Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 109

Bisihuinni Jesús cadi jneza ni runi ca xhenemigu

Bisihuinni Jesús cadi jneza ni runi ca xhenemigu

MATEO 22:41-23:24 MARCOS 12:35-40 LUCAS 20:41-47

  • ¿TU XIIÑIʼ CRISTU?

  • BISIHUINNI JESÚS GUIZÁʼ HIPÓCRITA CA XHENEMIGU

Qué ganda guinaazeʼ ca líder stiʼ ca religión Jesús para guni entregarcaʼ laabe lu náʼ ca romanu (Lucas 20:20). Caʼruʼ guiluxe 11 de nisán que, ne nuuruʼ Jesús ndaaniʼ templu que. Peru yanna maʼ Jesús chinabadiidxaʼ ca ni nuu raqué ne chitidxi laacabe tu naca. Gunabadiidxabe laacaʼ: «¿Xi riníʼ íquetu de Cristu pue? ¿Tu xiiñiʼ laabe?» (Mateo 22:42). Nánnacabe za Cristu o Mesías de familia stiʼ David. Ne nga peʼ nga ni bicábicabe Jesús (Mateo 9:27; 12:23; Juan 7:42).

Gunabadiidxaʼ Jesús laacabe sti biaje: «Yanna, ¿xiñee ga gudxi David laabe pur espíritu santu Señor yaʼ? Purtiʼ guníʼ David: “Gudxi Jehová Señor stinneʼ: «Gurí laadu derechu stinneʼ dede ora maʼ gudixheʼ ca enemigu stiluʼ xañeeluʼ»”. Yanna, pa gudxi David laabe Señor, ¿ximodo nga xiiñiʼ David laabe yaʼ?» (Mateo 22:43-45).

Nin ruʼ sti diidxaʼ qué niníʼ ca fariseu que purtiʼ cabézacaʼ ti binni ni za de David para gulá laacaʼ de lu náʼ ca romanu. Peru ora bizeeteʼ Jesús ca diidxaʼ ni guníʼ David lu Salmo 110:1, 2, bisiénebe cadi lu Guidxilayú si chiguni mandar Mesías purtiʼ guníʼ David lu Salmo riʼ zuzulú zuni mandar Señor stiʼ despué de cuiʼ ladu derechu stiʼ Dios. Sti biaje ca qué nidxélacaʼ xi nicábicaʼ laabe.

Cucaadiaga ca discípulo que ne xcaadxi binni ni caníʼ Jesús. Yanna, maʼ ca discípulo que chiguiníʼnebe para quixhenabe laacaʼ de ca escriba ne ca fariseu, purtiʼ «maʼ gurí ca escriba ne ca fariseu lugar stiʼ Moisés» ora rusiidicaʼ Ley stiʼ Dios. Peru gudxi Jesús ca ni cucaadiaga laa que: «Laguni ne lachinanda guiráʼ ni gábicabe laatu, peru cadi gúnitu ni rúnicabe, purtiʼ laacabe riníʼcabe peru qué rúnicabe» (Mateo 23:2, 3).

De raqué bizeeteʼ Jesús xi rúnicabe ni rusihuinni pabiáʼ hipócrita laacabe: «Rusiroobacabe ca cajahuiiniʼ ra riuu ti ndaa de Stiidxaʼ Dios ni rinécabe casi amuletu». Nuu caadxi judíu rundiibicaʼ ti cajahuiiniʼ ra riuu ti ndaa de Stiidxaʼ Dios lu nacaʼ o lucuacaʼ. Peru ca fariseu rusiroobacaʼ ca cajahuiiniʼ riʼ para gusihuínnicaʼ guizáʼ rusisácacaʼ Ley que. Laaca «rugaandacabe flecu jma ziuulaʼ ñee xhábacabe». Naquiiñeʼ gucaa ca israelita flecu ñee xhábacaʼ peru ca fariseu que jma ziuulaʼ flecu rucaacaʼ ñee xhábacaʼ (Números 15:38-40). Runi ca fariseu guiráʼ ndiʼ «para guʼyaʼ binni» laacaʼ (Mateo 23:5).

Laaca zándaca gacalaʼdxiʼ ca discípulo que gusisaca binni laacaʼ, ngue runi bidii Jesús laacaʼ conseju riʼ: «Cadi gudiitu lugar gábicabe laatu maestru, purtiʼ tobi si nga Maestru stitu ne guiratu bíʼchitu. Laaca cadi gábitu padre guirutiʼ lu guidxilayú riʼ, purtiʼ tobi si nga Padre stitu ni nuu guibáʼ. Laaca cadi gudiitu lugar gábicabe laatu líder, purtiʼ tobi si nga Líder stitu, Cristu». Yanna, ¿xi naquiiñeʼ guni ca discípulo yaʼ? Jesús gudxi laacabe: «Peru ni racalaʼdxiʼ guisaca ládetu la? naquiiñeʼ gacané laatu. Qué zusisaca Dios binni orgulloso, peru zusisácabe ca binni humilde» (Mateo 23:8-12).

De raqué, bizulú Jesús bisihuinni guiráʼ ca cosa ni cadi jneza cayuni ca escriba ne ca fariseu hipócrita que, guniʼbe: «¡Pobre si de laatu, escriba ne fariseu caʼ! ¡Aque hipócrita laatu! Purtiʼ ruseegutu puertaʼ stiʼ Reinu ni nuu guibáʼ para cadi guiuu binni. Cadi cayuutu ne nin cadi cudiitu lugar chuʼ ca ni racalaʼdxiʼ guiuu» (Mateo 23:13).

Guníʼ Jesús cadi jneza cayuni ca fariseu purtiʼ qué rúnicaʼ ni jma peʼ risaca para Jehová, pur ca regla ni riguíxhecaʼ modo racaláʼdxicaʼ. Laacaʼ riniʼcaʼ: «Gastiʼ naca pa guni jurar tuuxa pur templu, peru pa guni jurar tuuxa pur oro ni nuu ndaaniʼ templu la? nuu obligadu guni cumplir ni maʼ biʼniʼ jurar». Ndiʼ rusihuinni qué riénecabe xii nga ni jneza ne ciegu laacabe, purtiʼ jma rusisácacabe oro ni nuu ndaaniʼ templu que, lugar de nusisácacabe lidxi Jehová purtiʼ raqué nga runi adorárcabe laa ne riuucabe jma gaxha de laa. Laaca bizeeteʼ Jesús: «Peru qué rúnitu ca cosa jma risaca stiʼ Ley: gúnitu ni jneza, guiatu binni ne gácatu fiel» (Mateo 23:16, 23; Lucas 11:42).

Gudxi Jesús ca fariseu: «¡Guía ciegu caʼ, ribeetu biuxiʼ ndaaniʼ copa peru rábitu ti camellu!» (Mateo 23:24). Riguibi ca fariseu que vinu para cueecaʼ biuxiʼ ique ni, purtiʼ Ley que ná nabiidiʼ ca manihuiiniʼ riʼ. Peru qué rinanda ca fariseu ca cosa jma risaca zeeda lu Ley que. Zacá nga casi ñaca ñábicabe ti camellu, Ley que laaca ná nabiidiʼ maniʼ riʼ, peru xi si la? jma naróʼbame que ti biuxiʼ (Levítico 11:4, 21-24).