Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Bireecabe de lu guelacahui

Bireecabe de lu guelacahui

«Ulee [Jiobá] laatu de lu guelacahui ne uluu be laatu lu biaani sicarú stibe» (1 PEDRO 2:9).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 43 NE 28

1. Xi bizaaca dxi binitilú Jerusalén.

LU IZA 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús, bicaalú rey stiʼ Babilonia né ejércitu stiʼ guidxi Jerusalén. Biblia ná biiti rey que ca hombre que né espada ne qué ñabe gunaa nin binnigola nin cani huará. Ne últimu la? «bizaaquibe lidxi Dios ni dxandíʼ ne bisábabe muru stiʼ Jerusalén; ne bizaaquibe guiráʼ ca torre stini ne binitilube ca cosa risaca nuu raqué» (2 Crónicas 36:17, 19).

2. Xi maca gudxi Jiobá ca judíu, ne xi zazaaca pur ngue yaʼ.

2 Qué nidxagayaa ca judíu dxi binitilú Jerusalén. Xiñee yaʼ. Purtiʼ stale iza biseendaʼ Dios profeta ra nuucabe para gabi laacabe zucaalú ca babilonio laacabe pa qué gusaana de gucheenécabe Jiobá. Ne pur ngue, stale de ca judíu zuuticabe laacaʼ ne stale de laacaʼ ziecaʼ de esclavu Babilonia (Jeremías 15:2). Ximodo zabánicabe raqué yaʼ. Ñee laaca bibani ca xpinni Cristu casi bibani ca judíu ni guyuu de esclavu Babilonia la? Pa zacá ni, padxí guca ni yaʼ.

MODO BIBÁNICABE DXI GUYUUCABE DE ESCLAVU

3. Xiñee maʼ gadxé modo bibani ca judíu ni guyuu Babilonia de modo bibani ca israelita ni guyuu Egipto.

3 Gudxi Jiobá ca judíu que ora checaʼ de esclavu naquiiñeʼ chuʼcaʼ conforme ne guyúbicaʼ modo guibánicaʼ galán raqué. Gudxi Dios Jeremías gabi laacabe ca diidxaʼ riʼ: «Lagucuí yoo ne lacueza ndaaniʼ cani, laguzuhuaa yaga ne lagó cuananaxhi stiʼ cani». Ne laaca guniʼbe: «Laguyubi guendariuudxi stiʼ guidxi ra biseendaʼ laatu, ne laguni orar Jiobá pur laani, purtiʼ pa nuu guendariuudxi ndaaniʼ ni laaca ziuu guendariuudxi ládetu» (Jeremías 29:5, 7). Ca judíu ni bizuubaʼ stiidxaʼ Jiobá gunda bibánicaʼ galán ra guyuucaʼ de esclavu. Bidii ca babilonio lugar laacabe guni tendércabe casi guiráʼ ni caquiiñecabe ne zanda chécabe ra tiica nácabe ndaaniʼ guidxi que. Tiempu que, Babilonia nga ti lugar ra nabé raca negocio. Nuu caadxi documentu yooxhoʼ ni rusihuinni stale de ca judíu ni guyuu de esclavu que bíʼnicaʼ negocio ne stale de laacaʼ bíʼnicaʼ sti clase dxiiñaʼ. Nuu de laacaʼ dede gúcacaʼ ricu. Cadi tan naná bibani ca judíu ra guyuucaʼ de esclavu que modo bibani ca israelita dxi guyuucaʼ de esclavu Egipto gayuaa iza ante. Biblia ná: «Gudiʼdiʼ si stale tiempu guti rey de Egipto, peru qué nusaana ca israelita de nucaacaʼ ridxi Dios pur nuucaʼ de esclavu casi ñaca nuguucaʼ queja, ne yendá ridxi sticaʼ dede ra nuu Dios para gacané laacaʼ. Gudiʼdiʼ si tiempu binadiaga Dios ridxi stícabe ne bietenalaʼdxiʼ pactu ni biʼniné Abrahán, Isaac ne Jacob. Óraque biiyadxí Dios ca israelita ne biiyaʼ modo cayacanácabe» (Éxodo 2:23-25).

4. a) Turuʼ gudiʼdiʼ castigu ni gudiʼdiʼ ca judíu ni qué nuzuubaʼ diidxaʼ. b) Xiñee qué ñanda ninanda ca judíu ni ruzuubaʼ diidxaʼ guiráʼ ni ná Ley.

4 Laaca guyé caadxi judíu ni bizuubaʼ diidxaʼ de esclavu. Neca qué ñúnicaʼ cosa malu, laaca guca castigarcaʼ casi guca castigar xcaadxi judíu que. Dxandíʼ, nápacabe guiráʼ ni iquiiñecabe para guibaninécabe. Peru, ximodo guni adorárcabe Jiobá yaʼ. Maʼ binitilú yuʼduʼ que ne altar stiʼ, ne maʼ cadi nexheʼ chaahuiʼ dxiiñaʼ runi ca sacerdote. Neca zacá, biʼniʼ ca judíu ni bizuubaʼ diidxaʼ que ni gunda para qué nusaanacaʼ de ninándacaʼ ni ná Ley stiʼ Dios. Casi Daniel, Sadrac, Mesac ne Abednego qué ninacaʼ ñocaʼ ca guendaró ni ná Jiobá cadi jneza gocaʼ. Ne Biblia ná qué nusaana Daniel de ñuni orar Dios (Daniel 1:8; 6:10). Neca zacá, nagana guca para ca judíu ni ruzuubaʼ diidxaʼ que gúnicaʼ guiráʼ ni rinabaʼ Ley stiʼ Dios laacaʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ runi mandar ti guidxi ni qué runi adorar Jiobá laacabe.

5. a) Xi bidii stiidxaʼ Jiobá ca xpinni. b) Xiñee ruluíʼ nagana ngue ni bidii stiidxaʼ Jiobá.

5 Ñee ziuu dxi guibiguetaʼ guni adorar ca israelita que Jiobá casi ná Ley que la? Para tiempu que ruluíʼ nagana ni, purtiʼ qué rundaa ca babilonio que ca esclavu sticaʼ. Peru Jiobá maca bidii stiidxaʼ zabee ca xpinni de raqué. Ne guca ni bidii stiidxabe riʼ, casi maca nánnanu raca guiráʼ ni riníʼ Dios (Isaías 55:11).

ÑEE GUYUU CA XPINNI CRISTU DE ESCLAVU BABILONIA LA?

6, 7. Xiñee caquiiñeʼ guchaʼnu modo rusiénenu de dxi guyuu xquidxi Dios de esclavu Babilonia.

6 Ñee huabani ca xpinni Cristu casi bibani cani guyuu esclavu Babilonia la? Stale iza, bisiene revista Torre stiʼ ni rapa bizulú guyuu ca xpinni Cristu ni bizuubaʼ diidxaʼ de esclavu Babilonia lu iza 1918 ne bireecaʼ lu iza 1919. Lu tema riʼ ne lu stobi ca zadúʼyanu xiñee caquiiñeʼ guidxaa modo riénenu ni.

7 Guietenaláʼdxinu, Babilonia guidxi roʼ nga zeeda gaca guiráʼ religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ni nuu lu guidubi Guidxilayú. Peru, ñee guyuu xquidxi Dios de esclavu Babilonia iza 1918 la? Coʼ. Dxandíʼ, guzanándacabe ca xpinni Cristu ni bibí tiempu que. Peru ca gobiernu nga guzananda laacabe cadi ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. Stale iza ante gaca Primera Guerra Mundial maca bixeleʼ cani bibí né espíritu santu de ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. Nga runi, zanda guininu cadi lu iza 1918 nga guyuu xquidxi Dios de esclavu Babilonia guidxi roʼ.

PADXÍ GUYUU CA XPINNI DIOS DE ESCLAVU BABILONIA

8. Xi guca guti si ca apóstol que. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

8 Lu saa stiʼ Pentecostés iza 33, mil binni ni guca xpinni Cristu bibicaʼ né espíritu santu. Ca binni riʼ beeda gácacaʼ xpinni Dios, ne beeda gácacaʼ casi sacerdote para gúnicaʼ xhiiñaʼ rey stinu ni nuu guibáʼ. Beeda gácacaʼ ti guidxi ni guleechube para laabe (biindaʼ 1 Pedro 2:9, 10). Biaʼ dxi bibani ca apóstol que la? gúpacaʼ ca congregación que. Peru gutisícabe, guyuu caadxi hombre ndaaniʼ ca congregación que bizulú bisiidicaʼ ni cadi dxandíʼ para guxhélecaʼ ca discípulo que de xquidxi Dios. Ca hombre que guyuuláʼdxicaʼ cani bisiidiʼ ca filósofo Aristóteles ne Platón. Ngue runi, bisiidicaʼ modo guníʼ ique ca hombre que ne maʼ qué nusiidicaʼ cani dxandíʼ zeeda lu Stiidxaʼ Dios (Hechos 20:30; 2 Tesalonicenses 2:6-8). Stale de laacaʼ nácacaʼ superintendente ne nápacaʼ dxiiñaʼ risaca ndaaniʼ ca congregación que. Neca maca gudxi Jesús ca discípulo stiʼ guiracaʼ nácacaʼ hermanu, chaahuiʼ chaahuiʼ bizulú guyuu ti grupu ni beeda gaca xaíque ládecabe (Mateo 23:8).

9. Bisiene ximodo bizulú guyuu ca xpinni Cristu ni maʼ guca apóstata que tobi si né gobiernu stiʼ Roma ne xi bizaaca.

9 Lu iza 313 despué de ca dxi stiʼ Jesús, emperador Constantino cayuni mandar Imperiu romanu. Constantino nga biʼniʼ legalizar religión stiʼ ca xpinni Cristu ni maʼ guca apóstata. Despué de nga, yuʼduʼ ne gobiernu romanu bizulú bíʼnicaʼ dxiiñaʼ tobi si. Ti ejemplu de laani nga reunión ni biʼniʼ Constantino né stale de ca xaíque yuʼduʼ. Reunión riʼ binibiáʼcabe ni casi Concilio de Nicea. Despué de reunión riʼ, gulee Constantino ti sacerdote ni láʼ Arrio de ndaaniʼ guidxi que, purtiʼ qué ñuni cré Jesús nga Dios. Gudiʼdiʼ si ti tiempu, emperador romanu Teodosio guníʼ gaca Iglesia Católica religión stiʼ imperiu que. Ca historiador que nacaʼ beeda gaca Roma ti guidxi ni ná zinanda Cristu ca dxi biʼniʼ mandar Teodosio. Peru ni dxandíʼ nga, para tiempu que ca xpinni Cristu ni maʼ guca apóstata maʼ runi crecaʼ cani rusiidiʼ xcaadxi religión ne beeda gácacaʼ xpinni Babilonia guidxi roʼ. Neca zacá, guyuuruʼ xcaadxi xpinni Cristu ni bibí ni qué nusaana de ñuni ni jneza ni beeda gaca casi trigu ni bizeeteʼ Jesús que. Laacabe bíʼnicabe guiráʼ ni gunda para biʼniʼ adorárcabe Dios, neca huaxiéʼ tu bicaadiaga laacabe (biindaʼ Mateo 13:24, 25, 37-39). Rihuinni dxíchica, guyuu ca xpinni Cristu ni ruzuubaʼ diidxaʼ casi esclavu Babilonia.

10. Xiñee guyuu binni qué niná ñuni cré cani rusiidiʼ ca yuʼduʼ que.

10 Gúndaruʼ biindaʼ stale binni Biblia lu diidxaʼ griegu ne latín gayuaa iza despué de Cristu. Ngue runi, gunda bichaagacabe ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios né ni rusiidiʼ ca yuʼduʼ que. Ora ruundaʼ chupa chonna de ca binni riʼ Biblia rudiicaʼ cuenta cadi dxandíʼ ni rusiidiʼ ca yuʼduʼ que, ne qué rinacaʼ guni crecaʼ ni rusiidicabe. Peru pa guiniʼnécabe stobi de ni bíʼndacabe lu Biblia la? zándaca gueeda guuti ca hombre que laacabe.

11. Xi biʼniʼ yuʼduʼ para cadi guʼndaʼ binni Biblia.

11 Ra gudiʼdiʼ iza, stale de ca binni que bisaanacaʼ de guiniʼcaʼ griegu ne latín. Ne qué niná ca xaíque yuʼduʼ que ñaca traducir Biblia lu ca diidxaʼ ni jma riníʼ binni tiempu que. Pur ngue ca xaíque si stiʼ ca religión que ne xcaadxi binni ni guzá scuela nga biindaʼ Biblia dxiqué. Dede guyuu caadxi sacerdote qué ñánnacaʼ ñuundaʼ chaahuicaʼ nin gucaacaʼ. Pa tuuxa guiníʼ cadi jneza xiixa ni cusiidiʼ yuʼduʼ que, naná modo runi castigárcabe laacaʼ. Gupa xidé bidagulisaa cani bibí ni ruzuubaʼ diidxaʼ que pur grupuhuiiniʼ né stale cuidadu ne nuu tu qué lica ñanda nidagulisaa. Cásica bizaaca né ca judíu ni guyuu de esclavu Babilonia que, cani bibí para gaca sacerdote ne guni xhiiñaʼ Rey que maʼ qué ñanda ñuni adorarcaʼ Dios casi nexheʼ gaca ni. Babilonia guidxi roʼ que nga biʼniʼ mandar binni.

RAZÓN PARA GÚPACABE ESPERANZA

12, 13. Xi chupa razón nuu para gupa cani dxandíʼ xpinni Cristu esperanza.

12 Ñee zadxiña dxi chuʼ cani dxandíʼ xpinni Cristu libre para guni adorarcaʼ Dios casi modo ná la? Zadxiña pue. Zanda gápacabe esperanza pur chupa razón risaca. Primé razón ca nga purtiʼ biaʼ lu iza 1450 guca inventar imprenta ni rábicabe tipos móviles, ti máquina ni runi imprimir libru. Ante gaca inventar imprenta ca, gupa xidé biʼniʼ copiárcabe Biblia lu nácabe. Nagana dxiiñaʼ riʼ. Ti binni ni nanna la? zanda guni copiar ti Biblia 10 beeu. Ne ca copia que raca ni lu pergaminu o sti clase guidi ladi maniʼ. Ngue runi nabé huaxiéʼ Biblia guyuu ne nabé caru cani. Peru ra maʼ guyuu imprenta ne guyuu guiʼchiʼ la? randa runi imprimir ti binni ni nanna de laani jma de 1,300 yaza ti dxi.

Ra guca inventar imprenta ne ra guyuu hombre nadxibalú ni biʼniʼ traducir Biblia né stale gana gupa cani dxandíʼ xpinni Cristu esperanza zareecaʼ de Babilonia. (Biiyaʼ párrafo 12 ne 13).

13 Guiropa razón para gúpacabe esperanza nga bizulú guca traducir Stiidxaʼ Dios. Biaʼ lu iza 1500, caadxi hombre ni nadxibalú biʼniʼ traducircaʼ Biblia lu ca diidxaʼ ni jma riníʼ binni dxiqué neca nánnacaʼ zándaca gueeda guuticabe laacaʼ. Nabé bidxiichi ca xaíque yuʼduʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ bidxíbicabe ñuundaʼ binni nachaʼhuiʼ Biblia ne ninabadiidxacaʼ laacaʼ: «Paraa ná Biblia nuu purgatorio. Paraa ná Biblia naquiiñeʼ guiaxa ti sacerdote para guni mixa para ti gueʼtuʼ. Xi parte de Biblia rieeteʼ de Papa ne de Cardenal.». Stale de cani cadi dxandíʼ rusiidiʼ yuʼduʼ zeeda cani de ca filósofo Aristóteles ne Platón, cani bibani gayuaa iza ante de Cristu. Nabé ridxiichi ca xaíque yuʼduʼ ora qué riná binni guni cré ni rusiidicaʼ. Ngue runi biiticabe stale hombre ne gunaa. Gucaláʼdxicabe nucueezacabe binni de ñuundaʼ Biblia ne de ninabadiidxaʼ. Ne stale biaje biʼniʼ binni ni nácabe. Neca zacá guyuu binni nadxibalú ni qué niná ñuni mandar Babilonia guidxi roʼ laa. Maʼ bidxélacabe cani dxandíʼ rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios ne nuurúcabe guiziidicabe jma. Ne pur ngue mayaca guireecabe de religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ.

14. a) Xi biʼniʼ ca binni ni racalaʼdxiʼ guni estudiar Biblia. b) Bisiene xi biʼniʼ hermanu Russell para gunna ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia.

14 Stale binni racalaʼdxiʼ guundaʼ ne guni estudiar Biblia, ne guiníʼnecaʼ stobi de ni caziidicaʼ. Qué racaláʼdxicabe ñabi ca xaíque yuʼduʼ laacabe xi guni crécabe. Ngue runi, guyécabe ndaaniʼ xcaadxi guidxi ra zanda guni estudiárcabe Biblia sin chuʼ tu sananda laacabe. Tobi de ca guidxi ra guyécabe nga Estados Unidos. Raqué nabeza Charles Taze Russell. Laabe ne xcaadxi binni bizulú biʼniʼ estudiárcabe Biblia né stale cuidadu lu iza 1870. Primé la? gucalaʼdxiʼ hermanu Russell ñanna xi religión nga rusiidiʼ ni dxandíʼ. Bichaagabe ni rusiidiʼ Biblia né cani rusiidiʼ ca religión ni ná xpinni Cristu laacaʼ ne cani coʼ. Qué nindaa bidiibe cuenta nin ti religión qué rusiidiʼ cásipeʼ modo rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios. Ti biaje, gúdxibe caadxi xaíque stiʼ caadxi yuʼduʼ de raqué guná nga caadxi cosa ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia ni bidxelanebe ca xcompañérube. Guleza hermanu Russell nicaa ca xaíque yuʼduʼ que cani ne nusiidicaʼ guiráʼ cani ra yuʼduʼ sticaʼ. Peru qué ninacaʼ. Ca Binni Ruundaʼ Biblia nagueendaca bidiicaʼ cuenta qué zanda guni adorarcaʼ Dios né cani naca de religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ (biindaʼ 2 Corintios 6:14).

15. a) Padxí guyuu cani dxandíʼ xpinni Cristu de esclavu Babilonia. b) Xi zacábinu lu sti tema ca.

15 Lu tema riʼ, maʼ bidúʼyanu guyuu cani dxandíʼ xpinni Cristu de esclavu Babilonia caadxi iza despué de guti últimu apóstol stiʼ Jesús. Peru caquiiñeruʼ guicábinu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ: Xiñee zanda guininu bizulú caree ca xpinni Cristu ni bibí de Babilonia guidxi roʼ ante de iza 1914. Ñee dxandíʼ qué ñechené Jiobá ca xpinni purtiʼ si huaxiéʼ bicheechecaʼ diidxaʼ tiempu guca Primera Guerra Mundial que la? Ñee bisaana caadxi hermanu de ñácacaʼ neutral tiempu que ne pur ngue maʼ qué ñuulaʼdxiʼ Jiobá modo laacaʼ la? Yanna, pa guyuu ca xpinni Cristu de esclavu ndaaniʼ religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ guti si ca apóstol, padxí bireecabe de ndaaniʼ ni yaʼ. Lu sti tema ca zacábinu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ.