Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee dxandíʼ rusisácanu Stiidxaʼ Dios la?

Ñee dxandíʼ rusisácanu Stiidxaʼ Dios la?

«Ucuaa tu ca diidxa byuí né du laatu casi stiidxa Dios, [...] ne dxandí stiidxa Dios ni» (1 TESALONICENSES 2:13).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 37 NE 51

1-3. a) Xi guendanagana zándaca gupa Evodia ne Síntique. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ). b) Xi zanda gúninu para cadi gapanenu ca hermanu guendanagana.

LAANU, ca xpinni Cristu, nabé rusisácanu Biblia purtiʼ nánnanu libru stiʼ Dios ni. Ca conseju stini racané cani laanu cadi gápanu guendanagana ne rabi cani laanu xi gúninu ora gucheʼnu. Ximodo ridúʼyanu ca conseju riʼ yaʼ. Guiníʼ íquenu ni bizaaca chupa hermana ni bibí para cheʼ guibáʼ ni bibani lu primé siglu, lácabe Evodia ne Síntique. Biblia ná gúpacabe ti guendanagana, peru qué rusiene ni xiñee. Guiníʼ íquenu xi zándaca bizaacacabe.

2 Zándaca biʼniʼ invitar Evodia caadxi hermanu ra lidxi para chitocaʼ, peru qué ñuni invitarbe Síntique. Despué, ora binadiaga Síntique caníʼ ca hermanu que pabiáʼ sicarú modo guyuucaʼ ra lidxi Evodia, guizáʼ bidxiichi. Zándaca guníʼ íquebe: «Xiñee qué ñuni invitar Evodia naa pue. ¡Naa ndaʼ rabeʼ guizáʼ xhamigaʼ laabe!». Zándaca guníʼ ique Síntique nuu xiixa ni bíʼnibe Evodia ne qué náʼ guʼyaʼ laabe. Ngue runi, biʼniʼ Síntique ti guendaró ra lidxi ne biʼniʼ invitar laaca ca hermanu que, peru qué ñuni invitar Evodia. Zándaca qué ñuulaʼdxiʼ xcaadxi hermanu de congregación que ni bizaaca riʼ. Biblia ná guluu jneza Pablo ca hermana riʼ ne gucanebe laacaʼ gutiidiláʼdxicaʼ stóndacaʼ. Nánnanu yenanda ca gunaa riʼ conseju que ne qué nusaanacaʼ de ñuucaʼ nayecheʼ ra cayúnicaʼ xhiiñaʼ Jiobá (Filipenses 4:2, 3).

3 Ca dxi riʼ, laaca zanda gapanenu tuuxa hermanu de congregación stinu xiixa guendanagana. Peru zanda guni chaahuinu ni o guyúbinu modo cadi chuʼ cani. Ximodo yaʼ. Chinándanu ca conseju ni zeeda lu Biblia. Ora rinándanu ca conseju riʼ, rusihuínninu dxandí rusisácanu Biblia, libru stiʼ Dios (Salmo 27:11).

BIBLIA RACANÉ LAANU GUCUEEZANU NI RUNI SENTIRNU

4, 5. Xi conseju rudii Stiidxaʼ Dios laanu para gucueezanu cani runi sentirnu.

4 Nuu biaje raca nagana para laanu gucueezanu ni runi sentirnu. Zándaca guni sentirnu triste o guidxiichinu ora guniná tuuxa laanu o guni burla laanu pur cultura stinu, raza stinu o pur modo rihuínninu. Ne jma naná zaca ni para laanu pa tuuxa de congregación stinu guni ni laanu. Xi conseju zeeda lu Biblia zanda gacané laanu gudxíʼlunu guendanagana riʼ yaʼ.

5 Nanna Jiobá xi zándaca gueeda guizaaca pa qué gucueezanu ni runi sentirnu. Ora guniná tuuxa laanu o cadxiichinu la? zándaca guininu o gúninu xiixa cosa ni zuchiiñaʼ laanu despué. Lu Biblia cayabi Jiobá laanu gucueezanu cani runi sentirnu. Nabe: «Cadi guidxiichiluʼ nagueenda». Pa chinándanu ca conseju riʼ ne cadi guidxiichinu nagueenda la? qué zápanu stale guendanagana. Biblia ná: «Cadi guidxiichiluʼ nagueenda, purtiʼ binni nahuati nga ridxiichi nagueenda». «Jma risaca ti binni ni rindaa para guidxiichi que ti binni ni napa poder, ne jma risaca ti binni ni rucueeza laca laa que tobi ni runi ganar ti guidxi» (Eclesiastés 7:9; Proverbios 16:32). Laaca rabi Biblia laanu naquiiñeʼ gutiidiláʼdxinu donda stiʼ stobi. Jesús peʼ ná pa qué gúninu ni, qué zutiidilaʼdxiʼ Jiobá donda stinu (Mateo 6:14, 15). Ñee caquiiñeʼ gápanu jma paciencia ne chuʼnu listu para gutiidiláʼdxinu donda stiʼ stobi jma la?

6. Xi zándaca gueeda guizaaca pa qué gucueezanu ni runi sentirnu.

6 Pa qué gucueezanu ni runi sentirnu, zándaca nisi maʼ canadxiichinu ne dede gaca nanaláʼdxinu tuuxa. Ne dede zándaca gucaʼnu xcaadxi hermanu ni nuu ndaaniʼ congregación guni sentircaʼ zaqueca. Zándaca gusihuínninu cadi dxandíʼ cadxiichinu o daʼnu xiana. Peru qué zandaa zudii xcaadxi cuenta xi runi sentirnu ne zándaca guixélecaʼ de laanu (Proverbios 26:24-26). Pa nizaacanu zacá, niquiiñeʼ ca binnigola Biblia para ñacanecaʼ laanu nusaananu modo runi sentirnu ne nutiidiláʼdxinu donda stiʼ stobi (Levítico 19:17, 18; Romanos 3:11-18). Pa ñápanu guendanagana casi maʼ bizéʼtenu ca, ñee ninándanu ca conseju stiʼ Biblia la?

RABI JIOBÁ XQUIDXI XI GUNI

7, 8. a) Ximodo rusiidiʼ Jiobá xquidxi xi guni. b) Xi instrucción rudii Biblia laanu, ne xiñee naquiiñeʼ chinándanu cani.

7 Ca dxi riʼ, Jiobá cusiidiʼ ne cayabi parte de organización stiʼ ni nuu lu Guidxilayú riʼ xi guni. Ximodo rúnibe ni yaʼ. Maʼ biʼniʼ nombrarbe Cristu para gaca «xaíque sti ca xpinni» (Efesios 5:23). Ne Cristu biʼniʼ nombrar «ti mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» para gusiidiʼ ne gabi ca xpínnibe xi gúnicaʼ (Mateo 24:45-47). Cumu Biblia ca nga Stiidxaʼ Dios la? mozo riʼ rusisaca ni stale. Ne ndiʼ nga ni biʼniʼ «grupu ni zaniruʼ» ni guyuu lu primé siglu (biindaʼ 1 Tesalonicenses 2:13). Xi instrucción rudii Biblia laanu yaʼ.

8 Biblia ná cadi gusaana de guidagulisaanu (Hebreos 10:24, 25). Rabi ni laanu chuʼnu tobi si lu cani runi crenu (1 Corintios 1:10). Laaca rabi ni laanu guyúbinu «primeru reinu stiʼ Dios» (Mateo 6:33TNM). Ne laaca nani naquiiñeʼ gucheechenu diidxaʼ de yoo pur yoo, ra nuu stale binni ne ra tiica guidxélanu laacaʼ (Mateo 28:19, 20; Hechos 5:42; 17:17; 20:20). Rudii ni instrucción ca binnigola para gúʼyacaʼ chuʼ ca congregación ca nayá (1 Corintios 5:1-5, 13; 1 Timoteo 5:19-21). Ne laaca rabi ni laanu naquiiñeʼ chuʼnu nayá, cueenu cosa feu ndaaniʼ íquenu ne cadi chinándanu ca costumbre ni nanalaʼdxiʼ Jiobá (2 Corintios 7:1).

9. Tu caquiiñeʼ Jesús para gacané laanu guiénenu Stiidxaʼ Dios.

9 Nuu binni zándaca guiníʼ ique cadi caquiiñeʼ chuʼ tu gusiidiʼ laa ni ná Biblia. Peru dede 1919, caquiiñeʼ Jesús «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» para gacané xquidxi Dios guiene Biblia ne gúnicaʼ ni ná ni. Ora rinándanu ca conseju stiʼ Biblia la? riuu congregación stinu nayá, riuu ni tobi si ne qué riuudinde ni. Guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee qué zusaanaʼ Jesús ne qué zusaanaʼ de chinandaʼ ca instrucción stiʼ mozo ni nuu xpiaaniʼ la?».

NAGUEENDA CANIIBI CARRU STIʼ JIOBÁ

10. Xi biiyaʼ Ezequiel lu ti visión ni zeeda gaca parte de organización stiʼ Jiobá ni nuu guibáʼ.

10 Biblia ná laaca nexheʼ chaahuiʼ dxiiñaʼ ni runi ca xpinni Jiobá ni nuu guibáʼ. Casi Ezequiel la? biiyaʼ ti visión ra zuba Jiobá lu ti carru ni caniibi nagueenda ne riniibi ni guiráʼ ladu gapa Jiobá gana (Ezequiel 1:4-28). Carru riʼ zeeda gaca ni parte de organización stiʼ Dios ni nuu guibáʼ. Parte de organización riʼ nuu listu para guni ni ná Jiobá ora tiica. Ne laaca rábibe parte de organización ni nápabe lu Guidxilayú xi guni. Guiníʼ íquenu xi guiráʼ huadxaa ndaaniʼ xquidxi Dios lu ca últimu chii iza riʼ. Guietenaláʼdxinu riquiiñeʼ Jiobá xquidxi para guchaa cani. Maʼ cadi candaa zunitilú Cristu, Xiiñibe, ne ca ángel guidxilayú malu riʼ. Zacá, guiracaʼ zuni respetarcaʼ Jiobá, labe ne derechu ni nápabe para guni mandarbe.

Rudiʼnu xquíxepeʼ guiráʼ hermanu pur stipa naroʼbaʼ ni rúnicaʼ lu dxiiñaʼ de construcción. (Biiyaʼ párrafo 11).

11, 12. Xi guiráʼ huayuni organización stiʼ Jiobá lu ca últimu dxi riʼ.

11 Guiníʼ íquenu guiráʼ ni maʼ biʼniʼ organización stiʼ Jiobá lu ca últimu dxi riʼ. Primé, guininu de construcción. Gayuaa hermanu ne hermana huayúnicaʼ stale dxiiñaʼ ra cabí Betel stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá ndaaniʼ guidxi Warwick (Nueva York, Estados Unidos). Ne mil de voluntariu cucuicaʼ Yoo stiʼ Reinu ne yoo Betel lu guidubi Guidxilayú. Departamento Mundial de Diseño y Construcción nga rabi laacabe xi gúnicabe. Cadi dxandíʼ rudiʼnu xquíxepeʼ ca hermanu riʼ pur stipa naroʼbaʼ ni cayúnicaʼ la? Cayanda cabí ca edificiu ca pur stipa ni runi ca hermanu ni nuu lu guidubi Guidxilayú para gudiicaʼ bueltu sticaʼ. Riguu Jiobá ndaayaʼ xquidxi purtiʼ rúnicabe biaʼ gándatiʼ para gacanécabe ne qué rusaanacabe laa (Lucas 21:1-4).

12 Guiropa, guidúʼyanu xi huabeendúcabe né guiráʼ scuela huayúnicabe. Nabé riuulaʼdxiʼ Jiobá gusiidiʼ xquidxi (Isaías 2:2, 3). Guiníʼ íquenu ca scuela riquiiñebe. Nápanu Scuela stiʼ ca precursor regular, Scuela para cani rucheeche stiidxaʼ Reinu, Scuela stiʼ Galaad, Scuela para cani Nacubi yendá Betel, Scuela para ca superintendente de circuito ne xheelacaʼ, Scuela para ca binnigola de congregación, Scuela stiʼ xhiiñaʼ Reinu ne Scuela para cani nuu lu Comité de Sucursal ne xheelacaʼ. Laaca nápanu ti sitiu lu Internet jw.org, ra zanda guidxélanu Biblia ne publicación lu gayuaa diidxaʼ. Sitiu riʼ laaca nápani ndaa para baʼduhuiiniʼ, para familia, ne ndaa para noticia. Ñee riquiiñenu sitiu jw.org ni nápanu lu Internet ora maʼ canagucheechenu diidxaʼ ne ora gápanu adoración en familia la?

CADI GUIXÉLENU DE JIOBÁ NE GACANENU ORGANIZACIÓN STIBE

13. Xi dxiiñaʼ nápanu ca xpinni Jiobá.

13 Ti ndaayaʼ naroʼbaʼ nga chuʼnu ndaaniʼ organización stiʼ Jiobá ne gánnanu xii nga racaláʼdxibe gúninu. Dxandíʼ, cumu nánnanu xii nga ni riuuláʼdxibe la? nápanu xidé guzúʼbanu stiidxabe ne gúninu ni jneza. Stale binni riuulaʼdxiʼ guni cosa malu. Peru laanu naquiiñeʼ gacananaláʼdxinu ca cosa malu ca casi nanalaʼdxiʼ Jiobá cani (Salmo 97:10). Cadi naquiiñeʼ gácanu casi cani riníʼ ique «ni jneza nga cadi jneza ne ni cadi jneza nga jneza» (Isaías 5:20). Racaláʼdxinu chuulaʼdxiʼ Jiobá modo laanu. Nga runi maʼ gudixhe íquenu gácanu nayá en sentidu físico, moral ne espiritual (1 Corintios 6:9-11). Nánnanu para cueendunu ni galán nga rabi Jiobá laanu né Biblia xi gúninu. Ne laaca nadxiinu laabe ne qué racaláʼdxinu gusaananu laabe. Nga runi, rúninu ni ná ca ley stibe ndaaniʼ lídxinu, ndaaniʼ congregación, ra dxiiñaʼ, ra scuela o ra tiica nuunu (Proverbios 15:3). Guidúʼyanu chupa chonna lugar ra naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá.

14. Ximodo zanda gusihuinni cani napa xiiñiʼ qué rusaanacaʼ Jiobá.

14 Ora gusíʼdinu ca xiiñinu. Ndaaniʼ Biblia, rabi Jiobá cani napa xiiñiʼ ximodo naquiiñeʼ gusiidicaʼ ca xiiñicaʼ. Ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ rusihuínnicaʼ qué rusaanacaʼ Jiobá ora ruzuubacaʼ stiidxabe. Naquiiñeʼ chúʼcabe cuidadu para cadi guiníʼ íquecabe casi riníʼ ique binni guidxilayú (Efesios 2:2). Guzéʼtenu ti ejemplu, nuu cultura ra zándaca guiníʼ ti hombre gunaa nga naquiiñeʼ gusiidiʼ xiiñicaʼ. Peru nayaʼniʼ modo rusiidiʼ Biblia hombre ca nga nuu lu naʼ gusiidiʼ laacabe de Jiobá (Efesios 6:4). Ca hombre ne gunaa ni nadxii Jiobá racaláʼdxicaʼ gaca xhamigu xiiñicaʼ laabe, casi guca xhamigu Samuel laabe dede dxi nahuiiniʼ (1 Samuel 3:19).

15. Ximodo ruluinu Jiobá qué zusaananu laa ora quixhe íquenu gúninu xiixa ni risaca.

15 Ora quixhe íquenu xi gúninu. Ante quixhe íquenu gúninu xiixa risaca lu xquendanabáninu, naquiiñeʼ gánnanu xi riníʼ ique Jiobá de laani. Ximodo yaʼ. Guyúbinu xi rusiidibe laanu lu Biblia ne xi rusiidiʼ organización stibe laanu. Zacá zusihuínninu qué zusaananu laabe. Guzéʼtenu ti ejemplu. Nuu binni riguni dxiiñaʼ sti guidxi, rápacaʼ xiiñicaʼ raqué peru riguixhe íquecaʼ guseendacaʼ laacabe xquídxicaʼ para gusiniisi binnilídxicaʼ laacabe. Zacá zanda gúnirucaʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ guidxi nuucaʼ. Dxandíʼ, bixhoze ne jñaa si ca baʼduhuiiniʼ ca nga guiniʼcaʼ xi gúnicaʼ. Peru naquiiñeʼ guiníʼ íquecabe ximodo ruuyaʼ Jiobá ni chigúnicabe (biindaʼ Romanos 14:12). Guietenaláʼdxinu, ante quixhe íquenu gúninu xiixa nabé risaca de familia stinu ne de dxiiñaʼ stinu, naquiiñeʼ guiníʼ íquenu xi riníʼ Biblia de laani. Caquiiñeʼ gacané Jiobá, Bixhózenu ni nuu guibáʼ, laanu para gánnanu pa ladu sanu (Jeremías 10:23).

16. Xi gudixhe ique ti gunaa guni ora gule xiiñiʼ. Xi gucané laabe quixhe íquebe gúnibe ni jneza.

16 Yendeza ti guendaxheelaʼ sti guidxi, ne raqué gúpacaʼ ti baʼduhuiiniʼ. Guníʼ íquecaʼ nuseendacaʼ laabe xquídxicaʼ ra nuu bixhozebiidabe ne jñaabiidabe. Peru ca dxi que, bizulú biindané ti testigu stiʼ Jiobá gunaa riʼ Biblia. Biziidibe naquiiñeʼ gusiidibe xiiñibe de Jiobá (Salmo 127:3; Proverbios 22:6). Ngue runi, guníʼ íquebe pa zuseendabe xiiñibe ra nuu bixhozebiidaʼ ne jñaabiidaʼ o pa coʼ. Biʼniʼ gunaa riʼ casi ná Biblia, gunábabe Jiobá gacané laabe gúnibe ni jneza (Salmo 62:7, 8). Laaca guníʼnebe hermana ni ruundané laabe ne xcaadxi hermanu de congregación stibe de guendanagana riʼ. Ca binnilídxibe ne ca xhamígube gucuacaʼ lube nuseendabe xcuidi que ra nuu bixhozebiidaʼ ne jñaabiidaʼ. Peru laabe biénebe cadi jneza gúnibe ngue. Biiyaʼ xheelabe pabiáʼ racané ca hermanu de congregación laabe né baʼduhuiiniʼ que. Nabé bidxagayaa pur ni biʼniʼ ca hermanu que ne bizulú biindanécabe laa Biblia ne maʼ riné familia stiʼ ca guendaridagulisaa. Guiníʼ íquenu pabiáʼ nayecheʼ guyuu jñaa baʼduhuiiniʼ que ora biiyaʼ bicabi Jiobá oración stiʼ.

17. Xi instrucción naquiiñeʼ chinándanu ora guidúʼndanenu tuuxa Biblia.

17 Ora guicaanu instrucción. Ti modo gusihuínninu qué rusaananu Dios nga chinándanu ca instrucción ni rudii organización stibe laanu. Guzéʼtenu ti ejemplu, guiníʼ íquenu xi naquiiñeʼ gúninu guzulú guʼndanésinu binni de Biblia né libru Xipeʼ. Huayábicabe laanu cueenu chupa chonna minutu cada guiluxe guidúʼndanenu binni para gacanenu laacaʼ gunibiáʼ chaahuicaʼ organización stiʼ Jiobá. Zanda gacanenu laacabe ra iquiiñenu videu Ximodo raca ca guendaridagulisaa stidu. Ne folletu Tuu nga cani cayuni ni na Jiobá ca dxi riʼ?. Huayábicabe laanu ora guiluxe guidúʼndanenu tuuxa libru Xipeʼ, naquiiñeʼ guidúʼndanenu laa libru «Cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu», neca maʼ guyuunisa. Zacá zacanenu laabe guzuhuaa chaahuibe lu ni runi crebe (Colosenses 2:7). Ñee zinándanu ca instrucción ni rudii organización stiʼ Jiobá laanu la?

18, 19. Xiñee naquiiñeʼ gudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá.

18 Nápanu stale razón para gudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá. Primé, purtiʼ «laabe bizáʼ be laanu ne pur laabe nabani nu ne rizá nu» (Hechos 17:27, 28). Guiropa, purtiʼ bidiibe laanu Biblia, libru stibe. Casi ca xpinni Cristu de Tesalónica, laanu laaca rusisácanu regalu riʼ purtiʼ laani nga «stiidxa Dios» (1 Tesalonicenses 2:13).

19 Guionna, naquiiñeʼ gudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ riquiiñeʼ Biblia para gusiidiʼ laanu ximodo gaca xhamígunu laa (Santiago 4:8). Ne guidapa, naquiiñeʼ gudiʼnu xquíxepeʼ laabe purtiʼ rudiibe lugar chuʼnu ndaaniʼ organización stibe. Runi sentirnu casi biʼniʼ sentir hombre bicaa Salmo 136, ora guníʼ: «Lagudii xquíxepeʼ Jiobá, purtiʼ laabe nacháʼhuibe: purtiʼ qué ziuu dxi guirá guendarannaxhii stibe» (Salmo 136:1). Lu cada versículo stiʼ salmo riʼ stale biaje rieeteʼ «qué ziuu dxi guirá guendarannaxhii stibe». Pa qué gusaananu Jiobá ne chinándanu ca instrucción ni rudiibe laanu pur organización stibe la? qué ziuu dxi gusaana de gannaxhiibe laanu.