Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Nexheʼ chaahuiʼ dxiiñaʼ rúninu casi ná Stiidxaʼ Dios

Nexheʼ chaahuiʼ dxiiñaʼ rúninu casi ná Stiidxaʼ Dios

«Né guendanuuxpiaaniʼ guluu Jiobá guidxilayú lugar stiʼ. Né guendariene gudíxhebe modo guiaana guibáʼ» (PROVERBIOS 3:19).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 15 NE 16

1, 2. a) Xi riníʼ caadxi binni ora gánnacaʼ napa Dios ti organización. b) Xi zadúʼyanu lu tema riʼ.

NUU binni ná cadi caquiiñeʼ chuʼ ti organización ni quixhe chaahuiʼ modo runi adorarnu Dios. Nácabe ni caquiiñeʼ si nga gaca xhamígunu Dios. Ñee dxandíʼ nga la?

2 Lu tema riʼ zadúʼyanu nexheʼ chaahuiʼ guiráʼ ni runi Jiobá ne laabe riguixhe chaahuibe guiráʼ ni runi xquídxibe. Laaca zadúʼyanu xi naquiiñeʼ gúninu ora gudii organización stiʼ Jiobá laanu xiixa instrucción (1 Corintios 14:33, 40). Lu primé siglu que, yenanda ca xpinni Cristu ni ná Stiidxaʼ Dios. Pur ngue gunda bicheechecabe stiidxaʼ Reinu stale lugar. Ca dxi riʼ, laanu ca Testigu, rudiʼnu lugar gabi Biblia laanu xi gúninu ne rinándanu ca instrucción rudii organización stiʼ Dios laanu. Nga runi, randa rucheechenu stiidxaʼ Reinu lu guidubi Guidxilayú. Ne laaca racanenu chuʼ guiráʼ congregación nayá, tobi si ne cadi chuʼdíndecaʼ.

RIUULAʼDXIʼ JIOBÁ GATA CHAAHUIʼ GUIRÁʼ COSA

3. Xi racané laanu gánnanu riuulaʼdxiʼ Jiobá gata chaahuiʼ guiráʼ cosa.

3 Ora riníʼ íquenu lu ca cosa ni bizáʼ Jiobá, ruuyaʼ dxíchinu riuuláʼdxibe gata chaahuiʼ guiráʼ cosa. Proverbios 3:19 ná laabe bíʼnibe Guidxilayú «né guendanuuxpiaaniʼ» ne bizaʼbe guibáʼ «né guendariene». Peru huaxiéʼ nga ni nánnanu de cani maʼ biʼniʼ Dios. Nga runi Biblia ná «guisi si nga huayunadiáganu xiixa de laabe» (Job 26:14). Neca zacá, biaʼ nánnanu de universu racané nga laanu guuyaʼ chaahuinu modo nexheʼ chaahuiʼ ni (Salmo 8:3, 4). Guiníʼ íquenu modo nexheʼ chaahuiʼ millón de estrella ni riniibi lu espaciu ca. Laaca naquiiñeʼ guiníʼ íquenu modo riniibi ca planeta ni nuu lu sistema solar stinu para gudii cani buelta Gubidxa. Guizáʼ ridxagayaanu modo nexheʼ chaahuiʼ cani purtiʼ Jiobá nga ná gaca cani zacá. Ora guiníʼ íquenu biʼniʼ Jiobá guibáʼ ne Guidxilayú ne guendanuuxpiaaniʼ rucaa ni laanu gusisácanu laabe, guni adorarnu laabe ne cadi gusaananu laabe (Salmo 136:1, 5-9).

4. Xiñee qué huayanda guicabi ca científicu stale de ca guendarinabadiidxaʼ risaca ni runi binni.

4 Stale cosa nga maʼ biziidiʼ ca científicu de Guidxilayú ne de universu. Pur nga jma nagueenda rápanu caadxi cosa ni caquiiñenu. Peru qué huayanda guicábicabe stale de ca cosa risaca ni rinabadiidxaʼ binni. Qué zanda guiníʼcabe ximódopeʼ bizulú universu nin xiñee zanda guibani binni lu planeta stinu. Ne stale binni qué randa rusiene xiñee qué riuulaʼdxiʼ binni gatiʼ (Eclesiastés 3:11). Xiñee stale binni qué ganna guicabi ca guendarinabadiidxaʼ riʼ yaʼ. Ti razón nga purtiʼ stale científicu ne xcaadxi binni nacaʼ gastiʼ Dios ne rusiidicaʼ de evolución. Peru Dios ricabi ca guendarinabadiidxaʼ riʼ lu Biblia, libru stiʼ.

5. Xi ejemplu rusihuinni guiranu riquiiñenu ca ley stiʼ naturaleza.

5 Bizáʼ Jiobá guiráʼ ley stiʼ naturaleza, ne qué ruchaa cani. Ca electricista, ca plomeru, ca ingenieru, ca piloto, ca cirujanu ne xcaadxi binni riquiiñecaʼ ca ley riʼ para gúnicaʼ xhiiñacaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, ca cirujanu ca nánnacaʼ paraa nuu ladxidóʼ binni ni cayuni tendercaʼ. Xiñee nánnacabe ni yaʼ. Purtiʼ ti lugar si nga nuu ladxidóʼ binni lu cuerpu stiʼ. Sti cosa ni nánnanu nga pa guichesa ti binni de ra nasoo ziaba ne zándaca gatiʼ. Xiñee yaʼ. Pur ley stiʼ gravedad. Nga runi, pa racaláʼdxinu guibánirunu, naquiiñeʼ guni respetarnu ca ley stiʼ naturaleza.

CA COSA NI MAʼ GUDIXHE CHAAHUIʼ DIOS

6. Xiñee jneza nga guiníʼ íquenu racalaʼdxiʼ Jiobá gata chaahuiʼ modo runi adorar xquidxi laa.

6 Nabé ridxagayaanu modo gudixhe chaahuiʼ Jiobá universu. Nga runi, jneza nga guiníʼ íquenu racalaʼdxiʼ Jiobá gata chaahuiʼ modo guni adorar xquidxi laa. Pur nga, maʼ bidii Jiobá laanu Biblia para gusiidiʼ laanu ximodo guni adorarnu laa. Pa gúninu ni ná Jiobá ne organización stiʼ la? ziuʼnu nayecheʼ.

7. Xi rizíʼdinu pur modo gucuá Biblia.

7 Biblia nga ti regalu nabé risaca ni bidii Dios laanu. Nuu binni ni biindaʼ de tema riʼ ná caadxi libru stiʼ ca judíu ne stiʼ ca xpinni Cristu nga laani ne gadxé gadxé ni riníʼ cani. Peru Dios nga gulí tu gucaa ca libru stiʼ Biblia, padxí gucaacabe cani ne xi gucaacabe. Nga runi, guiráʼ ca libru stiʼ Biblia tobi si ni riníʼ cani ne racané cani laanu guiénenu xii nga nuu Dios gusiidiʼ laanu. De Génesis hasta Apocalipsis, rusihuinni Biblia ziuu ti «descendencia» ni zuni Guidxilayú riʼ ti paraísu sti biaje. Rusiidiʼ ni laanu Jesucristu nga zeeda gaca «descendencia» riʼ ne Reinu stibe zusihuinni Jiobá nga napa derechu de guni mandar laanu. Biblia ná: «Ne zucaaʼ lii ne gunaa ca gacananaláʼdxisaatu, ne zaqueca descendencia stiluʼ ne descendencia stibe. Laa zucaache íqueluʼ ne lii zuninaluʼ xatini ñee» (Génesis 3:15; biindaʼ Mateo 6:10 ne Apocalipsis 11:15).

8. Xi rusihuinni nexheʼ chaahuiʼ ca dxiiñaʼ biʼniʼ ca israelita.

8 Laaca gudixhe chaahuiʼ Dios cani biʼniʼ guidxi Israel. Ximodo bíʼnibe ni yaʼ. Pur Ley ni bidiibe laacaʼ. Guyuu «gunaa ni maca nexheʼ chaahuiʼ xi dxiiñaʼ gúnicaʼ ra puertaʼ yoo ra raca adorar Jiobá» (Éxodo 38:8). Dios laaca maca gudixhe chaahuiʼ modo chinécabe campamentu ne tabernáculo que sti lugar. Gudiʼdiʼ si ti tiempu, gudixhe chaahuiʼ rey David xi dxiiñaʼ guni ca sacerdote ne ca levita ndaaniʼ yuʼduʼ que (1 Crónicas 23:1-6; 24:1-3). Ora guzuubaʼ ca israelita stiidxaʼ Jiobá la? riguube ndaayaʼ laacaʼ. Rata chaahuiʼ guiráʼ ni rúnicabe, riuucabe tobi si ne qué riuudíndecabe (Deuteronomio 11:26, 27; 28:1-14).

9. Ximodo gutachaahuiʼ dxiiñaʼ bíʼnicabe ndaaniʼ ca congregación ni guyuu lu primé siglu.

9 Ca congregación ni guyuu lu primé siglu que laaca guʼtaʼ chaahuiʼ dxiiñaʼ bíʼnicaʼ. Dxiqué guyuu ti grupu ni zaniruʼ, o ti grupu de hombre ni riníʼ xi gaca ndaaniʼ ca congregación que. Primé la? ca apóstol que si nga naca de grupu riʼ. Peru despué bidaaguʼ xcaadxi binnigola ni naca xpinni Cristu laacabe (Hechos 6:1-6; 15:6). Bidii Jiobá lugar cani nuu lu grupu ni zaniruʼ que ne ca xpinni Cristu ni racané laacaʼ gucaacaʼ carta ra cudiicaʼ instrucción ne conseju ca congregación que (1 Timoteo 3:1-13; Tito 1:5-9). Xi guleendú ca congregación que ra yenándacaʼ ca instrucción stiʼ grupu ni zaniruʼ que yaʼ.

10. Xi bizaaca ora yenanda ca congregación ni guyuu lu primé siglu que ca instrucción stiʼ grupu ni zaniruʼ. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

10 (Biindaʼ Hechos 16:4, 5). Lu primé siglu que, chupa chonna hermanu yegánnacaʼ ca congregación que para gábicaʼ ca xpinni Cristu «ni gudixhe ca apóstol ne ca hermanu gola ni nuu Jerusalén». Cumu yenanda ca xpinni Cristu que ca instrucción stiʼ grupu ni zaniruʼ de dxiqué la? jma bizuhuaa chaahuicaʼ ne jma bidálecaʼ. Ximodo zanda chinándanu ejemplu stícabe ndaaniʼ congregación yaʼ.

ÑEE RINÁNDANU CA INSTRUCCIÓN NI RICAANU LA?

11. Xi naquiiñeʼ guni ca hermanu ni napa xiixa privilegiu ora guicaacaʼ xiixa instrucción ni zeeda de organización stiʼ Dios.

11 Ca hermanu ni nuu lu Comité de Sucursal o Comité de País, ca superintendente de circuito, ca siervu ministerial ne ca binnigola naquiiñeʼ chinándacaʼ ca instrucción ni rudii xquidxi Dios. Biblia peʼ ná guiranu naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ cani zaniruʼ (Deuteronomio 30:16; Hebreos 13:7, 17). Pa ruzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá la? qué zácanu rebelde ne qué zaca quejarnu de ca instrucción ni ricaanu. Qué racaláʼdxinu gácanu casi Diótrefes, laa qué ñuni respetar ca hermanu ni zaniruʼ ndaaniʼ congregación (biindaʼ 3 Juan 9, 10). Ora rinándanu ca instrucción ni ricaanu, racanenu chuʼ congregación tobi si ne qué riuudinde ca hermanu. Nga runi guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee riguaaʼ gana ca hermanu para cadi guixélecaʼ de Jiobá la? Ñee nagueendaca rinandaʼ ca instrucción ni rudii organización stiʼ Dios la?».

12. Ximodo raca nombrar ca binnigola ne ca siervu ministerial.

12 Cadi tan xadxí, bichaa Grupu ni Zaniruʼ modo gaca nombrar ca binnigola ne ca siervu ministerial. Revista Torre stiʼ ni rapa bisiene: grupu ni zaniruʼ ni guyuu lu primé siglu que bisaana lu náʼ ca superintendente viajante guni nombrarcaʼ binnigola ne siervu ministerial (biiyaʼ ndaa ra ná «Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ» ni zeeda lu revista Torre stiʼ ni rapa 15 de noviembre 2014). Nga runi, ca superintendente de circuito bizulú bíʼnicaʼ ca nombramientu riʼ lu beeu septiembre 2014. Ora guni recomendar ca binnigola ti hermanu para gaca binnigola o siervu ministerial, superintendente de circuito ca zuyubi modo gunibiáʼ hermanu riʼ ne familia stiʼ. Para nga la? zándaca chigucheechenebe laa diidxaʼ (1 Timoteo 3:4, 5). Despué ridagulisaané superintendente de circuito riʼ ca binnigola. Guirácabe juntu ruundacabe né cuidadu ca versículo ni caníʼ de ca requisitu ni naquiiñeʼ guni ca binnigola ne ca siervu ministerial (1 Timoteo 3:1-10, 12, 13; 1 Pedro 5:1-3).

13. Ximodo rusihuínninu racanenu ca binnigola.

13 Ca binnigola ca riquiiñecaʼ Biblia para gábicaʼ laanu xi gúninu purtiʼ racaláʼdxicaʼ gápacaʼ laanu ne gápacaʼ congregación. Naquiiñeʼ gacanenu laacabe ne chinándanu ni gábicabe laanu, purtiʼ zabeendunu ni galán (1 Timoteo 6:3). Lu primé siglu que, guyuu caadxi xpinni Cristu ni cadi cayuni ni jneza. Qué nacaʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ ne richuucaʼ lu xpida binni. Gucalaʼdxiʼ ca binnigola ñacanecaʼ laacabe nuchaacabe peru qué ninácabe. Gudxi Pablo ca hermanu de congregación que ximodo naquiiñeʼ guni tratarcaʼ tuuxa guni zacá. Gúdxibe laacaʼ guʼyaʼ chaahuicaʼ tu laabe ne cadi guidxaagacaʼ laabe. Cadi naquiiñeʼ guidxaagapeʼ ca hermanu ca binni riʼ, peru laaca cadi naquiiñeʼ gúʼyacaʼ laabe casi ti enemigu (2 Tesalonicenses 3:11-15). Ca dxi riʼ, ca binnigola laacaʼ racaláʼdxicaʼ gacanecaʼ ca xpinni Cristu guzuubacaʼ stiidxaʼ Dios. Guzéʼtenu ti ejemplu, zanda gudiicabe conseju ti hermanu ni careené tuuxa ni qué runi ni ná Jiobá (1 Corintios 7:39). Yanna pa qué naʼ hermanu ca guchaa yaʼ. Zándaca gudii ca binnigola ti libana para gusiénecaʼ pur ni cayúnibe ca zaníʼ binni mal de congregación. Xi gúninu pa gudii ca binnigola ti libana zacá ndaaniʼ congregación stinu yaʼ. Ne pa ñánnanu tu hermanu nga cudiicabe libana ca pur laa, ñee nusaananu de nidxaaganu laabe la? Zacá ñacanenu laabe nudiibe cuenta cayuniná ni cayúnibe que laabe ne qué riuulaʼdxiʼ Jiobá ni. Zándaca guiníʼ íquebe guchaabe. [1]

GACANENU CHUʼ CONGREGACIÓN NAYÁ, TOBI SI NE CADI CHÚʼDINDE

14. Ximodo zanda gacanenu chuʼ congregación nayá.

14 Stiidxaʼ Dios cuzeeteʼ xi naquiiñeʼ guni guiranu para cadi chuʼ xiixa ni guchiiñaʼ congregación. Guiníʼ íquenu ni bizaaca ndaaniʼ guidxi Corinto. Nabé gunnaxhii Pablo ca binni de raqué, purtiʼ laapebe bisiidibe stale de laacaʼ cani dxandíʼ zeeda lu Biblia (1 Corintios 1:1, 2). Ngue runi, guiníʼ íquenu ximodo biʼniʼ sentirbe ora gúnnabe nuuné ti hombre ni cadi xheelaʼ raqué, ne cudii congregación que lugar laa cayuni zaqué. Gudxi Pablo ca binnigola que ca diidxaʼ riʼ: «Lausaana hombre ca lu ná binidxaba». Naquiiñeʼ nibeecabe hombre que de ndaaniʼ congregación (1 Corintios 5:1, 5-7, 12). Ca dxi riʼ, zanda cuee ca binnigola tuuxa de ndaaniʼ xquidxi Dios pa qué naʼ gaca arrepentir de xiixa cosa malu ni cayuni. Pa guni tratarnu cani maʼ biree de ndaaniʼ xquidxi Dios casi ná Biblia, zacanenu chuʼ congregación nayá. Ne zándaca gacanenu laacabe gaca arrepentírcabe ne guyúbicabe gutiidilaʼdxiʼ Jiobá donda stícabe.

15. Ximodo zanda gacanenu chuʼ ca hermanu de congregación tobi si ne cadi chuʼdíndecaʼ.

15 Guyuu sti guendanagana ndaaniʼ guidxi Corinto. Nuu tu riné ca hermanu sticaʼ nezalú justicia. Gunabadiidxaʼ Pablo laacabe: «Ñee cadi jma galán ñaca ni, qué nidxiichi tu ra nuchee né cabe laatu [...] la?» (1 Corintios 6:1-8). Ca dxi riʼ, nuu hermanu huayúnicaʼ negocio né sti hermanu ne huaníticaʼ bueltu o nuu tu runi sentir rusiguii ca hermanu laacaʼ. Nga runi, huayuu ora rinécabe laacaʼ nezalú justicia. Pa guizaaca ni guninu riʼ, zándaca guiníʼ binni mal de Jiobá ne de organización stiʼ. Ne laaca zanda chuʼ guendanagana ndaaniʼ congregación. Stiidxaʼ Dios ná cadi naquiiñeʼ chuʼdíndenu né ca hermanu stinu, neca gunítinu bueltu. [2] Jesús bisiidiʼ ximodo guni chaahuinu xiixa guendanagana naroʼbaʼ gapanenu stobi (biindaʼ Mateo 5:23, 24 ne 18:15-17). Chinándanu ca conseju stibe. Zacá qué ziuudinde ca hermanu de congregación ne ziuucaʼ tobi si.

16. Xiñee nuu ca xpinni Dios tobi si.

16 Biblia cayabi laanu: «¡Laguuyaʼ! ¡Pabiáʼ galán ne sicarú nga chuʼ ca hermanu tobi si!» (Salmo 133:1). Ora bizuubaʼ ca israelita que stiidxaʼ Jiobá la? jneza modo bíʼnicaʼ guiráʼ cosa ne guyuucaʼ tobi si. Sicaríʼ guníʼ Dios ziuu ca xpinni: «Zuneʼ laacaʼ tobi si, casi dendxuʼ ni nuu ndaaniʼ currá» (Miqueas 2:12). Jiobá laaca maca guníʼ tobi si modo guni ca xpinni ni ná purtiʼ zaziidicaʼ ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Laabe guniʼbe: «Zuchaaʼ diidxaʼ riníʼ ca guidxi ca ne zudieeʼ laacaʼ ti diidxaʼ nayá, para gucaacaʼ ridxi lá Jiobá, ne chuʼcaʼ tobi si ra guni adorarcaʼ laabe» (Sofonías 3:9). Cadi dxandíʼ nayecheʼ nuunu purtiʼ tobi si modo cayuni adorarnu Jiobá la?

Racané ca binnigola tuuxa ni guchee. (Biiyaʼ párrafo 17).

17. Xi naquiiñeʼ guni ca binnigola pa guni tuuxa hermanu xiixa cosa malu.

17 Pa tuuxa guni xiixa nabé malu, ca binnigola ca naquiiñeʼ cuʼ jnézacaʼ laabe nagueendaca né guendarannaxhii. Laacabe nánnacabe racalaʼdxiʼ Jiobá gápacabe ca xpinni de ca cosa ni zanda guniná laacaʼ. Zacá ziuucaʼ nayá ne ziuucaʼ tobi si (Proverbios 15:3). Nabé gunnaxhii Pablo ca hermanu de Corinto. Ngue runi, guluu jnézabe laacaʼ ora caquiiñeʼ gúnibe ni. Nga nga bíʼnibe lu primé carta ni bicaabe ra nuucaʼ. Ne ca binnigola ni nuu Corinto nagueendaca yenándacaʼ ca conseju stiʼ Pablo. Xiñee nánnanu ni yaʼ. Purtiʼ despué de chupa chonna beeu, bicaa Pablo guiropa carta stiʼ ra nuucabe ne rabi laacabe cayechené laacabe. Nga runi, pa «cuchee tobi de laatu la?» naquiiñeʼ gabi ca binnigola laabe paraa cucheebe né diidxaʼ nadóʼ (Gálatas 6:1).

18. a) Xiñee galán guca para ca congregación ni guyuu lu primé siglu que chinándacaʼ ni ná Stiidxaʼ Dios. b) Xi zadúʼyanu lu sti tema ca.

18 Cumu yenanda ca xpinni Cristu ni guyuu lu primé siglu que ni ná Stiidxaʼ Dios la? guyuu ca congregación que nayá, guyuucaʼ tobi si ne qué ñuudíndecaʼ (1 Corintios 1:10; Efesios 4:11-13; 1 Pedro 3:8). Pur nga, gunda bicheechecabe ca diidxaʼ nacubi ne galán lu «idubi naca guidxilayú» (Colosenses 1:23). Tiempu riʼ, ca xpinni Dios laaca nuunu tobi si ne nexheʼ chaahuiʼ dxiiñaʼ ni rúninu, ne rucheechenu ca diidxaʼ nacubi ne galán riʼ guidubi Guidxilayú. Lu sti tema ca zadúʼyanu xcaadxi prueba ni rusihuinni racaláʼdxinu gusisácanu Jiobá ne gúninu ni nabe casi modo cayábibe ni laanu lu Biblia, Stiidxabe (Salmo 71:15, 16).

^ [1] (párrafo 13): Biiyaʼ libru Organizados para hacer la voluntad de Jehová, yaza 134 dede 136.

^ [2] (párrafo 15): Biiyaʼ libru Cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu, yaza 223, primé nota. Racá cusiene chaahuiʼ pora nga zanda guiníʼ ique ti xpinni Cristu chiné stobi nezalú justicia.