Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 24

Cadi chuʼ dxi gácaluʼ ti gubaanaʼ

Cadi chuʼ dxi gácaluʼ ti gubaanaʼ

HUAYUU dxi cuánacabe xiixa stiluʼ la?... Ximodo biʼniʼ sentirluʼ yaʼ.... Ni gulaʼnaʼ stiluʼ ca la? naca ti gubaanaʼ, ne guirutiʼ riulaʼdxiʼ ca gubaanaʼ ca. Ximodo raʼbuʼ reeda gaca tuuxa ti gubaanaʼ yaʼ. Rálepebe zacá la?...

Lu capítulo gudiʼdiʼ ca bizíʼdinu guiranu gulenenu donda ne pur nga guiranu nácanu binni ruchee. Peru guirutiʼ rale maca naca gubaanaʼ. Zándaca nachaʼhuiʼ binnilidxi binni ca, ne nin tobi de laacaʼ qué ribáʼnacaʼ. Peru ra gacaláʼdxibe gápabe jma bidxichi ne sibe guiráʼ ni riuláʼdxibe zándaca gucaa ni laabe gácabe ti gubaanaʼ.

Tuu ndiʼ rábiluʼ guca primé gubaanaʼ yaʼ.... Guníʼ ique caadxi. Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ que binibiáʼ laabe ora guyuube guibáʼ. Ti ángel nga guca primé gubaanaʼ que. Peru dxi bizáʼ Dios ca ángel ca bizaʼbe laacaʼ para cadi gucheecaʼ, ximodo guca ángel riʼ ti gubaanaʼ yaʼ.... Casi bizíʼdinu lu capítulo 8 stiʼ libru riʼ, laabe gucaláʼdxibe nicaabe xiixa ni cadi stibe. Rietenalaʼdxuʼ xi laani la?...

Bizáʼ si Dios primé hombre ne primé gunaa que, ángel riʼ gucalaʼdxiʼ ñuni adorárcabe laa. Cadi naquiiñeʼ ñúnibe ni, purtiʼ Dios si nga naquiiñeʼ gaca adorar. Peru ni bíʼnibe riʼ la? casi ora nibáʼnabe ni. Bidxélabe modo bicaabe Adán ne Eva guni adorarcaʼ laabe, zaqué beeda gácabe gubaanaʼ ne Binidxabaʼ.

Xi rucaa binni gaca ti gubaanaʼ yaʼ.... Gacalaʼdxiʼ guicaa ni cadi stiʼ. Ndiʼ la? guizáʼ nadipaʼ ni dede rucaani binni nachaʼhuiʼ guni xiixa ni malu. Nuu tiru stale de ca gubaanaʼ ca qué liica rinacaʼ gusaanacaʼ modo laacaʼ ne maʼ qué ribiguetaʼ gúnicaʼ ni jneza. Tobi de cani biʼniʼ zacá nga ti apóstol stiʼ Jesús ni biree lá Judas Iscariote.

Judas nanna malu nga cuanaʼ binni, purtiʼ dede nahuiinibe bisiidicabe laabe xiná Ley stiʼ Dios. Nánnabe guníʼ Dios dede guibáʼ ne gudxi xquidxi sicaríʼ: «Cadi naquiiñeʼ cuánaluʼ» (Éxodo 20:15). Ra maʼ biniisi Judas la? binibiaʼbe Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ que ne beeda gácabe tobi de ca xpinni. Gudiʼdiʼ si ca dxi que, Jesús gulí laabe para gácabe tobi de ca doce apóstol stiʼ.

Jesús ne ca apóstol stiʼ juntu maʼ zecaʼ sti guidxi ne laaca juntu rocaʼ. Guiráʼ bueltu ni nápacabe que riuu chaahuiʼ ni ndaaniʼ ti caja, ne Jesús bidii ni Judas para gapa ni. Peru bueltu que cadi stiʼ diʼ Judas ni. Nannuʼ xi bíʼnibe despué la?...

Xiñee gulaʼnaʼ Judas.

Judas bizulú gulee bueltu ndaaniʼ caja que ora cadi caquiiñeʼ cueebe ni. Bíʼnibe ni ora maʼ cadi cayuuyaʼ guirutiʼ laabe, ne biyúbirube modo ganda chuʼ jma bueltu ndaaniʼ caja que. Guníʼ íquebe bueltu que guiráʼ ora. Guidúʼyanu paraa yené guiráʼ ndiʼ laabe caadxi dxi ante guuticabe Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ que.

María, bizaʼnaʼ Lázaro, xhamigu Jesús que, gucuaabe aceite rindáʼ naxhi ni jma risaca ne bindaatebe ni ñee Jesús. Peru Judas bidxiichi. Nannuʼ xiñee la?... Laabe nabe jma galán nidoo aceite que ne sácani nicaa ca pobre que. Ni dxandíʼ nga, gucaláʼdxibe ñuu jma bueltu ndaaniʼ caja que para cuánabe cani (Juan 12:1-6).

Jesús gudxi Judas cadi guchiichibe María, purtiʼ guca nachaʼhuiʼ ne laabe. Judas qué ñulaʼdxiʼ diʼ ni guníʼ Jesús que, ngue runi guyebe ra nuu cani jma risaca ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ, ca xhenemigu Jesús que. Laacabe nuucabe guinaazecabe Jesús, peru nuucabe gúnicabe ni huaxhinni ti cadi guʼyaʼ guirutiʼ laacabe.

Judas gudxi ca ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ que: Pa quíxetu naa la? zabeʼ laatu ximodo zanda guinaazetu Jesús. Pagala zanda gudiitu naa.

Ca ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ que bicábicaʼ: Zudiʼdu lii treinta moneda de plata (Mateo 26:14-16).

Judas gucuaa bueltu stiʼ ca hombre que. Zacá la? casi ora nutoobe Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ que. Runi creluʼ nuu binni runi sicaríʼ la?... Pue nga nga ni runi tuuxa ora raca gubaanaʼ o ricaa bueltu stiʼ binni. Jma rannaxhii bueltu que gannaxhii binni ne Dios.

Zándaca guiniʼluʼ: «Naa qué ziuu dxi gannaxhiee sti cosa jma que biaʼ nadxiee Jiobá Dios». Jneza nga guiníʼ íqueluʼ zacá. Zándaca laaca zacá nga guníʼ ique Judas ora gulí Jesús laabe para gácabe apóstol stiʼ. Stuudxi ni guca gubaanaʼ zándaca laaca zacaca guníʼ íquecaʼ. Gunibiaʼnu chupa chonna de cani biʼniʼ zacá.

Xi cosa malu ndiʼ caníʼ ique Acán ne David.

Tobi de laacabe nga Acán, ti xpinni Dios, bibánibe ante gale Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ que. Acán biiyaʼ ti lari sicarú, ti barra oro ne caadxi plata. Nin tobi de laacani cadi stibe. Biblia na Jiobá nga stiʼ cani purtiʼ ca xpínnibe guxha cani ca xhenemígucaʼ. Peru Acán gucaláʼdxibe ñaca stibe cani, ngue runi guláʼnabe cani (Josué 6:19; 7:11, 20-22).

Guidúʼyanu sti ejemplu. Maʼ xadxí, gulí Jiobá David para gaca rey stiʼ guidxi Israel. Ti dxi la? David biiyadxibe ti gunaa sicarú ni láʼ Bat-seba. Qué nusaana de ñuuyadxibe gunaa riʼ ne guníʼ íquebe gusendacaabe laa ralídxibe para chúʼnebe laa. Peru gunaa que napa xheelaʼ, ne xheelabe láʼ Urías. Xi naquiiñeʼ ñuni David yaʼ....

Naquiiñeʼ nusaanabe de niníʼ íquebe Bat-seba, peru qué ñúnidibe ni. Ngue runi yenebe laa ralídxibe ne biyúbibe modo guuticabe Urías. Xiñee biʼniʼ David ca cosa malu riʼ yaʼ.... Purtiʼ guyuuláʼdxibe gunaa stiʼ sti hombre (2 Samuel 11:2-27).

Ximodo ndiʼ guca Absalón ti gubaanaʼ.

Cumu David guca arrepentir la? Jiobá qué ñuuti diʼ laabe. Peru dede dxi que, gúpabe stale guendanagana. Absalón xiiñibe gucalaʼdxiʼ ñaxha laabe puestu stibe casi rey. Ora maʼ ziyubi ca binni guidxi que David la? riree Absalón riguiidxi laacabe ne rudii bixiduʼ laacabe. Biblia na: «Absalón qué nusaana de nibaʼnaʼ ladxidóʼ ca binni stiʼ Israel». Despué, bidxélabe modo chuʼ ca binni que pur laabe para gácabe rey ne guiaanabe lugar stiʼ David (2 Samuel 15:1-12).

Huayuu dxi chuláʼdxiluʼ guicaaluʼ xiixa, casi Acán, David ne Absalón la?... Pa chuláʼdxiluʼ xiixa stiʼ sti binni ne guicaaluʼ ni sin gaʼbuʼ laabe la? maʼ cabáʼnaluʼ ni. Rietenalaʼdxuʼ xi gucalaʼdxiʼ primé gubaanaʼ ni láʼ Binidxabaʼ que la?... Gucaláʼdxibe ñuni adorar binni laabe ne cadi Dios diʼ. Ra bicaabe Adán ne Eva guchee la? Binidxabaʼ guláʼnabe ni naquiiñeʼ guicaa Dios laa si.

Ora ti binni napa xiixa, laabe nga naquiiñeʼ gúʼyabe tu zanda iquiiñeʼ ni. Pa ora chichíteluʼ ralidxi tuuxa hombrehuiiniʼ o dxaapahuiiniʼ, jneza nga raʼbuʼ guicaaluʼ xiixa ralídxibe ne chineluʼ ni ralídxiluʼ la?... Coʼ. Pa bixhózebe o jñaabe gabi lii chineluʼ ni la? óraque zaa guicaaluʼ ni. Peru pa chineluʼ xiixa sin gábiluʼ guirutiʼ la? cabáʼnaluʼ ni.

Xii ndiʼ zanda uquiinde lii cuánaluʼ yaʼ.... Gacaláʼdxiluʼ gápaluʼ xiixa ni cadi stiluʼ. Neca guirutiʼ guʼyaʼ lii chineluʼ ni, tu raʼbuʼ cayuuyaʼ lii yaʼ.... Jiobá Dios. Naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu nanalaʼdxiʼ Dios cuanaʼ binni. Nga runi, pa gannaxhiiluʼ Dios ne binni la? zucueeza ni lii de gácaluʼ ti gubaanaʼ.

Biblia rusiene chaahuiʼ malu nga cuanaʼ binni. Gúʼndanu Marcos 10:17-19; Romanos 13:9, ne Efesios 4:28.