Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 97

Ejemplu stiʼ ca trabajador ni yeguni dxiiñaʼ lu layú uva

Ejemplu stiʼ ca trabajador ni yeguni dxiiñaʼ lu layú uva

MATEO 20:1-16

  • «CA ÚLTIMU» TRABADOR NI BIʼNIʼ DXIIÑAʼ LU LAYÚ UVA QUE ZÁCACAʼ «CA PRIMÉ»

Nuuruʼ Jesús Perea ne guníʼ «stale de ca ni zániru ziaana atrá ne stale de ca ni zeeda atrá zazanírucaʼ» (Mateo 19:30). Para gusiénebe xi riníʼ ca diidxaʼ riʼ, gudíxhebe ti ejemplu stiʼ caadxi trabajador ni yeguni dxiiñaʼ lu ti layú uva:

«Zeeda gaca Reinu ni nuu guibáʼ casi dueñu stiʼ layú ra zuhuaa lubaʼ uva, siadoʼroʼ biree para chiyubi trabajador guni dxiiñaʼ lu layú stiʼ. Despué de biaananebe ca trabajador que quíxebe laacaʼ ti denariu ti dxi, biseendabe laacaʼ lu layú stibe. Laaca bireebe biaʼ las nueve de la mañana, ne biiyabe zuhuaa caadxi ra plaza stiʼ luguiaa ne gastiʼ cayúnicaʼ. Ne gúdxibe laacaʼ: “Laatu laaca laché lu layú stinneʼ, ne zaguixeʼ laatu biaʼ naquiiñeʼ guiáxatu”. Para bireecaʼ zecaʼ. Bireebe sti biaje biaʼ galaa dxi, ne zaqueca bíʼnibe biaʼ las tres de la tarde. Ne últimu bireebe biaʼ las cinco de la tarde ne bidxélabe xcaadxi zuhuaa, ne gastiʼ cayúnicaʼ, ne gunabadiidxabe laacaʼ: “¿Xiñee zuhuaasitu raríʼ guidubi dxi ne gastiʼ cadi cayúnitu pue?”. Para bicábicaʼ laabe: “Purtiʼ guirutiʼ caʼruʼ gudii laadu dxiiñaʼ”. Para gúdxibe laacaʼ: “Laatu laaca laché lu layú stinneʼ”» (Mateo 20:1-7).

Ora binadiágacabe bizeeteʼ Jesús «Reinu ni nuu guibáʼ» ne «dueñu stiʼ layú», zándaca guníʼ íquecaʼ caniʼbe de Jehová. Stiidxaʼ Dios ruzeeteʼ naca Jehová dueñu stiʼ ti layú uva, ni zeeda gaca guidxi Israel (Salmo 80:8, 9; Isaías 5:3, 4). Ne ca ni nuu xaʼnaʼ pactu stiʼ Ley, zeeda gácacaʼ casi ca trabajador ni runi dxiiñaʼ lu layú uva que. Peru cadi caníʼ diʼ Jesús de xiixa ni maʼ guca, sínuque caniʼbe de xiixa ni cayaca laga cayúnibe xhiiñaʼ Dios lu Guidxilayú.

Zanda guininu ca líder stiʼ ca religión —casi ca fariseu ni bitiidiʼ Jesús prueba ora gunabadiidxacaʼ laabe de divorcio— qué rusaanacaʼ de gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios. Ngue runi, zeeda gácacabe casi ca trabajador ni runi dxiiñaʼ guidubi dxi lu layú uva que ne cabézacaʼ guicaacaʼ ti denariu, biaʼ riaxa ti trabajador ti dxi.

Riníʼ ique ca sacerdote ne ca líder stiʼ ca religión que, huaxiéʼ runi ca xcaadxi judíu xhiiñaʼ Dios, casi xa ñaca galaa dxi si rúnicabe dxiiñaʼ lu layú uva stiʼ Dios. Ne laacaʼ zeeda gácacaʼ casi ca trabajador ni bizulú dxiiñaʼ biaʼ las «nueve de la mañana», o ca ni bizulú jma huadxí biaʼ «galaa dxi», biaʼ «las tres de la tarde» o ca ni biuu últimu biaʼ «las cinco de la tarde».

Para ca sacerdote ne ca líder stiʼ ca religión, zeeda gaca ca hombre ne gunaa ni nanda Jesús casi binni qué iquiiñeʼ (Juan 7:49). Purtiʼ jma bíʼnicaʼ xhiiñacaʼ, casi checaʼ guuzeʼ o gúnicaʼ xcaadxi cosa. Peru biaʼ lu iza 29, lu beeu octubre, biseendaʼ «dueñu stiʼ layú ra zuhuaa lubáʼ uva» Jesús para guyubi ca binni humilde ne zacá gúnicaʼ dxiiñaʼ stiʼ Dios casi discípulo stiʼ Cristu. Nga runi, zeeda gácacabe casi «ca ni zeeda atrá», o casi ca trabajador ni bizulú biʼniʼ dxiiñaʼ biaʼ «las cinco de la tarde».

Ne últimu, bisiene Jesús xi bizaaca: «Ora bixhinni, gudxi dueñu stiʼ layú que encargadu stiʼ: “Bicaa ridxi ca trabajador ne gudixe laacaʼ. Bizuluné ca ni guyuu últimu ne biluxené ca ni guyuu primé”. Ora beeda ca trabajador ni guyuu biaʼ las cinco de la tarde que, gucuaa cada tobi de laacaʼ ti denariu. Ngue runi ora beeda ca ni guyuu primé que gulézacaʼ nicaacaʼ jma, peru laaca ti denariu biáxacaʼ. Ora gucuaacabe ni, bidxiichinécabe dueñu stiʼ layú que ne gúdxicabe laa: “¡Ca hombre ni guyuu últimu riʼ ti hora si bíʼnicaʼ dxiiñaʼ, peru gudíxeluʼ laacaʼ biaʼca gudíxeluʼ laadu, laandadu bizaaquiʼ gubidxa laadu guidubi dxi!”. Peru bicábibe tobi de laacaʼ: “Xhamiguaʼ, cadi cayacaʼ diaʼ malu né lii. ¿Cadi biaananu quixeʼ lii ti denariu la? Gucuaa stiluʼ ne guyé. Racalaʼdxeʼ gudieeʼ ni guyuu últimu riʼ biaʼca bidieeʼ lii. ¿Ñee qué gapaʼ derechu guneniaʼ ca cosa stinneʼ ni gacalaʼdxeʼ la? ¿O nápaluʼ envidia tisi gucaʼ nachaʼhuiʼ né laacabe la?”. Zacá nga laani, ca últimu zácacaʼ primé ne ca primé zácacaʼ últimu» (Mateo 20:8-16).

Zándaca canabadiidxaʼ ca discípulo que xi riníʼ ca diidxaʼ guníʼ Jesús ra maʼ ziluxe ejemplu que. Pa ca líder stiʼ ca religión que riníʼ íquecaʼ laacaʼ nga «ca primé», ¿ximodo ndiʼ zeeda gácacabe «ca últimu» yaʼ? ¿Ne xiñee zeeda gaca ca discípulo stiʼ Jesús «ca primé»?

Ne ca discípulo stiʼ Jesús, ni ruuyaʼ ca fariseu casi «ca últimu», zeeda gácacaʼ «ca primé» ni guiaxa ti dxi dxiiñaʼ. Ra gatiʼ Jesús, zucaanáʼ Dios guidxi Israel ne zabibe ti guidxi nacubi, laani nga: «Israel stiʼ Dios» (Gálatas 6:16; Mateo 23:38). Guníʼ Juan Bautista, ca ni gueeda gaca parte de guidxi nacubi riʼ, ziuunísacaʼ né espíritu santu. Ca ni naca «ca últimu» nga ca primé ni guiuunisa ne guicaa privilegiu de gácacaʼ testigu stiʼ Jesús «dede ra jma zitu lu guidxilayú» (Hechos 1:5, 8; Mateo 3:11). Neca cadi cayene ca discípulo que ni caníʼ Jesús, zándaca bidiicabe cuenta zucaalú ca líder stiʼ ca religión laacabe, purtiʼ yanna maʼ nácacaʼ «ca últimu».