicaʼ ni jneza, intiica guidxi laacaʼ» (Hech. 10:34, 35). Ngue runi biene Pedro biaʼca risaca guiráʼ binni nezalú Dios, gastiʼ naca xi raza, xi color o xi guidxi laa. Despué de bizaaca ndiʼ bizulú Pedro bisiene laacabe xi guiráʼ biʼniʼ Jesús, ximodo biiticabe laa ne ximodo gundisaʼ Jehová laa de lade gueʼtuʼ.

13, 14. a) ¿Xiñee nabé risaca ni bizaaca lu iza 36 dxi guyuunisa Cornelio ne xcaadxi binni ni cadi judíu? b) ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guni juzgarnu binni pur modo rihuinni?

13 «Laga caniʼruʼ Pedro» málasi bizaaca xiixa ni qué huayuu dxi guizaaca: ¡biete espíritu santu luguiáʼ «ca binni de xcaadxi guidxi»! (Hech. 10:44, 45). Ndiʼ si nga biaje riete lu Biblia biaba espíritu santu luguiáʼ chupa chonna discípulo ante chuʼnísacaʼ. Cumu biene Pedro cayuulaʼdxiʼ Dios ni cayuni ca binni de xcaadxi guidxi que la? ngue runi «biʼniʼ mandar Pedro chuʼnísacabe» (Hech. 10:48). Ra gucané Pedro ca binni riʼ gácacaʼ xpinni Cristu biquiiñebe guionna ne últimu llave stiʼ Reinu que (Mat. 16:19). Ra guca ca binni de xcaadxi guidxi que discípulo stiʼ Jesús, gucuaa ca binni ni qué ñaca circuncidar ti oportunidad para gácacaʼ ungidu. Ngue runi dxi guyuunisa ca binni de xcaadxi guidxi que lu iza 36 bihuinni maʼ biluxe tiempu guca ca judíu que ti guidxi especial para Dios (Dan. 9:24-27).

14 Laanu, ca ni runi predicarnu ca noticia galán stiʼ Reinu, nánnanu «biaʼca risaca guiráʼ binni nezalú Dios» (Rom. 2:11). Ne ni racaláʼdxibe nga guilá guiráʼ xixé binni (1 Tim. 2:4). Nga runi cadi guni juzgarnu binni pur modo naca. Dxiiñaʼ stinu nga gusiidiʼ chaahuinu guiráʼ ca binni ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú de Reinu stiʼ Dios. Gastiʼ naca xi raza, xi color, xi guidxi o xi religión laa.

«Maʼ qué nucaalúcabe laabe ne bisisácacabe Dios» (Hechos 11:1-18)

15, 16. ¿Xiñee bicaalú caadxi xpinni Cristu ni naca judíu Pedro, ne xi bisiénebe laacaʼ?

15 Nánnanu maʼ napa Pedro gana gabi ca hermanu que maʼ gucuaa caadxi binni ni qué ñaca circuncidar «stiidxaʼ Dios». Ngue runi bireebe zebe Jerusalén, peru ora yendá Pedro ruluíʼ mápeca nanna ca hermanu de raqué xi bizaaca. Ngue runi casi yendabe Jerusalén, «bizulú bicaalú ca binni runi defender ley stiʼ circuncisión laabe». Cadxiichicaʼ ne cayábicaʼ laabe: «Biuuluʼ ra lidxi ca hombre ni cadi nuu circuncidadu ne gudoneluʼ laacaʼ» (Hech. 11:1-3). Peru cadi cadxiichicabe pur guca ca binni de xcaadxi guidxi que xpinni Cristu. Ni nácabe nga para ganda guicaa Jehová ca binni que la? naquiiñeʼ chinándacaʼ Ley stiʼ Moisés ne lu ley que nga ná naquiiñeʼ gaca circuncidarcaʼ. Rihuínnica guca nagana para ca judíu ni beeda gaca xpinni Cristu que gusaanacaʼ Ley que.

16 ¿Xi bisiene Pedro laacabe yaʼ? Lu Hechos 11:4-16 bizeetebe tapa prueba ni rusihuinni Jehová nga gudixhe gaca ca binni que xpinni Cristu. Primé, gucuaabe ti visión ni zeeda de Dios (versículo 4 hasta 10). Guiropa, biquiiñeʼ Jehová espíritu santu stiʼ para gudxi laabe xi gúnibe (versículo 11ne 12). Guionna, guyé ti ángel ra nuu Cornelio (versículo 13 ne 14). Ne guidapa, gucuaa ca binni de xcaadxi guidxi espíritu santu (versículo 15 ne 16). Ne últimu gudxi Pedro laacabe: «Pa maʼ bisigaʼdeʼ Dios laacabe [espíritu santu] laca ni bisigaʼdeʼ laanu ra biʼniʼ crenu Señor Jesucristu, ¿tuu nga naa para gucaaluáʼ Dios yaʼ?» (Hech. 11:17).

17, 18. a) ¿Ximodo beeda gaca ni bisiene Pedro que ti prueba para ca xpinni Cristu ni naca judíu? b) ¿Xiñee nuu biaje raca nagana para ca hermanu chuʼcaʼ tobi si, ne xi caquiiñeʼ guiníʼ íquenu?

17 Gucuaa ca xpinni Cristu ni naca judíu ti decisión ora binadiágacaʼ ni bisiene Pedro laacaʼ. ¿Ñee zuuyacabe ca xpinni Cristu de xcaadxi guidxi, ni nacubi guyuunisa que, casi hermanu stícabe la? o zúnicabe menu laacaʼ? Relatu ca ná: «Ora binadiágacabe guiráʼ ndiʼ, maʼ qué nucaalúcabe laabe [ca apóstol ne xcaadxi hermanu] ne bisisácacabe Dios. Guníʼcabe:“¡Yanna maʼ biénedu laaca racalaʼdxiʼ Dios gaca arrepentir binni de xcaadxi guidxi para guicaacaʼ guendanabani!”» (Hech. 11:18). Cumu galán modo bicábicabe la? gucaneni para chuʼ congregación que tobi si.

18 Cásica dxiqué, yanna riʼ laaca nuu biaje raca nagana para ca hermanu chuʼcaʼ tobi si. Cumu naca ca xpinni Jehová binni de gadxé gadxé «nación, tribu, guidxi ne idioma» la? ndaaniʼ stale congregación nuu hermanu de gadxé gadxé cultura ne raza (Apoc. 7:9). Nga runi, galán guiníʼ íquenu: «¿Ñee dxandíʼ nga maʼ qué runeʼ menu guirutiʼ la? ¿Ñee maʼ gudixhe iqueʼ cadi gusaanaʼ de guneʼ tratar ca hermanu stinneʼ galán neca nácacaʼ de sti nación, tribu, cultura, raza o idioma la?». Cadi guiaandaʼ laanu ni biʼniʼ Pedro (o Cefas) chupa chonna iza despué de guca ca binni de xcaadxi guidxi que xpinni Cristu. Bíʼnibe menu ne «bixélebe» de ca xpinni Cristu ni caʼruʼ gaca circuncidar que purtiʼ bidxíbibe grupu de binni ni runi apoyar circuncisión que. Ne pur ngue gudindené Pablo laabe (Gál. 2:11-14). Nga runi, caquiiñeʼ gápanu cuidadu ti cadi chuʼ dxi gúninu menu tuuxa.

«Stale binni biʼniʼ cré» (Hechos 11:19-26a)

19. ¿Xi biʼniʼ ca xpinni Cristu ndaaniʼ guidxi Antioquía, ne xi guleenducaʼ?

19 Ra maʼ nanna ca discípulo que xi racalaʼdxiʼ Dios gúnicaʼ. ¿Ñee biʼniʼ predicárcabe ca binni ni caʼruʼ gaca circuncidar la? Bíʼnicabe. Guidúʼyanu ni bizaaca despué ndaaniʼ guidxi Antioquía de Siria. d Nabé galán raca llevar ca judíu ne ca ni cadi naca judíu ndaaniʼ guidxi riʼ, ngue runi galán lugar ca para gaca predicar ca binni ni cadi naca judíu. Ne raqué nga bizulú ca xpinni Cristu ni naca judíu biʼniʼ predicarcaʼ «ca binni ni riníʼ griegu», cásica ni maʼ guca circuncidar ne ca ni caʼruʼ gacaʼ circuncidar (Hech. 11:20). Cumu guluu Jehová ndaayaʼ dxiiñaʼ bíʼnicabe la? «stale binni biʼniʼ cré ne yenanda Señor» (Hech. 11:21).

20, 21. ¿Ximodo bisihuinni Bernabé naca humilde, ne ximodo zanda chinándanu ejemplu stibe ora maʼ cayúninu xhiiñaʼ Dios?

20 Cumu stale binni de Antioquía maʼ nuucaʼ listu para gucaadiágacaʼ ca noticia galán la? biseendaʼ ca hermanu de Jerusalén Bernabé raqué. Peru qué nindaa bihuinni qué zanda diʼ guni predicarbe guiráʼ binni que stúbisibe. Ne tobi de ca hombre ni jma zanda gacané laabe nga Saulo, ni beeda gaca apóstol para guni predicar ndaaniʼ guiráʼ guidxi (Hech. 9:15; Rom. 1:5). Qué ñuuyaʼ diʼ Bernabé Pablo casi tuuxa ni zanda gaxha laa dxiiñaʼ ni cayuni, sínuque gúcabe humilde ne bidiibe cuenta caquiiñeʼ chuʼ tu gacané laabe. Bernabé peʼ guyé ra nuu Pablo ndaaniʼ guidxi Tarso. Ne despué bíʼnicabe dxiiñaʼ ti iza juntu para gacanécabe ca discípulo de Antioquía (Hech. 11:22-26a).

21 ¿Ximodo zanda gusihuínninu nácanu humilde lu xhiiñaʼ Jehová yaʼ? Guietenaláʼdxinu nuu biaje caquíʼñenu tu gacané laanu. Nuu cosa ni randa rúninu ne nuu ni qué zanda gúninu stúbinu. Nuu tu laa guizáʼ galán modo runi predicar ra nuu stale binni o de yoo pur yoo, peru raca nagana para laa guni ti revisita o guzulú ti estudiu. Pa guidúʼyanu caquiiñeʼ guni mejorarnu, galán guinábanu gacanécabe laanu. Pa gúninu ni la? zadxélanu jma binni ni napa gana guiziidiʼ ne ziuʼnu nayecheʼ (1 Cor. 9:26).

«Gucuaa ca discípulo decisión para guseendacaʼ ti ayuda [...] para ca hermanu» (Hechos 11:26b-30)

22, 23. ¿Ximodo bisihuinni ca xpinni Cristu de Antioquía dxandíʼ nadxiicaʼ ca hermanu sticaʼ, ne ximodo zanda chinándanu ejemplu stícabe?

22 Relatu ca ná: «Ndaaniʼ guidxi Antioquía nga primé biaje gúdxicabe ca discípulo que cristianu» (Hech. 11:26b). Biaʼsi peʼ nombre riʼ para ca ni zinanda ejemplu stiʼ Cristu ne Dios peʼ nga gulí ni. ¿Zanda gannaxhiisaa ca xpinni Cristu de xcaadxi guidxi né ca judíu que la? Para gánnanu ni la? guidúʼyanu ni bizaacaʼ dxi guyuu ti hambre e lu iza 46. Tiempu que ora chuʼ ti hambre nabé runiná ni ca binni pobre, purtiʼ qué randa riguu chaahuicabe ti ndaa bueltu ne qué gápacabe xiixa casi ti despensa. Zándaca nga peʼ nga ni cazaaca ca xpinni Cristu judíu ni nabeza Judea ca dxi nuu hambre que. Peru ora gunna ca hermanu de Antioquía —ca ni naca judíu ne ca ni cadi judíu— ni cazaacacabe que la? biseendacaʼ ti ayuda para laacabe (Hech. 11:29). ¡Rihuínnica dxandíʼ nadxiicabe ca hermanu stícabe!

23 Zaqueca nga runi ca xpinni Jehová ca dxi stinu riʼ: ora ránnanu cadiʼdiʼ ca hermanu stinu xiixa guendanagana la? nagueendaca ruyúbinu modo gacanenu laacaʼ, neca gadxé guidxi nabézacaʼ. Ora runiná huracán, xu, tsunami ne xcaadxi desastre natural ca hermanu stinu, nagueendaca runi comité de sucursal dxiiñaʼ para ganda gacané laacabe. Zacá nga rusihuínninu dxandíʼ nadxiisaanu (Juan 13:34, 35; 1 Juan 3:17).

24. Pa riénenu risaca visión ni gucuaa Pedro, ¿xi zucaa ni laanu gúninu?

24 Laanu, ca xpinni Cristu nabé rusisácanu visión ni gucuaa Pedro dxi dxiʼbaʼ ique yoo ndaaniʼ guidxi Jope. Nánnanu biaʼca risaca guiráʼ binni nezalú Jehová ne racaláʼdxibe gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stibe. Nga runi, gúninu stipa guni predicarnu guiráʼ clase binni ti ganda guicaacabe ca noticia galán stiʼ Reinu, gastiʼ naca xi raza o xi guidxi laacabe, pa nápacabe bueltu o pa coʼ (Rom. 10:11-13).

Ora ránnanu cadiʼdiʼ ca hermanu stinu xiixa guendanagana la? nagueendaca racanenu laacabe.

a Tiempu que stale judíu nabé biʼniʼ menu ca ni runi dxiiñaʼ de curtidor, purtiʼ nabé rigáʼnacabe guidi ladi maniʼ, maniʼ ni maʼ guti ne xcaadxi cosa ni nabé rindáʼ yuudxuʼ. Laaca qué zanda cheʼ ca curtidor que ndaaniʼ templu ne napa xidé gápacabe taller stícabe jma de 20 metru fuera de guidxi. Nga runi, zándaca pur dxiiñaʼ ni runi Simón nabeza «guriá nisadóʼ» (Hech. 10:6).

b Biiyaʼ cuadru ni láʼ « Puestu ni gupa Cornelio lu ejércitu stiʼ Roma», ni zeeda lu yaza 70.

c Título stiʼ artículo ca nga «Consejos infalibles para la crianza de los hijos», ni biree lu revista 1 de noviembre de 2006, yaza 4 hasta 7.

d Biiyaʼ cuadru ni láʼ « Antioquía de Siria», ni zeeda lu yaza 73.

e Historiador Josefo guníʼ: «Guyuu hambre riʼ» dxi cayuni mandar emperador Claudio (41-54 despué de ca dxi stiʼ Jesús).