Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 10

«Zireeche stiidxaʼ Jehová»

«Zireeche stiidxaʼ Jehová»

Biree Pedro de ra deguyoo, ne qué ñaanadxí ca xpinni Cristu de ñuni predicarcaʼ neca guzanándacabe laacaʼ

Zeeda ni lu Hechos 12:1-25

1-4. ¿Xi guendanagana bidxagalú Pedro, ne xi ñúniluʼ pa nizaacaluʼ ni bizaacabe riʼ?

 RECIU binadiaga Pedro bieeguʼ ti puertaʼ de guiibaʼ atrá de laa. ¿Xi cazaaca yaʼ? Ziné chupa soldadu romanu laabe ra guieguyoobe ne naguucabe ti cadena nabe. Qué gánnabe xi chiguizaacabe nin pabiáʼ tiempu ziuube raqué, pa ti ratu si o chupa chonna gubidxa. Ne laaca qué zanda gúʼyabe stale cosa sínuque ca muru, ca reja, ca cadena ne ca soldadu si ni nuu raqué.

2 Raqué nuube málasi binadiágabe cá ique rey Herodes Agripa I guuti laabe. a Cá ique Herodes cuee Pedro nezalú guiráʼ binni que tiidiʼ si Pascua para gánnacaʼ chiguutibe laa. Ne nanna Pedro dxandíʼ zúnibe ni purtiʼ laaca laabe nga biitibe apóstol Santiago.

3 Bixuiʼlú ni bizaaca gueelaʼ ante guuticabe apóstol Pedro. ¿Xi rábiluʼ caníʼ íquebe yaʼ? ¿Ñee caníʼ íquebe ni gudxi Jesús laabe chupa chonna iza ante la? Maca gudxi Jesús laabe zedandá dxi zundiibi ne ziné ca enemigu stibe laabe para guuticaʼ laabe (Juan 21:18, 19). ¿Ñee maʼ bedandá dxi guizaaca ni la?

4 Pa ñuuluʼ lugar stiʼ Pedro, ¿ximodo ñuni sentirluʼ? Stale tu niníʼ ique maʼ gastiʼ zanda guni ne nuniti esperanza. Peru ti xpinni Cristu cadi casi zeʼ runiti esperanza. Guidúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de ejemplu stiʼ Pedro ne xcaadxi hermanu dxi guzanándacabe laacaʼ.

«Cadi cusaana congregación de guni orar Dios de guidubi ladxidóʼ» (Hechos 12:1-5)

5, 6. a) ¿Xiñee guzananda rey Herodes Agripa I ca xpinni Cristu, ne ximodo bíʼnibe ni? b) ¿Xiñee gucaná ca xpinni Cristu que pur guti Santiago?

5 Casi bidúʼyanu lu capítulo gudiʼdiʼ que, guyuunisa Cornelio ne familia stiʼ ne beeda gácani ti dxi nabé risaca para ca xpinni Cristu de dxiqué. Peru guizáʼ gucaná ca judíu ni cadi naca xpinni Cristu ora bíʼyacaʼ tobi si cayuni adorar binni xquídxicaʼ ne binni de xcaadxi guidxi Dios.

6 Cumu nabé nexhená Herodes la? biiyaʼ ni casi ti oportunidad para guiaana bien né ca Judíu, ngue runi bizulube guzanándabe ca xpinni Cristu. Biblia ruzeeteʼ «biitibe Santiago, biʼchiʼ Juan, né espada», ne zándaca bíʼnibe ni purtiʼ nánnabe nabé guca xhamigu apóstol riʼ Jesús (Hech. 12:2). ¡Beeda gaca ndiʼ ti prueba nadipaʼ para ca xpinni Cristu que! Santiago nga tobi de ca guionnaʼ apóstol ni biʼyaʼ ora bidxaa modo bihuinni Jesús nezalúcabe ne laaca biiyabe caadxi milagru biʼniʼ Jesús (Mat. 17:1, 2; Mar. 5:37-42). Cumu runi Santiago ne Juan xhiiñaʼ Dios né stale gana la? ngue runi gulee lá Jesús laacabe «xiiñiʼ rayu» (Mar. 3:17). Ne dxi gutiʼ Santiago nabé guyuu ca xpinni Cristu que triste, purtiʼ gúcabe ti hombre nadxibalú, ni qué nixeleʼ de Dios ne ni nabé gunnaxhiicabe.

7, 8. ¿Xi biʼniʼ ca xpinni Cristu que ora gúnnacaʼ deguyoo Pedro?

7 Ante guuti Herodes Santiago guníʼ íquebe ziuulaʼdxiʼ ca judíu que ni, ne nga peʼ nga ni bizaaca. Ne ndiʼ bicaa laabe sanándabe Pedro, ngue runi gunaazebe ne biseguyoobe laa. Ne casi bidúʼyanu lu capítulo gaayuʼ que, maca guca ti milagru para biree ca apóstol que dxi biseguyoocabe laacaʼ. Zándaca ngue nga ni bietenalaʼdxiʼ Herodes, ngue runi gunábabe chupa soldadu gundiibicaʼ ti cadena náʼ Pedro ne guluube dieciséis soldadu gapa laa ridxíʼ ne huaxhinni para cadi guiree. Ne pa guireebe la? laacaʼ zacaacaʼ castigu ni chiguicaabe que. Yanna, ¿xi zanda guni ca hermanu que para gacanecaʼ Pedro yaʼ?

8 Hechos 12:5 ná: «Bisaanacabe Pedro ndaaniʼ cárcel. Laga nuube raqué, cadi cusaana congregación de guni orar Dios de guidubi ladxidóʼ pur laabe». Nabé gunnaxhiicabe Pedro ne pur ngue qué nusaanacabe de ñuni orárcabe pur laabe. Neca guti Santiago qué nusaana ca xpinni Cristu que de ñuni crecaʼ zanda gacané Jehová Pedro pa guni orarcaʼ. ¡Galán ejemplu bisaanacabe riʼ! Ca dxi riʼ, laaca cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu nabé rusisaca Jehová ca oración stinu, ne pa guinábanu xiixa ni riuuláʼdxibe la? zacábibe laanu (Heb. 13:18, 19; Sant. 5:16).

9. ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ ca xpinni Cristu ni biʼniʼ orar pur Pedro?

9 Zándaca runibiaʼluʼ tuuxa ni cucaalúcabe ne canazanándacabe laa pur naca xpinni Cristu, o tuuxa ni cadiʼdiʼ ra nagana pur ti desastre natural. Pa zacá ni la? zanda guinábaluʼ pur laacabe lu ca oración stiluʼ. Laaca zanda guinábaluʼ pur ca ni cadiʼdiʼ sti clase guendanagana, casi ca ni napa problema ndaaniʼ familia, ca ni caree gana o ca ni cadxaagalú xiixa prueba. Pa cueeluʼ tiempu ne guiníʼ íqueluʼ ante guni orarluʼ, zietenaláʼdxiluʼ tu hermanu zanda guzeeteluʼ lu ca oración stiluʼ ti guinábaluʼ Jehová gacané laacabe, purtiʼ laa naca ti Dios «ni rucaadiaga oración» (Sal. 65:2). Ne ora tídiluʼ ra nagana la? laaca zaquiiñeluʼ guni orar ca hermanu pur lii.

Rinábanu Jehová lu ca oración stinu gacané ca hermanu ni deguyoo.

«Dananda naa» (Hechos 12:6-11)

10, 11. ¿Ximodo gulee ti ángel stiʼ Jehová Pedro ndaaniʼ cárcel que?

10 ¿Ñee nuu Pedro xizaa pur ni chiguizaaca ndaaniʼ cárcel que la? Qué gánnanu ni, ni nánnanu nga gueelaʼ ante cuee Herodes laabe nezalú guidxi que nisiaasibe lade chupa soldadu ni cayapa laabe. Cumu nabé gupa Pedro fe la? gunna dxiichiʼ intiica si guizaaca, cayapa Jehová laa (Rom. 14:7, 8). Despué bizaaca xiixa ni cadi cabézabe. Málasi bizaaniʼ ti biaaniʼ ra nuube ndaaniʼ carcel que. ¡Gúcasini ti ángel stiʼ Jehová! Ne nin tobi de ca guardia nuu raqué qué ñuuyacaʼ ni. Óraque bicuaaniʼ ángel que Pedro ne neca ruluíʼ dxiichiʼ nuu ca cadena que nabe, peru málasi biaba ca ni.

«Yendácabe ra nuu puertaʼ de guiibaʼ ni riree ndaaniʼ guidxi ne stubi puertaʼ que bixeleʼ» (Hechos 12:10).

11 Cadi nagana ni gunabaʼ ángel que Pedro. Primeru gudiñenáʼ laabe ne gudxi laabe: «¡Biasa! ¡Nagueenda! [...]. Gucu xhábaluʼ ne bicaa elaguidi ñeeluʼ». Ne despué gudxi laabe: «Dananda naa». Nagueendaca biʼniʼ Pedro ni gudxi ángel que laa. Bireecabe de ndaaniʼ cárcel que ne gudíʼdicabe nezalú ca guardia cayapa raqué, dede yendácabe ra nuu puertaʼ de guiibaʼ que. ¿Ximodo guireecabe raqué ya? Ora bidxíñacabe raqué «stubi puertaʼ que bixeleʼ». Nagueendaca bireecabe ne zécabe ndaaniʼ ti calle ne málasi bisaana ángel que laabe. Raqué nga bidiibe cuenta cadi ti visión ngue bíʼyabe. ¡Dxandíʼ peʼ maʼ nácabe libre! (Hech. 12:7-11).

12. ¿Xiñee guizáʼ riuʼnu gana ora riníʼ íquenu modo bilá Jehová Pedro?

12 ¿Cadi dxandíʼ guizáʼ riguu ca relatu riʼ gana laanu la? Rusietenalaʼdxiʼ ca ni laanu riquiiñeʼ Jehová poder stiʼ para gulá ca xpinni. Casi Herodes la? neca gúpabe ti imperiu guizáʼ nadipaʼ, peru qué ñanda ñúnibe gastiʼ para nucueezabe Pedro de niree de ndaaniʼ cárcel que. Peru cadi guiráʼ diʼ biaje runi Jehová milagru zacá pur ca xpinni. Qué ñúnibe ni dxi biiticabe Santiago ne laaca qué ñúnibe ti milagru para nulabe Pedro dxi guca cumplir profecía ni maca guníʼ Jesús. Ca dxi riʼ qué ribézanu guni Jehová ti milagru para gulá laanu, peru nanna dxiichinu qué huachaa diʼ Dios stinu modo laa ne maʼ cadi candaa zaquiiñebe Xiiñibe para gulabe millón de binni de lu náʼ guendaguti, ti lugar ra ruluíʼ qué zanda guireecaʼ (Mal. 3:6; Juan 5:28, 29). Guizáʼ racané ca promesa riʼ laanu gudxíʼlunu ca guendanagana rápanu.

Ora bíʼyacabe Pedro «guizáʼ bidxagayaacabe» (Hechos 12:12-17)

13-15. a) ¿Xi bizaaca ora yendá Pedro ra lidxi María? b) ¿Xi riete lu libru stiʼ Hechos? ¿Ximodo gucané apóstol Pedro ca hermanu?

13 Maʼ huaxhinni zuhuaa Pedro ndaaniʼ calle que caníʼ ique paraa cheʼ. Óraque bireebe zebe ra lidxi ti gunaa xpinni Cristu ni nabeza gaxha de raqué. Laabe nga ti viuda láʼ María, zándaca gupa gunaa riʼ bueltu purtiʼ gúpabe ti yoo naroʼbaʼ ra guca reunir guidubi naca ti congregación. Laabe nga jñaa Juan Marcos, neca deruʼ ndiʼ nga primé biaje riete de Juan Marcos lu libru stiʼ Hechos, despué beeda gácabe casi ti xiiñiʼ apóstol Pedro (1 Ped. 5:13). Guizáʼ maʼ huaxhinni ngue peru stale ruʼ xpinni Cristu cayuni orarcaʼ de guidubi ladxidoʼcaʼ ra lidxi María. Zándaca canábacabe Jehová cuee Pedro de ndaaniʼ cárcel, peru qué lica niníʼ íquecabe pa nagueendaca nicabi Jehová oración stícabe.

14 Ora yendá Pedro ra lidxi María bixhidxinabe ra puertaʼ stiʼ entrada que, para biree ti criada láʼ Rode ziguuya tu cuxhidxináʼ (Rode nga labe lu diidxaʼ griegu peru lu diidxastiá la? laca laani nga Rosa). ¡Qué guirá guidxagayaa Rode pa stidxi Pedro ngue cayunadiaga! Dede biaandaʼ laa nuxheleʼ chuʼbe. Ne nagueendaca yetídxibe ca hermanu que Pedro ngue cuxhidxináʼ, peru lugar de ñuni crécabe laabe, laga gúdxicaʼ laabe cayaca íquebe. Peru cumu cadi cusaanabe de guiniʼbe dxandíʼ ni la? chupa chonna de ca ni nuu raqué guníʼ íquecaʼ zándaca ti ángel ngue beeda ne cadi Pedro (Hech. 12:12-15). Laga nuucabe zaqué cuxhidxinaruʼ Pedro ra puertaʼ que, ne oraqueruʼ bixhélecabe.

15 «Ora bixhélecabe puertaʼ que ne bíʼyacabe laabe, guizáʼ bidxagayaacabe» (Hech. 12:16). Cumu guizáʼ cadxagayaacaʼ ne cayéchecaʼ biiyacaʼ laabe la? bicueezabe laacaʼ para gusiene chaahuibe laacaʼ xi guiráʼ bizaacabe. Laaca gúdxibe laacaʼ gábicaʼ ni bizaacabe que discípulo Santiago ne ca hermanu. Ne bireebe zebe sti lugar ra ganda guni predicarbe ne ra cadi guidxela ca soldadu stiʼ Herodes laabe. Despué de bizaaca ndiʼ, maʼ lu capítulo 15 si stiʼ Hechos nga riete de Pedro sti biaje, dxi gucanebe para guca chaahuiʼ guendanagana de circuncisión ni guyuu que, peru jma nga ruzeeteʼ libru riʼ de ca viaje biʼniʼ apóstol Pablo ne ca lugar ra biʼniʼ predicar. Nanna dxiichinu ladu tiica si guyé apóstol Pedro bíʼnibe stipa para guquídxibe fe stiʼ ca hermanu. Ne laaca nuunu seguru qué ñuu dxi nusiaandaʼ ca hermanu nuu ra lidxi María que pabiáʼ nayecheʼ guyuucaʼ gueelaʼ que.

16. ¿Xiñee nuunu seguru maʼ cadi candaa zabáninu nayecheʼ para siempre?

16 Stale biaje rudii Dios ca xpinni jma que biaʼ ribézacaʼ guicaacaʼ, dede ridxagayaacaʼ modo rúnibe ni ne nabé nayecheʼ riuucaʼ. Zacá nga biʼniʼ sentir ca hermanu que ora málasi bíʼyacaʼ Pedro huaxhinni que. Ne laaca zacaca nga runi sentirnu nuu biaje ora ridúʼyanu ca ndaayaʼ ni rudii Jehová laanu (Prov. 10:22). Ne maʼ cadi candaa zadúʼyanu ximodo guni cumplir Jehová ca promesa stiʼ lu guidubi Guidxilayú. Dxandíʼ peʼ zudii Jehová laanu jma que biaʼ guníʼ íquenu gudiibe laanu. Nga runi pa qué guixélenu de Jehová guizáʼ nayecheʼ zabáninu.

«Biʼniʼ huará ti ángel stiʼ Jehová laabe» (Hechos 12:18-25)

17, 18. ¿Xi biʼniʼ Herodes para guiaana bien nezalú binni?

17 Sti hombre ni nabé bidxagayaa biree Pedro de ndaaniʼ cárcel nga Herodes Agripa. Guizáʼ cadxiichi hombre riʼ, ngue runi biʼniʼ mandar chiyúbicabe Pedro guiráʼ ladu. Despué gunabadiidxabe ca guardia que pa nánnacaʼ paraa zeʼ Pedro, cumu qué gánnacaʼ la? biʼniʼ mandarbe gaca castigarcaʼ ne zándaca despué biʼniʼ mandarbe gáticaʼ (Hech. 12:19). Qué ñaca diʼ Herodes ti hombre nachaʼhuiʼ ne ni riá binni. Peru ¿ñee qué zaca castigarbe pur modo laabe riʼ la?

18 Zándaca dede bituí lú Herodes purtiʼ qué ñanda ñuuti Pedro, peru nagueendaca biyúbibe modo guiaanabe bien nezalú binni. Ti dxi laga cayuniné Herodes ca enemigu stiʼ ti acuerdu para chuʼ paz entre laacaʼ, biʼniʼ aprovecharbe para gudiibe ti discursu nezalú ca binni que. Lucas bicaa: «Ora bedandá dxi que, bizuchaahuiʼ Herodes ne gucu ca lari de rey stiʼ». Historiador Josefo ná napa clase lari riʼ plata, ngue runi guizáʼ ruzaaniʼ ni ora ricá Gubidxa luni. Ora bizulú Herodes cudii discursu stiʼ, bicaa ca binni que ridxi ne nacaʼ: «¡Caníʼ ti dios, ne cadi ti hombre!» (Hech. 12:20-22).

19, 20. a) ¿Xiñee biʼniʼ castigar Jehová Herodes? b) ¿Xiñee ratadxí ladxidoʼno gánnanu ni bizaacaʼ Herodes?

19 ¡Cayuuyaʼ Jehová, tobi lucha Dios ni naquiiñeʼ gaca adorar ni cazaaca que! Ñanda nuyubi Herodes modo nucueeza ca binni que ti cadi ñuni castigar Dios laa. Peru nga peʼ nga ni bíʼnibe, Biblia ná: «Ti binni ni gaca orgulloso la? racaná» (Prov. 16:18). Ne nga peʼ nga ni bizaaca Herodes, «oraqueca biʼniʼ huará ti ángel stiʼ Jehová» hombre malu ne orgulloso riʼ «ne bidxabe bicutiʼ ne gútibe» (Hech. 12:23). ¡Aque feu modo gutiʼ hombre riʼ! Historiador Josefo guníʼ, málasi guca huará Herodes ne despué laa peʼ guníʼ naca ni ti castigu stiʼ Dios purtiʼ bidiibe lugar guni adorar binni laabe. Josefo laaca bizeeteʼ gudixhe guendahuará que laabe gaayuʼ gubidxa ne despué gútibe. b

20 Nuu biaje runi ca binni malu ca ni nacaʼ ne ruluíʼ guirutiʼ runi laacaʼ xiixa. Peru cadi naquiiñeʼ guidxagayaanu ndiʼ purtiʼ Biblia ná «guidubi guidxilayú riʼ nuuni lu náʼ Binidxabaʼ» (1 Juan 5:19). Neca qué zanda guni ca xpinni Cristu gastiʼ ora gucaalúcabe laacaʼ, peru relatu bidúʼndanu riʼ riguixhedxini ladxidoʼno purtiʼ biluíʼ ni laanu modo rulá Jehová ca xpinni ne bisietenaláʼdxini laanu riuuláʼdxibe gaca justicia (Sal. 33:5). Ne maʼ cadi candaa zaca justicia lu Guidxilayú riʼ.

21. ¿Xi ti cosa nabé risaca rizíʼdinu lu capítulo 12 stiʼ Hechos, ne xiñee riguuni gana laanu?

21 Sicaríʼ riluxe relatu riʼ: «Zireeche stiidxaʼ Jehová ne zidale ca binni ni runi cré» (Hech. 12:24). Pur modo bidale ca xpinni Cristu que, riguuni gana laanu purtiʼ rusihuínnini laaca caguu Jehová ndaayaʼ laanu tiempu riʼ. Gucuá capítulo 12 stiʼ Hechos cadi para si gabi ni laanu guti ti apóstol o biree tobi de laacabe de ndaaniʼ cárcel. Sínuque gucuani para gusiidini laanu ni biʼniʼ Jehová para cadi gucueeza Binidxabaʼ ca xpinni Cristu de guni predicarcaʼ né stale gana. Nuunu seguru intiica si quixheʼ ique Binidxabaʼ guni qué ziuu dxi guiree ca ni jneza (Is. 54:17). Nga runi zacanenu gaca dxiiñaʼ risaca riʼ pa qué guixélenu de Jehová ne de Jesús. ¿Cadi dxandíʼ guizáʼ riguu ndiʼ gana laanu la? ¡Ti privilegiu nabé risaca nga gacanenu guiziidiʼ jma binni de Jehová!

a Biiyaʼ cuadru ni láʼ « Herodes Agripa I», ni zeeda lu yaza 79.

b Ti libru ni bicaa ti especialista ná pur modo guníʼ Josefo ne Lucas guca huará Herodes, zándaca caadxi biduyu nga bicá ndaaniʼ intestinu stibe. Stale biaje rireecame ora ridxiʼbaʼ binni ca o ora maʼ guti. Sti libru bizeeteʼ cumu doctor Lucas la? gunda bisiénebe pabiáʼ feu modo gutiʼ Herodes.