Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 110

Últimu dxi guyé Jesús ra templu

Últimu dxi guyé Jesús ra templu

MATEO 23:25-24:2 MARCOS 12:41-13:2 LUCAS 21:1-6

  • CUSIHUÍNNIRUʼ JESÚS MODO NACA CA LÍDER STIʼ CA RELIGIÓN

  • ZANITILÚ TEMPLU QUE

  • BISABA TI VIUDA POBRE CHUPA MONEDAHUIINIʼ NDAANIʼ CAJA RA RIABA BUELTU

Últimu biaje guyé Jesús ra templu, bisihuinni guizáʼ hipócrita ca líder stiʼ ca religión ne cadi cusaana de gúnibe ni, dede rábibe laacaʼ hipócrita nezalucaʼ. Biquiiñeʼ Jesús ejemplu ni runibiaʼcaʼ ora gúdxibe laacaʼ: «Riguiibitu ladi copa ne bladuʼ, peru ndaaniʼ ladxidoʼto dxaʼ guiráʼ ni ricá ique binni gapa ne guiráʼ deseu malu. Fariseu ciegu, primeru gudiibiʼ ndaaniʼ copa ne bladuʼ, zacá laaca zaca ladi ni nayá» (Mateo 23:25, 26). Nabé nga riuulaʼdxiʼ ca fariseu chuʼ guiráʼ cosa nayá casi ná Ley, peru cadi cayuuyacabe ximodo nácacabe pur dentru ne pabiáʼ nabiidiʼ nuu ladxidóʼcabe.

Rihuínnica nácacaʼ hipócrita purtiʼ jma rúnicaʼ stipa pur gucuicaʼ ne guzuchaahuicaʼ baʼ stiʼ ca profeta. Peru laacaʼ nga «xiiñiʼ ca ni biiti ca profeta» casi bizeeteʼ Jesús (Mateo 23:31). Ne laca nuucaʼ guuticaʼ laabe (Juan 5:18; 7:1, 25).

De raqué bisiene Jesús xi zazaacacabe pa qué gaca arrepentírcabe: «Beendaʼ caʼ, xiiñiʼ beendaʼ malu, ¿ximodo ndiʼ guilatu de juiciu stiʼ Gehena pue?» (Mateo 23:33). Diidxaʼ Gehena raca significar ni «valle de Hinón», ti lugar nuu gaxha de Jerusalén ra ruzaaquicabe guixi. Nabé jneza ejemplu biquiiñeʼ Jesús para bisiene modo chiguinitilú ca escriba ne ca fariseu malu para siempre.

Zeeda gaca ca discípulo stiʼ Jesús casi «profeta ne binni nuu xpiaaniʼ ne maestru». ¿Ximodo zuni tratar ca líder stiʼ ca religión ca discípulo riʼ yaʼ? Jesús guníʼ: «Zuutitu chupa chonna de laacaʼ ne nuu tu zuutitu lu yaga, ne nuu de laacaʼ zaguutu chicote ndaaniʼ ca sinagoga stitu ne zazanandatu laacaʼ ndaaniʼ ti guidxi ne sti guidxi. Para guiaana donda luguiatu pur bixii rini stiʼ ca binni nachaʼhuiʼ lu guidxilayú, dede rini stiʼ Abel, hombre nachaʼhuiʼ, hasta rini stiʼ Zacarías [...] ni biititu». Ne gúdxibe laacaʼ «Gábecaʼ laatu, napa xidé quixe generación riʼ guiráʼ cosa riʼ» (Mateo 23:34-36). Guca cumplir ca diidxaʼ riʼ lu iza 70, dxi binitilú ejércitu stiʼ Roma Jerusalén ne guti stale de ca judíu.

Ra caníʼ ique Jesús ni chiguizaaca guidxi riʼ, guyuu triste ne guníʼ: «Jerusalén, Jerusalén, ni ruuti ca profeta ne ruchá guié ca ni ruseendaʼ Dios ra nuu..., ¡panda biaje gucalaʼdxeʼ ñuneʼ reunir ca xiiñiluʼ cásica riguu bere ca xiiñiʼ xaʼnaʼ xhiaa! Peru qué ninatu. ¡Laguuyaʼ! Ziaana lídxitu stubi ne zusaanacabe laatu» (Mateo 23:37, 38). Zándaca canabadiidxaʼ ca binni que tu lidxi nga caniʼbe chiguiaana. ¿Ñee laani nga templu sicarú nuu Jerusalén, ni ruluíʼ cayapa Dios laa la?

Bisiene Jesús: «Cayabeʼ laatu maʼ qué zuuyarutu naa dede dxi guiniʼtu: “¡Lagusisaca ni zeeda lu lá Jehová!”» (Mateo 23:39). Caníʼ Jesús ti profecía ni zeeda lu Salmo 118:26: «Lagusisaca ni zeeda de lu lá Jehová; caguʼdu ndaayaʼ laatu dede ndaaniʼ lidxi Jehová». Rihuínnica ora guinitilú templu ca maʼ guirutiʼ tu zié raqué para guni adorarcaʼ Dios.

Despué, biree Jesús zeʼ ra nuu ca caja ra riaba bueltu ni nuu ndaaniʼ templu que. Zanda gusaba binni ca donación stiʼ ndaaniʼ ca cajahuiiniʼ que purtiʼ nápacani ti huecuhuiiniʼ ruaa cani. Cayuuyaʼ Jesús modo cusaba stale judíu bueltu ndaaniʼ ca caja riʼ ne cayuuyabe ca ricu cusaba «stale moneda». Peru laaca biiyabe ti viuda pobre cusaba «chupa monedahuiiniʼ huaxiéʼ risaca» (Marcos 12:41, 42). Nanna Jesús pabiáʼ cayuulaʼdxiʼ Dios ni biʼniʼ gunaa riʼ.

Para bicaa rídxibe ca discípulo stibe ne rábibe laacaʼ: «Gábecaʼ laatu, jma stale bisaba viuda pobre riʼ ndaaniʼ ca caja ra riaba bueltu que ni bisaba xcaadxi». ¿Xiñee guniʼbe sicaríʼ yaʼ? Bisiénebe ni: «Purtiʼ guiracaʼ bisábacaʼ ni biʼniʼ sobra sticaʼ, peru laabe, neca guizáʼ pobre laabe, bisábabe guiráʼ ni, guiráʼ ni nápabe para guibaninebe» (Marcos 12:43, 44). ¡Guizáʼ maʼ gadxé viuda riʼ de ca líder stiʼ ca religión pur ni runi ne ni riníʼ ique!

Mayaca guiluxe 11 de nisán ne maʼ zeʼ Jesús de ndaaniʼ templu que. Ndiʼ nga últimu biaje guyebe ra templu que. Málasi gudxi tobi de ca discípulo stibe laabe: «Maestru, ¡biiyaʼ pabiáʼ sicarú ca guié riʼ ne pabiáʼ naroʼbaʼ ca edificiu riʼ!» (Marcos 13:1). Dxandíʼ nuu caadxi guié stiʼ muru stiʼ templu que guizáʼ naroʼbaʼ, ngue runi rihuinni naguidxi edificiu que. Nga runi zándaca bidxagayaacabe xiñee guníʼ Jesús: «¿Cayuuyaluʼ ca edificiu naroʼbaʼ riʼ la? Qué ziuu dxi guiaana ti guié luguiáʼ sti guié raríʼ. Guiráʼ ni zaxiá» (Marcos 13:2).

Guca si guiráʼ ndiʼ, gudiʼdiʼ Jesús ne ca discípulo stiʼ ndaaniʼ valle de Cedrón ne gudxíʼbacaʼ lu dani Olivo. Maʼ tapa si apóstol que biaanané laabe: Pedro, Andrés, Santiago ne Juan. Ne de luguiáʼ que rihuinni pabiáʼ sicarú templu que.