Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 2

Dxi bizulú cayuni mandar Reinu stiʼ Dios guibáʼ

Dxi bizulú cayuni mandar Reinu stiʼ Dios guibáʼ

XI ZAZÍʼDINU LU CAPÍTULO RIʼ

Ximodo gucané Dios xquidxi chuʼ listu ante guzulú guni mandar Reinu

1, 2. Xi bichaa modo nabani binni guidxilayú, ne xiñee qué ñuuyaʼ nin ti binni ora guca ni.

STALE binni riníʼ: «Ñuuladxeʼ nibaneʼ tiempu bizaaca xiixa ni bichaa guidxilayú». Ne zándaca maʼ huaníʼ íqueluʼ zacá. Peru guníʼ ique ndiʼ: neca nibániluʼ tiempu bizaaca ni, zándaca qué ñanda diʼ ñuuyaluʼ xi guiráʼ guca ante gaca ni. Xiñee ya. Purtiʼ stale de cani ridúʼndanu lu ca libru de historia —casi ora biaba ti gobiernu— qué lica ñuuyaʼ binni paraa bizulú ni. Zanda guininu rizaaca ca cosa riʼ ndaaniʼ ti yoo ra dagulisaa chupa chonna si binni: ndaaniʼ ti palaciu, ra dagulisaa caadxi jefe de Estado o ra nuu ti grupu de ministru stiʼ ti gobiernu. Peru ra tiica guidagulisaa ca binni riʼ, ora guiníʼcabe gaca xiixa, nabé ruchaani modo nabani millón de binni.

2 Yanna guzéʼtenu de ti cosa nabé risaca ni bichaa modo nabani binni. Dxandíʼ qué ñuuyaʼ guirutiʼ pora guca ni, peru bichaani xquendanabani millón de binni. Ñee nannuʼ xii nga cuzéʼtenu la? Cuzéʼtenu ni guca dxi bizulú cayuni mandar Reinu stiʼ Dios guibáʼ, laani nga gobiernu mesiánicu. Maca xadxí ruzeeteʼ Biblia de Reinu riʼ ne maʼ cadi candaa para gunitiluni guidxilayú malu nuu yanna (biindaʼ Daniel 2:34, 35, 44, 45). Maʼ nánnanu qué ñuuyaʼ nin ti binni pora guca ni. Yanna, ñee qué racalaʼdxiʼ Jiobá ganna binni de laani la? o bíʼnibe ni zacá, purtiʼ racaláʼdxibe gacanebe ca xpínnibe ni qué rusaana laabe chuʼcaʼ listu ante guizaaca caadxi cosa.

Zeeda ti mensajeru ni guxheleʼ neza

3-5. 1) Tuu nga «mensajeru stiʼ pactu» ni cuzeeteʼ Malaquías 3:1. 2) Xi zazaaca ante gueeda «mensajeru stiʼ pactu» ndaaniʼ templu espiritual.

3 Maʼ raca stale siglu guníʼ Jiobá zadxiña dxi gacané xquidxi chuʼ listu ante guzulú guni mandar Reinu mesiánicu. Ti razón ni rusihuinni zacá ni nga profecía stiʼ Malaquías 3:1 ra na: «¡Laguuyaʼ! Cuseendaʼ mensajeru stinneʼ, ne laa napa xidé guxheleʼ ti neza para naa. Ne málasi zeeda Señor ni dxandíʼ ndaaniʼ templu stiʼ, Señor ni cuyúbitu, ne laaca zeeda mensajeru stiʼ pactu ni riechenetu».

4 Yanna, ora maʼ gaca cumplir profecía riʼ tiempu stinu, padxí nga guedaguuya Jiobá, «Señor ni dxandíʼ», ximodo cayuni adorar binni laa lu patiu ni napa templu espiritual riʼ ndaaniʼ Guidxilayú yaʼ. Profecía que cusiene zedané Jiobá «mensajeru stiʼ pactu». Tuu nga mensajeru riʼ. ¡Laabe nga Rey Mesiánicu, Jesucristu! (Luc. 1:68-73.) Tiidiʼ si ti tiempuhuiiniʼ de gaca Jesús Rey, zedaguuya ximodo nuu xquidxi Dios lu Guidxilayú ne zuni purificar laacabe (1 Ped. 4:17).

5 Peru, tuu nga sti mensajeru, o primé mensajeru ni cuzeeteʼ Malaquías 3:1 yaʼ. Laabe nga tobi ni gueeda stale iza ante guzulú presencia stiʼ Cristu. Yanna, ñee guyuu tuuxa ni bixheleʼ ti neza para Rey Mesiánicu lu ca década ni gudiʼdiʼ ante de 1914 la?

6. Tu biʼniʼ xhiiñaʼ primé mensajeru ni gucané xquidxi Dios ganna xi chigaca.

6 Paraa zanda guidxélanu ni gacané laanu guicábinu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ yaʼ. Zadxélanu ni ra guidúʼndanu historia stiʼ xquidxi Jiobá ni nuu tiempu riʼ, ne ngapeʼ nga tema ni zeeda lu libru riʼ. Lu historia riʼ zadúʼyanu xi bizaaca ra ziluxe siglu XIX: bihuinni ti grupuhuiiniʼ de binni ni dxandíʼ xpinni Cristu lade guiráʼ binni ni cadi dxandíʼ xpinni Cristu. Ca xpinni Cristu ni ruzuubaʼ diidxaʼ riʼ binibiáʼ binni laacaʼ casi Binni Ruundaʼ Biblia (Estudiantes de la Biblia). Raríʼ zadúʼyanu guyuu caadxi hermanu ni guzaniruʼ lu grupu riʼ —Charles Taze Russell ne ca xcompañeru— ne laacaʼ nga beeda gácacaʼ primé mensajeru que: bisiidicaʼ xquidxi Dios ne gucanecaʼ laacabe chúʼcabe listu ti gánnacabe xi chigaca. Guidúʼyanu tapa modo ra rihuinni dxandíʼ biʼniʼ «mensajeru» riʼ xhiiñaʼ.

Bicaa íquecabe gánnacabe ni dxandíʼ

7, 8. 1) Lu siglu XIX que, tu bizulú cusihuinni cadi dxandíʼ diʼ napa binni ti alma ni qué rati. 2) Gunáʼ nga xcaadxi doctrina cadi jneza bisiidiʼ stale religión dxiqué, peru xi biʼniʼ Charles Russell ne ca xcompañeru.

7 Ante guʼyaʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia que ximodo rusiene Biblia caadxi doctrina, primeru runi orarcaʼ Dios para gacané laacaʼ; ora maʼ biénecabe xiixa la? rucaacabe ni lu libru ne folletu para gusigáʼdecabe binni. Para tiempu riʼ maʼ ziné cristiandad stale siglu lu ti gueelacahui en sentidu espiritual, ngue runi cusiidicaʼ stale cosa ni cadi zeeda lu Biblia. Ti doctrina ni jma bisiidicabe nga napa binni ti alma ni qué rati. Peru lu siglu XIX que, guyuu caadxi binni ni gudixhe ique guiene chaahuiʼ pa dxandíʼ napa binni ti alma ni qué rati, ne ora bíʼyacabe xiná Biblia, bidiicabe cuenta cadi jneza nuu doctrina que. Ca binni riʼ nga Henry Grew, George Stetson ne George Storrs. Laacabe gúcacabe nadxibalú para bisiidicabe binni xiná Stiidxaʼ Dios ne para bíʼnicabe libru ni cusihuinni zeeda doctrina que de Binidxabaʼ. * Nabé gucané dxiiñaʼ bíʼnicabe Charles Russell ne ca xcompañeru.

8 Dxi jma maʼ ziyene grupuhuiiniʼ de Binni Ruundaʼ Biblia que xiná Stiidxaʼ Dios, bidiicaʼ cuenta nuuruʼ xcaadxi doctrina cadi jneza ni qué ganda guiene binni. Cumu maʼ bisiidiʼ ca religión binni nápanu ti alma ni qué rati la? gunda bicaacani binni guni cré rié guiráʼ binni nachaʼhuiʼ guibáʼ ne runi castigar Dios xhialma ca binni malu ndaaniʼ ti infiernu. Peru guca Russell ne ca xcompañeru nadxibalú para bisihuínnicaʼ cadi jneza ni rusiidiʼ ca religión que, ne para gacanécabe binni ganna ni dxandíʼ, bíʼnicabe libru, folletu, tratadu ne bicaacabe sermón lu stale periódicu.

9. Ximodo bisihuinni revista Watch Tower cadi jneza guni cré binni Trinidad.

9 Laaca bisihuinni ca Binni Ruundaʼ Biblia cadi dxandíʼ diʼ nuu Trinidad, neca runi cré stale binni doctrina que. Lu iza 1887 biree ti tema lu revista Zionʼs Watch Tower and Herald of Christʼs Presence (La Torre del Vigía de Sión y Heraldo de la Presencia de Cristo) ra zeeda ca diidxaʼ riʼ: «Nayaguieʼ modo rusiene Biblia ti cosa: gadxé binni nga Jiobá ne gadxé binni nga Jesús, Señor stinu, ne laaca rusiéneni Jiobá nga Bixhoze Jesús». * Ne laaca guniʼruʼ revista que guizáʼ guendaridxagayaa «modo bidale binni ni runi cré ne ni riníʼ dxandíʼ nuu ti dios de chonna binni, peru guionnaʼ binni riʼ, ti dios si laacaʼ. Ni bizéʼtenu riʼ rusihuínnini pabiáʼ nisiaasiʼ guiráʼ yuʼduʼ, ngue runi, qué lica nudiicaʼ cuenta pa caguite Binidxabaʼ laacaʼ pur guiráʼ ni cadi jneza rusiidicaʼ, zaqué nga casi ora niguube laacaʼ lu ti gueelacahui».

10. Xi guníʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia zazaaca lu iza 1914.

10 Lá revista que rusihuinni pabiáʼ racalaʼdxiʼ ca redactor stini guiénecaʼ guiráʼ profecía ni caníʼ padxí guzulú presencia stiʼ Cristu. Ra gudiʼdiʼ dxi, biene ca ungidu padxí nga na Dios guzulú guni mandar Reinu mesiánicu: zuni mandarni guiluxe si «gadxe tiempu» bizeeteʼ profeta Daniel. Ne dede lu década stiʼ 1870, guníʼcabe zaluxe gadxe tiempu que iza 1914 (Dan. 4:25; Luc. 21:24). Nécapeʼ qué ñene chaahuiʼ ca hermanu stinu xi guiráʼ zazaaca iza que, bisiidicabe ni nánnacabe lu guidubi Guidxilayú ne dede nagasi nanna stale binni xi bisiidicabe.

11, 12. 1) Tuu nga na hermanu Russell gucané laa ganna xi naquiiñeʼ gusiidiʼ. 2) Xi zanda guzéʼtenu de dxiiñaʼ biʼniʼ Russell ne ca xcompañeru ante de 1914.

11 Qué lica niníʼ ique Russell nin ca xcompañeru naquiiñeʼ gusisaca binni laacaʼ, purtiʼ si gunda bidxélacaʼ ne biénecaʼ ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Bizeeteʼ Russell guyuu xcaadxi binni ni biene ni ante guiénebe ni. Peru bisihuínnibe naquiiñeʼ gusisaca binni Jiobá, purtiʼ laa nga rusiidiʼ xquidxi ni naquiiñeʼ ganna ne laaca runi Jiobá ni ora guʼyaʼ maʼ bizaa tiempu gánnacabe ni. Racá ridúʼyanu guluu Jiobá ndaayaʼ stipa biʼniʼ hermanu Russell ne ca xcompañeru para gacanecaʼ binni ganna xipeʼ nga ni dxandíʼ. Ra zidiʼdiʼ iza, chaahuiʼ chaahuiʼ jma maʼ zihuinni tuu nga cani dxandíʼ xpinni Cristu ne tuu nga cristiandad.

Qué nidxibi Russell ne ca xcompañeru ora bisiidicaʼ binni ni dxandíʼ

12 Racá ridúʼyanu guca Russell ne ca xcompañeru nadxibalú ora bisihuínnicaʼ xii nga ni dxandíʼ lu ca década ni gudiʼdiʼ ante de 1914. Cadi dxandíʼ nabé naroʼbaʼ dxiiñaʼ biʼniʼ ca hermanu riʼ la? Guidúʼyanu xi guníʼ revista Watch Tower 1 stiʼ noviembre iza 1917: «Yanna riʼ maʼ biziidiʼ stale binni cadi dxandíʼ diʼ nuu ti infiernu, nga runi, maʼ qué ruchibi doctrina riʼ laacaʼ [...]. Zeeda gaca ni dxandíʼ casi ti marea ni bizulú raca jma de cuarenta iza ne ziguíʼbani dede ra guidxiña dxi guchiini guidubi Guidxilayú. Zándaca ziuu xhenemigu Dios ni gacalaʼdxiʼ guni xiixa para cadi ganna binni xii nga ni dxandíʼ, peru qué zareendú ni racaláʼdxicabe, purtiʼ zeeda gaca ni casi ora nicaacabe ti gubaʼyaʼ para nucueezacabe marea alta stiʼ nisadóʼ bani».

13, 14. 1) Ximodo gucané «mensajeru» que guixeleʼ ti neza para Rey Mesiánicu. 2) Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ ca hermanu ni bibani raca jma de ti siglu laanu.

13 Guníʼ ique ndiʼ: pa ñaca ñuni cré xquidxi Dios naca Jiobá ne Xiiñiʼ, Jesucristu, ti binni si, ñee raʼbuʼ ñanda ñuucabe listu para dxi nuzulú presencia stiʼ Cristu la? ¡Nin gaxha! Laaca qué ñannadícabe padxí nuzulú ni, pa ñaca runi crécabe rié guiráʼ binni guibáʼ cásipeʼ gatiʼ. Peru cadi guiaandaʼ ndiʼ laanu: caadxi si xpinni Cristu nga na Dios ziecaʼ guibáʼ ne zabánicaʼ racá sin gáticaʼ. Ne laaca caquiiñeʼ guiénecabe cadi dxandíʼ diʼ runi castigar Dios binni ndaaniʼ ti infiernu. Racá ridúʼyanu bixheleʼ «mensajeru» que ti neza para Rey Mesiánicu.

14 Yanna, xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ ca hermanu ni bibani raca jma de ti siglu laanu yaʼ. Rusiidini laanu naquiiñeʼ chuuláʼdxinu guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios ne gucáʼ íquenu guiénenu ni (Juan 17:3). Ne naquiiñeʼ guyúbinu modo guizíʼdinu de Dios guiráʼ dxi, cásica ruyubi tuuxa ni gó ora maʼ candaana (biindaʼ 1 Timoteo 4:15). Pa gúninu zacá la? qué zácanu casi ca binni materialista ni cayatizíʼ en sentidu espiritual.

Bisiidicabe binni naquiiñeʼ guixeleʼ de Babilonia guidxi roʼ

15. Xi biene ca Binni Ruundaʼ Biblia ra zidiʼdiʼ iza (laaca zanda gúʼyaluʼ nota).

15 Bisiidiʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia naquiiñeʼ guixeleʼ binni de guiráʼ yuʼduʼ stiʼ cristiandad. Lu iza 1879 bizeeteʼ revista Watch Tower de «ca yuʼduʼ stiʼ Babilonia». Ñee caniʼni de ca papa stiʼ Iglesia Católica la? o de Iglesia Católica Romana. Para ca yuʼduʼ protestante la? Babilonia ni ruzeeteʼ Biblia nga Iglesia Católica ne para tiempu que maʼ gudiʼdiʼ stale siglu de cayábicabe ni binni. Peru chaahuiʼ chaahuiʼ biene ca Binni Ruundaʼ Biblia ti cosa: ca dxi stinu riʼ la? guiráʼ yuʼduʼ stiʼ cristiandad nga zeeda gaca «Babilonia». Xiñee biénecabe ni zaqué yaʼ. Purtiʼ rusiidiʼ ca yuʼduʼ riʼ stale doctrina ni cadi jneza, casi cani maʼ bizéʼtenu lu ca párrafo ni maʼ bidúʼndanu. * Ra zidiʼdiʼ tiempu, jma maʼ nayaʼniʼ modo zigusiene ca publicación stinu xi naquiiñeʼ guni guiráʼ binni ni nuu ndaaniʼ ca yuʼduʼ stiʼ «Babilonia», pa dxandíʼ racaláʼdxicaʼ guni adorarcaʼ Dios jneza.

16, 17. 1) Ximodo gucané ca publicación stinu ca xpinni Jiobá para guixélecaʼ de religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. 2) Xiñee huaxiéʼ tu biʼniʼ ni na ca conseju que (biiyaʼ nota).

16 Zadxélanu ti ejemplu de ni bizéʼtenu riʼ lu guionna tomo stiʼ libru Millennial Dawn (La Aurora del Milenio), ni biree iza 1891. Libru que cusiene maʼ bicaanáʼ Dios «guidubi sistema» stiʼ Babilonia ni nuu tiempu riʼ. Ne laaca bidii libru que invitación riʼ: «[Ca binni] ni qué riuulaʼdxiʼ ca doctrina rusiidiʼ [Babilonia] ne ca cosa ni cadi jneza rúnini, naquiiñeʼ guixélecaʼ de laani».

17 Lu revista Watch Tower stiʼ enero iza 1900, biree ti tema para ca binni ni zeedaruʼ lá lu ca registru stiʼ ti yuʼduʼ. Ca binni que racaláʼdxicaʼ gusihuínnicaʼ jneza ni cayúnicaʼ ora riniʼcaʼ: «Nannaʼ xii nga ni dxandíʼ ne huaxiéʼ riaaʼ yuʼduʼ». Tema que gunabadiidxaʼ: «Ñee jneza guzuhuaa ti chú ñee binni ndaaniʼ Babilonia ne guzuhuaa sti chú fuera la? Ñee zacá nga racalaʼdxiʼ Jiobá guzuubaʼ binni stiidxaʼ ti ganda chuulaʼdxiʼ modo runi adorárcabe laa [...] la? Coʼ, cadi zacá diʼ nga laani. Ora chuʼ tuuxa ndaaniʼ ti yuʼduʼ la? runi ti pactu né laani, ne riníʼ zuni guiráʼ ni guinabaʼ yuʼduʼ riʼ laa, ne zúnibe ni dede ora guidxiña dxi gábibe ca binni rié ndaaniʼ yuʼduʼ stibe maʼ chiguireebe o dede ora guinábabe laacaʼ guxhiacaʼ labe lu ca registru sticaʼ». Ra zidiʼdiʼ iza, jma maʼ nayaʼniʼ modo bisiene revista que xi naquiiñeʼ guni binni. * Naquiiñeʼ guixeleʼ ca xpinni Jiobá de religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ.

18. Xiñee gúdxicabe xquidxi Dios naquiiñeʼ guiree de Babilonia guidxi roʼ.

18 Yanna, pa qué niguixhenácabe ca xpinni Dios gatigá para nireecaʼ de Babilonia, ñee raʼbuʼ ñapa Cristu —Rey cubi riʼ— ti grupu de ungidu lu Guidxilayú ni ñuu listu ora nuzulú ñuni mandar Reinu stiʼ Dios guibáʼ la? Coʼ, qué ñanda diʼ, purtiʼ ca cristianu si ni maʼ biree ndaaniʼ náʼ Babilonia nga zanda guni adorarcaʼ Jiobá né espíritu ne gúnicaʼ ni modo na Biblia (Juan 4:24TNM). Yanna, laanu yaʼ. Ñee maʼ gudixhe íquenu cadi lica chuʼnu gaxha de religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ la? Cadi guiaandaʼ laanu mandatu stiʼ Dios: «Lairee de [Babilonia], xpinne caʼ» (biindaʼ Apocalipsis 18:4).

Ridagulisaacabe para guni adorárcabe Dios

19, 20. Ximodo gucanécabe xquidxi Dios guidagulisaa para guni adorarcaʼ Jiobá.

19 Bisiidiʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia naquiiñeʼ guidagulisaa ca xpinni Cristu para guni adorarcaʼ Dios guiráʼ biaje ganda gúnicaʼ ni. Dxandíʼ naquiiñeʼ guixeleʼ ti xpinni Cristu de religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ, peru cadi ngasi, laaca naquiiñeʼ guni adorarbe Dios modo riuulaʼdxiʼ. Maca dede dxi bizulú biree ca primé númeru stiʼ revista Watch Tower, biʼniʼ invitarni binni guidagulisaa para guni adorar Dios. Guzéʼtenu ti ejemplu ni beeda lu ti númeru stiʼ revista ni biree lu beeu julio iza 1880, ra bizeeteʼ hermanu Russell xi biʼyaʼ lu tobi de ca viaje ni biʼniʼ ndaaniʼ stale guidxi roʼ. Lu viaje que bidiibe caadxi libana ne laaca guniʼbe pabiáʼ racané ca guendaridagulisaa que binni. De raqué maʼ gunábabe ca binni ruundaʼ revista que gucaacaʼ ra nuube ti de repente para gábicaʼ laabe ximodo cayacané ca guendaridagulisaa que laacaʼ. Ra tiidiʼ tiempu zaree caadxi de cani gucaacabe lu revista Watch Tower. Russell guníʼ: «Guiradu racaláʼdxidu gánnadu [...] ximodo caguu Señor ndaayaʼ laatu. Lagabi laadu pa gatigá ridagulisaanetu ca binni ni napa fe cásica nápatu».

Raríʼ nuu Charles Russell né ti grupu de Binni Ruundaʼ Biblia guidxi Copenhague (Dinamarca) iza 1909

20 Laaca biree sti tema lu revista que iza 1882 para guni invitarni ca xpinni Cristu guidagulisaacaʼ «ti gacanésaacaʼ, uguucaʼ gana stobi ne iguidxi fe sticaʼ». Revista que na: «Gastiʼ naca pa qué nizatu scuela roʼ o pa qué gápatu xiixa gracia. Cada tobi naquiiñeʼ guedané Biblia stiʼ, guiʼchiʼ ne lápiz. Laiquiiñeʼ guiráʼ libru ni zanda gacané laatu, casi ti concordancia [...]. Laguyubi ti tema ne laguinabaʼ Dios gudii espíritu santu laatu para ganda guiénetu ni. De racá maʼ gúʼndatu, guiníʼ íquetu ne guchaagatu ti textu né stobi. Zacatiʼ nga zanda gánnatu xii nga ni dxandíʼ».

21. Xi ejemplu sicarú bidii ca binni ridagulisaa ni guyuu Allegheny ne xi ejemplu bisaana ca pastor guyuu raqué.

21 Tiempu que nuu oficina central stiʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia ndaaniʼ guidxi Allegheny, (Pensilvania, Estados Unidos). Ridagulisaa ca binni nuu raqué, purtiʼ zinándacaʼ mandatu ni zeeda lu Hebreos 10:24 ne 25 (biindaʼ ni). Charles Capen nga tobi de ca hermanu ni bidagulisaa raqué dede dxi nahuiiniʼ, ne gudiʼdiʼ si stale iza bicaabe ca diidxaʼ riʼ: «Qué riaandaʼ diʼ naa tobi de ca textu ni cá ndaaniʼ Salón de Asambleas stiʼ Sociedad: “Tobi si maistru nga nuu, ne laa nga Cristu. Laatu la? biʼchi irá tu”. Qué huayaandaʼ diʼ textu que naa, purtiʼ rusietenaláʼdxini naa qué gapa diʼ xquidxi Jiobá ti grupu de binni ni jma risaca lade ca xpinni» (Mat. 23:8). Laaca bizeeteʼ hermanu Capen pabiáʼ gucané ca guendaridagulisaa que laa ne biiyabe ximodo bisihuínnicani pabiáʼ nadxiisaa guiráʼ xpinni Cristu. Bizeetebe pabiáʼ naroʼbaʼ stipa biʼniʼ hermanu Russell para bisihuinni rizaalaʼdxiʼ cada tobi de ca binni ridagulisaa, cásica runi ti pastor ora maʼ cayapa ca dendxuʼ stiʼ.

22. Xi biʼniʼ ca cristianu ni ruzuubaʼ diidxaʼ ora gúdxicabe laacaʼ naquiiñeʼ guidagulisaacaʼ, ne xi rusiidiʼ ejemplu stícabe laanu.

22 Yenanda ca cristianu ni ruzuubaʼ diidxaʼ ejemplu que ne laaca bíʼnicaʼ guiráʼ ni rusiidicabe laacaʼ. Qué nindaa bizulú bidale ca neza binni ridagulisaa ndaaniʼ xcaadxi estadu, casi Ohio ne Míchigan, despué maʼ guca ni guidubi Norteamérica ne xcaadxi guidxi roʼ. Yanna guníʼ ique: pa ñaca qué niziidiʼ ca cristianu riʼ naquiiñeʼ guidagulisaacaʼ casi runi mandar Biblia para guni adorarcaʼ Jiobá, ñee raʼbuʼ ñuucabe listu ora ñedandá dxi nuzulú presencia stiʼ Cristu la? ¡Coʼ, xa! Laanu laaca naquiiñeʼ quixhe íquenu chuunu guiráʼ guendaridagulisaa stinu, ti ganda guni adorarnu Jiobá né guiráʼ hermanu stinu ne gacanésaanu ti ganda guzuhuaa dxiichinu lu stiidxaʼ Dios.

Bicheechecabe diidxaʼ né stale gana

23. Ximodo bisihuinni revista Watch Tower pabiáʼ risaca gucheeche ca ungidu stiidxaʼ Dios.

23 Bisiidiʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia naquiiñeʼ gucheeche guiráʼ ungidu diidxaʼ para gusiidiʼ ni dxandíʼ. Lu iza 1885 guníʼ revista Watch Tower: «Cadi guiaandaʼ laanu maʼ bibí guiráʼ ungidu para gúnicaʼ ti dxiiñaʼ nabé risaca: gucheechecaʼ diidxaʼ (Is. 61:1)». Ne laaca guníʼ revista que sicaríʼ lu iza 1888: «Maʼ nánnanu xi dxiiñaʼ naquiiñeʼ gúninu [...]. Pa gusiáʼndanu ni o pa guyúbinu pretextu para cadi gúninu ni la? zácanu esclavu nachaabaʼ ne zusihuínninu pur gana si gulí Dios laanu para gácanu ungidu».

24, 25. 1) Xiñee nánnanu qué niníʼ si Russell ne ca xcompañeru naquiiñeʼ gucheeche binni diidxaʼ. 2) Ximodo na ti hermanu bicheeche diidxaʼ dxiqué.

24 Qué niníʼ si hermanu Russell ne ca xcompañeru naquiiñeʼ gucheeche binni diidxaʼ. Laapécabe bizulú bíʼnicabe caadxi tratadu ni láʼ Bible Studentsʼ Tracts (Tratados para Estudiantes de la Biblia), despué binibiáʼcabe ni casi Old Theology Quarterly (Publicación trimestral de teología antigua). Rindá ca tratadu riʼ ra nuu cani ruundaʼ revista Watch Tower para gusigáʼdecaʼ binni.

Galán guinabadiidxanu: «Ñee risaca para naa gucheecheʼ diidxaʼ la?»

25 Ca xpinni Cristu ni rucheeche diidxaʼ de tiempu completu dxiqué la? binibiáʼcabe laacaʼ casi colportor. Tobi de laacabe nga Charles Capen, hermanu ni maca bizéʼtenu que. Guidúʼyanu xi guniʼbe ra gudiʼdiʼ tiempu: «Riquiiñeʼ ca mapa stiʼ Servicio Geológico de Estados Unidos para gucheecheʼ diidxaʼ territorio stinneʼ ni nuu ndaaniʼ guidxi Pensilvania. Lu ca mapa que rihuinni guiráʼ neza stiʼ guidxi que, ngue runi, neca a pie canazayaʼ, randa riaaʼ guiráʼ lugar stiʼ cada municipiu. Nagabaʼ si binni napa carru dxiqué. Nuu tiru, ora maʼ bisaaʼ chonna gubidxa de cutopaʼ pedidu stiʼ libru Estudios de las Escrituras, ruyubeʼ tu uquixeʼ naa ti carretón para chisaanaʼ libru stiʼ binni. Stale biaje gunabaʼ ca binni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ ca granja nuu neza ra canazayaʼ gudiicaʼ ti lugar ra gaseʼ».

Ti colportor. Ñee maʼ biiyuʼ diagrama stiʼ «Mapa de las edades» ni cá cueʼ carretón riʼ la?

26. 1) Xiñee ngue naquiiñeʼ gucheeche xquidxi Dios diidxaʼ. 2) Xi naquiiñeʼ guinabadiidxanu laca laanu.

26 Para ganda gucheeche binni diidxaʼ dxiqué, naquiiñeʼ guni stipa naroʼbaʼ ne gaca nadxibalú. Yanna, pa ñaca qué niziidiʼ ca xpinni Cristu pabiáʼ risaca gucheechecaʼ diidxaʼ, ñee raʼbuʼ ñuucabe listu ora ñedandá dxi nuzulú ñuni mandar Reinu stiʼ Dios guibáʼ la? ¡Nin gaxha! Ne cumu dxiiñaʼ riʼ nga ni jma chigaca lu presencia stiʼ Cristu para ganda guilá binni la? naquiiñeʼ chuʼ xquidxi Dios listu dede ante ti ganda gucheeche diidxaʼ né stale gana ne gusihuinni laani nga dxiiñaʼ ni jma risaca (Mat. 24:14). Galán gúninu pa guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee rusihuinneʼ jma risaca para naa gucheecheʼ diidxaʼ la? Ñee runeʼ intiica sacrificiu para gucheecheʼ diidxaʼ biaʼ gándatiʼ la?».

Dxi bizulú cayuni mandar Reinu stiʼ Dios

27, 28. 1) Xi biʼyaʼ apóstol Juan lu ti visión. 2) Xi biʼniʼ Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ dxi bizulú cayuni mandar Reinu stiʼ Dios.

27 Ra zidiʼdiʼ tiempu, bedandá iza cabézacabe: 1914, ti iza nabé risaca. Casi bidúʼyanu ra bizulú capítulo riʼ, nin ti binni guidxilayú qué ñanna xi dxipeʼ nga bizulú cayuni mandar Reinu stiʼ Dios guibáʼ. Peru maca dede ante gucuaa apóstol Juan ti visión ra bihuinni ximodo chigaca ni. Guxuíʼlunu «seña roʼ» biʼyaʼ Juan guibáʼ. Lu visión que biiyabe «ti gunaa» ni zeeda gaca casi xheelaʼ Dios. Gunaa riʼ nga ti parte de organización stiʼ Dios ni nuu guibáʼ, ra nuu guiráʼ ángel. Nacaxiiñiʼ gunaa riʼ ne gupa ti hombrehuiiniʼ. Xi dxiiñaʼ chiguni baʼduʼ gule riʼ yaʼ. Chiguni mandarbe guiráʼ guidxi roʼ «ne ti guiibaʼ». Peru gule si baʼduhuiiniʼ riʼ, «ucuaa Dios laa yené laa ra nuu trono stiʼ». De raqué binadiaga Juan gucuá ti ridxi reciu guibáʼ: «Ma bidxiña dxi ulá Dios stitu laanu. Ma chi usihuinni enda nandxóʼ stiʼ, chi guni mandar, laa ne Cristu stiʼ» (Apoc. 12:1, 5, 10).

28 Yanna, xipeʼ nga biʼyaʼ Juan lu visión que yaʼ. Biiyabe dxi bizulú cayuni mandar Reinu mesiánicu. Stale tu bidxagayaa ne guyuulaʼdxiʼ ni guca riʼ. Peru, ñee nannuʼ tu nga cani qué ñuulaʼdxiʼ ni la? Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ. Ngue runi, biásacabe para gucaalúcabe Miguel, o Cristu, ne ca ángel stiʼ. Tu biʼniʼ ganar guerra que yaʼ. Biblia na: «Ulá [dragón que] ndaani guidxilayú, laame ne ca xpinni me. Laame nga dxa beenda yooxho ni lá diablu ne binidxabaʼ, ni rusiguii irá binni» (Apoc. 12:7, 9).

Lu iza 1914 nga bizulú biʼyaʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia seña ni cusihuinni maʼ bizulú presencia invisible stiʼ Cristu

29, 30. 1) Xi bizaaca lu Guidxilayú dxi maʼ bizulú cayuni mandar Reinu mesiánicu. 2) Xi bizaaca guibáʼ.

29 Stale iza ante de 1914, guníʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia zuzulú ti tiempu ra ziuu stale guendanagana iza que. Peru nin laacabe qué niníʼ íquecabe pabiáʼ nagana chigaca ni. Casi bihuinni lu visión stiʼ Juan que, dede dxi que, guizáʼ naná modo guzulú guxhatañee Binidxabaʼ binni guidxilayú: «Lagapa gá si laatu cani nuu ndaani guidxilayú ne ndaani nisadóʼ, purti ma biete binidxaba ra nuu tu ne cayó dí laa ti nanna ma huaxiéʼ dxi napa» (Apoc. 12:12). Xi guca iza 1914 yaʼ. Bizulú Primera Guerra Mundial ne lu guidubi Guidxilayú biiyaʼ binni seña ni cusihuinni maʼ bizulú presencia stiʼ Cristu casi Rey. Dxi que nga bizulú ca últimu dxi stiʼ guidxilayú malu riʼ (2 Tim. 3:1).

30 Peru guizáʼ biecheʼ ca binni nuu guibáʼ, xiñee yaʼ. Purtiʼ maʼ guládxicabe Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ ne maʼ qué ziuuruʼ dxi guibiguétacaʼ guibáʼ. Relatu stiʼ Juan na: «Laguiecheʼ, cani nuu ibáʼ» (Apoc. 12:12). Cumu maʼ biree Binidxabaʼ guibáʼ ne maʼ naca Jesucristu Rey la? yanna huaxa maʼ zanda gacané Reinu mesiánicu xquidxi Dios ni nuu lu Guidxilayú. Xi chiguni Cristu primeru yaʼ. Ra bizulú capítulo riʼ bizéʼtenu laabe nga «mensajeru stiʼ pactu». Nga runi, ora gueedabe la? primeru zusiabe ne zuni refinarbe guiráʼ xpinni Dios ni nuu lu Guidxilayú. Ximodo chigaca nga yaʼ.

Ti tiempu nabé nagana

31. 1) Xi guníʼ Malaquías zadiʼdiʼ ca xpinni Cristu ora guni refinar Jiobá laacaʼ. 2) Ximodo bizulú guca ni guníʼ profeta que (laaca zanda gúʼyaluʼ nota).

31 Maca guníʼ Malaquías zapa ca xpinni Cristu guendanagana ora gusiá Jiobá laacaʼ ne ora guni refinarbe laacaʼ. Malaquías bicaa: «Tuu nga guni huantar dxi gueedabe, ne tuu nga guzuhuaa dxiichiʼ ora maʼ guihuínnibe yaʼ. Purtiʼ laabe zeeda gácabe casi gui ni riquiiñeʼ ti refinador ne casi xabú ni riguiibiné binni lari» (Mal. 3:2). ¡Ne guca ni guníʼ profeta que! Dede iza 1914, bidxaagalú xquidxi Dios caadxi guendanagana nabé naroʼbaʼ. Dxi jma cayuniná Primera Guerra Mundial que binni, laaca nabé feu modo guzanándacabe ca Binni Ruundaʼ Biblia ne biseguyoocabe stale de laacaʼ. *

32. Xi guendanagana gupa xquidxi Dios gudiʼdiʼ si iza 1916.

32 Laaca guyuu guendanagana ndaaniʼ organización stiʼ Dios. Cumu guti hermanu Russell iza 1916, dxi deruʼ napa 64 iza la? stale xpinni Cristu maʼ qué nidxela xi ñuni. Gudiʼdiʼ si dxi de gútibe, bihuinni nuu tu riuulaʼdxiʼ gusisaca hermanu riʼ. Neca qué ñuu dxi niníʼ hermanu Russell naquiiñeʼ gusisácacabe laa, guyuu tu biʼniʼ ni, dede ruluíʼ maʼ runi adorarcaʼ laabe. Stale tu guníʼ ique maʼ qué zándaruʼ ganna binni xii nga ni dxandíʼ, purtiʼ maʼ guti Russell, ne laaca guyuu tu bicaalú xquidxi Dios. Ni cayuni ca binni que, bicaani xcaadxi guixeleʼ de ni rusiidiʼ Biblia ne pur ngue maʼ guyuudinde caadxi xpinni Cristu ndaaniʼ organización stiʼ Dios.

33. Xiñee bixeleʼ caadxi binni de xquidxi Dios.

33 Xi sti guendanagana gupa xquidxi Dios. Guyuu caadxi hermanu ni bidxiichi, purtiʼ qué ñaca ni cabézacaʼ. Dxandíʼ guníʼ revista Watch Tower zaluxe tiempu stiʼ ca binni ni «cadi judíu» —dxiqué binibiáʼcabe ni casi «tiempu stiʼ ca gentil»— lu iza 1914, peru qué ganna chaahuiʼ diʼ ca hermanu xi guiráʼ zazaaca iza que (Luc. 21:24). Iza 1914 que nga nácabe chiné Cristu ca ungidu —ni zeeda gaca casi xnovia— guibáʼ para guni mandárnecaʼ laabe raqué, peru qué ñaca diʼ ni cabézacabe. Despué, ra ziluxe iza 1917, bizeeteʼ revista Watch Tower zaluxe ti cosecha de cuarenta iza lu primavera stiʼ iza 1918. Peru qué niluxe diʼ dxiiñaʼ riʼ iza que, sínuque jmaruʼ si biroobani. Dxandíʼ guníʼ revista que maʼ biluxe cosecha riʼ, peru, cásica runi tuuxa ni ribagu, laaca guniʼni caquiiñeruʼ guidxela xcaadxi binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ, laani nga ni maʼ qué ñuulaʼdxiʼ stale xpinni Dios, ngue runi, bisaana de guni adorarcaʼ Jiobá.

34. 1) Xi guendanagana jma bininá xquidxi Dios iza 1918. 2) Xiñee guníʼ ique ca xaíque stiʼ cristiandad maʼ qué zanda guni xquidxi Dios dxiiñaʼ.

34 Peru beeda sti guendanagana jma naroʼbaʼ iza 1918. Gunaazecabe hermanu Joseph Rutherford —hombre ni biaana lugar stiʼ Charles Russell para sániru lu dxiiñaʼ cayuni xquidxi Dios— ne xcadxe hombre runinebe dxiiñaʼ. Qué ñaca juzgárcabe jneza ne guníʼ juez naquiiñeʼ guieguyoocabe stale iza ndaaniʼ ti cárcel federal ni nuu Atlanta (Georgia, Estados Unidos). Raqué nga bizulú ti tiempu ra ruluíʼ gulezadxí dxiiñaʼ cayuni xquidxi Dios, nabé bisiecheʼ ngue ca xaíque stiʼ cristiandad. Yanna, cumu maʼ deguyoo «ca xaíque» stiʼ ca xpinni Cristu, maʼ bieeguʼ ca oficina central ni nuu Brooklyn ne nuu tu cucueeza ca hermanu de gucheechecaʼ diidxaʼ Norteamérica ne Europa la? guníʼ ique stale de ca xaíque stiʼ cristiandad maʼ qué zanda guni ca Binni Ruundaʼ Biblia gastiʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ para laacabe maʼ gueʼtuʼ laacaʼ (Apoc. 11:3, 7-10). ¡Peru qué niree diʼ ni modo caníʼ íquecabe!

¡Bisibani Dios laacabe!

35. Xiñee bidii Jesús lugar tiidiʼ ca xpinni lu guendanagana, ne xi bíʼnibe para gucanebe laacaʼ.

35 Qué lica niníʼ ique ca xhenemigu Jiobá pa Jesús ngue cudii lugar tiidiʼ ca xpinni lu ca guendanagana que, purtiʼ cusiá Jiobá laacaʼ casi runi ti «refinador ni rusiá plata» (Mal. 3:3). Nanna Jiobá ne Jesús qué zuchee diʼ ca xpinni ni ruzuubaʼ diidxaʼ ora tiidicaʼ guendanagana que, ne ora maʼ guiluxe ni, ziaanacabe casi plata ni nayá, purtiʼ maʼ guca refinárcabe ne maʼ zanda gúnicabe xhiiñaʼ Rey riʼ módopeʼ riuulaʼdxiʼ. Cadi guiaandaʼ laanu xi guca ra bizulú iza 1919: ¡bisibani espíritu stiʼ Dios ca xpinni Cristu ni nuu casi gueʼtuʼ! Ngue nga ti cosa ni guníʼ ca xhenemigu xquidxi Dios qué zanda gaca (Apoc. 11:11). Dxi que nga biʼniʼ cumplir Cristu tobi de ca cosa risaca ni zeeda lade seña ni cusihuinni maʼ nuunu lu ca últimu dxi. Biʼniʼ nombrarbe ti «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza». Mozo riʼ nga ti grupuhuiiniʼ de hombre ni bibí pur espíritu santu ni biaana para gusiidiʼ ne para gudii guendaró espiritual xquidxi Dios órapeʼ caquiiñecaʼ ni (Mat. 24:45-47).

36. Xi bisihuinni maʼ biasa xquidxi Dios sti biaje.

36 Xiruʼ bizaaca despué yaʼ. Biree hermanu Rutherford ne ca xcompañeru ndaaniʼ cárcel 26 stiʼ beeu marzo iza 1919. Nagueendaca gudíxhecabe gaca ti asamblea lu beeu septiembre iza que. Laaca bizulú bíʼnicabe sti revista ni zaquiiñeʼ para guireeche diidxaʼ. Revista riʼ nga The Golden Age (yanna riʼ láʼ ni ¡Despertad!) ne zusaananécabe ni binni ora maʼ chigucheechecabe diidxaʼ, cásica rusaanacabe revista Watch Tower. * Laaca iza que nga guca primé númeru stiʼ Bulletin, yanna riʼ runibiaʼnu ni casi Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu. Dede dxi biree primé númeru stini, nabé huayacaneni laanu para guireeche diidxaʼ. Nga runi, dede 1919 hasta nagasi, jma rucaa ique xquidxi Dios gucheeche diidxaʼ de yoo pur yoo né stale gana.

37. Xi biʼniʼ caadxi binni ni bixeleʼ de xquidxi Dios gudiʼdiʼ si iza 1919.

37 Peru, xiruʼ guca ora gúdxicabe ca discípulo stiʼ Cristu naquiiñeʼ gucheechecaʼ diidxaʼ yaʼ. Óraque nga bihuinni tuu nga cani dxandíʼ ruzuubaʼ diidxaʼ. Cani rudxiibaʼ laca laa ne cani ruchá bi yanni, qué ninacaʼ ñúnicaʼ dxiiñaʼ riʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ para laacaʼ huaxiéʼ risaca ni. Ne cumu maʼ qué nácabe gúnicabe dxiiñaʼ modo na xquidxi Dios la? bixélecabe. Peru, cadi ngasi, biʼnirúcabe xcaadxi cosa gudiʼdiʼ si 1919. Cumu dáʼrucabe xiana la? bizulú guníʼcabe mal de ca xpinni Jiobá, dede guyuucabe pur ca binni ni cucaalú laacaʼ.

38. Ora ridúʼyanu modo careendú dxiiñaʼ cayuni xquidxi Dios ne ora runi ganárcabe ti juiciu, xi rucaani laanu guiníʼ íquenu.

38 Neca guyuu tu bicaalú ca xpinni Cristu ndaaniʼ Guidxilayú, jmaruʼ si bidálecaʼ ne bireendú guiráʼ dxiiñaʼ gudixhe íquecaʼ. Modo careendú guiráʼ dxiiñaʼ cayúnicabe ne cada biaje guni ganárcabe ti juiciu, racaneni laacabe gúʼyacabe maʼ cayuni mandar Reinu stiʼ Dios. Yanna, pa caadxi binni si nuu ndaaniʼ xquidxi Dios lu Guidxilayú riʼ, xiñee randa runi ganárcabe Binidxabaʼ ne guidxilayú malu stiʼ cada biaje gucaalú laacabe yaʼ. Purtiʼ riguu Jiobá ndaayaʼ laacabe ne riquiiñeʼ Xiiñiʼ ne Reinu stiʼ para gacané laacabe (biindaʼ Isaías 54:17).

Dxi cudii hermanu Rutherford ti libana nabé sicarú gudiʼdiʼ si chupa chonna beeu de biree cárcel

39, 40. 1) Ximodo nexheʼ chaahuiʼ guiráʼ ni zeeda lu libru riʼ. 2) Xi zabeenduluʼ pa gúʼndaluʼ libru riʼ ne guieʼnuʼ ni.

39 Lu xcaadxi capítulo stiʼ libru riʼ, zadúʼyanu xi guiráʼ maʼ biʼniʼ Reinu stiʼ Dios ndaaniʼ Guidxilayú lu ti gayuaa iza ni maʼ gudiʼdiʼ dede dxi bizulú cayuni mandarni guibáʼ. Cada ndaa stiʼ libru riʼ zusiene ti cosa ni maʼ biʼniʼ Reinu riʼ lu Guidxilayú. Lu cada capítulo zeeda caadxi guendarinabadiidxaʼ ni zucaa lii guiníʼ íqueluʼ pa dxandíʼ runi creluʼ Reinu stiʼ Dios. Lu ca últimu capítulo stini zazíʼdinu ximodo zabáninu huidxegá si, ora maʼ gunitilú Reinu stiʼ Dios guiráʼ binni qué iquiiñeʼ ne gúnini Guidxilayú riʼ ti paraísu. Xi zabeenduluʼ pa gucaa íqueluʼ gúʼndaluʼ ne guiéneluʼ libru riʼ yaʼ.

40 Cadi guiaandaʼ lii racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ gusirá fe ni nápanu Reinu stiʼ Dios. Peru Jiobá racalaʼdxiʼ gaca fe stinu jma naguidxi. Xiñee yaʼ. Purtiʼ pa naguidxi nuu fe stinu la? zápani laanu ne zacaneni laanu guzuhuaa dxiichinu lu ni runi crenu (Efes. 6:16). Nga runi, canábadu lii gúʼndaluʼ ne gucaa íqueluʼ guiéneluʼ libru riʼ. Gunabadiidxaʼ laca lii gatigá: «Ñee dxandíʼ runeʼ cré Reinu stiʼ Dios de guidubi ladxiduáʼ la?». Pa dxandíʼ runi creluʼ Reinu riʼ ne gaca fe stiuʼ jma naguidxi la? zuuyuʼ ora guidxiña dxi ganna guiráʼ binni maʼ cayuni mandar Reinu stiʼ Dios ne ziuuluʼ lade ca binni ni cayacané Reinu riʼ de guidubi ladxidóʼ.

^ párrafo 7 Pa racalaʼdxuʼ gannuʼ jma de Grew, Stetson, ne Storrs la? biindaʼ libru Los testigos de Jehová, proclamadores del Reino de Dios, yaza 45 ne 46.

^ párrafo 9 Zacá nga biree lá revista riʼ dxi nacubi bizulú ni, peru yanna maʼ runibiáʼcabe ni casi The Watchtower. Neca maʼ bidxaa lá revista riʼ ra zidiʼdiʼ iza, lu libru riʼ zaquiiñenu título Watch Tower para guzéʼtenu ca númeru ni jma nayooxhoʼ. Lu diidxazá la? bizulú guca traducir revista riʼ iza 2006 ne biree lá ni Torre stiʼ ni rapa.

^ párrafo 15 Ca Binni Ruundaʼ Biblia que bidiicaʼ cuenta naquiiñeʼ guixélecaʼ de ca organización stiʼ ca religión ni zinanda guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ. Peru pur stale iza biiyacabe casi hermanu stícabe guiráʼ binni ni runi cré guti Cristu pur laanu ne guiráʼ binni ni guiníʼ maʼ bidii xquendanabani Dios, neca cadi nuucaʼ lu grupu stiʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia.

^ párrafo 17 Stale de ca xpinni Cristu que huaxiéʼ bizuubacaʼ diidxaʼ ora gudixhená xquidxi Dios laacaʼ, purtiʼ guníʼ íquecaʼ cadi para laadicaʼ guiráʼ conseju que, sínuque gucuá cani para grupuhuiiniʼ si de 144,000 xpinni Cristu ni cheʼ guibáʼ. Lu capítulo 5 stiʼ libru riʼ zadúʼyanu xi guníʼ ique ca xpinni Cristu ante de 1935. Dxiqué guníʼ íquecabe ziuu stale de ca binni ni nuu ndaaniʼ ca yuʼduʼ stiʼ cristiandad lade «jma binni» (o gran muchedumbre) ni ruzeeteʼ Apocalipsis 7:9 ne 10. Guníʼ íquecabe zeeda gaca ca binni riʼ sti grupu ni cheʼ guibáʼ, purtiʼ guyuucaʼ pur Cristu lu ca últimu dxi.

^ párrafo 31 Lu beeu septiembre iza 1920, gulee revista The Golden Age (yanna runibiaʼnu ni casi ¡Despertad!) ti númeru especial. Lu revista que cayaca denunciar ximodo canazananda binni ca hermanu stinu —nuu de laacaʼ nabé naná modo cayuninácabe laacaʼ— ndaaniʼ guidxi Alemania, Canadá, Estados Unidos ne Inglaterra dxi cayaca Primera Guerra Mundial. Peru lu ca década ni gudiʼdiʼ ante gaca guerra que, huaxiéʼ si tu guzananda ca xpinni Cristu.

^ párrafo 36 Pur stale iza guca revista Watch Tower para si gacaneni grupuhuiiniʼ de xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu.