Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Laatu, cani napa xiiñiʼ, lagacané laacabe gápacabe fe

Laatu, cani napa xiiñiʼ, lagacané laacabe gápacabe fe

«Lagusisaca Jiobá [...] laatu ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ» (SALMO 148:7, 12).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 41 NE 48

1, 2. a) Xiñee raca nagana para cani napa xiiñiʼ gusiidiʼ laacabe gápacabe fe Jiobá. b) Ximodo si nga zanda gacanécabe xiiñicabe gapa fe Jiobá. c) Xi tapa cosa zadúʼyanu lu tema riʼ.

NDAANIʼ guidxi Francia guníʼ ti guendaxheelaʼ sicaríʼ: «Laadu runi credu Jiobá, peru qué riníʼ diʼ nga laaca zuni cré ca xiiñidu laabe. Cadi casi rutiidiʼ binni ti herencia nga fe ca. Chaahuidugá nga rapa xiiñiʼ binni ni». Ndaaniʼ guidxi Australia, ti hermanu na zándaca ni jma nagana para cani napa xiiñiʼ nga gacanecaʼ laacabe gápacabe fe de ladxidóʼcabe. Ne laaca guniʼbe: «Zándaca guiníʼ icuʼ né ni bicábisiluʼ laabe maʼ ziuudxibe, peru málasi guʼyuʼ laaca ngueca guinabadiidxabe lii sti dxi. Neca guyuube conforme modo bicábiluʼ laabe ti dxi la? sti ora maʼ racaláʼdxibe gusiéneluʼ ni laabe sti biaje. Zándaca naquiiñeʼ guiníʼneluʼ ni laabe chupa chonna biaje». Para stale binni ora maʼ ziniisi xiiñicaʼ ruuyacaʼ caquiiñeʼ gusiene chaahuicaʼ laacabe sti biaje ni maca bisiénecaʼ laacabe. Laaca ruuyacaʼ jma jneza nga iquiiñecaʼ xcaadxi modo para gusiidicaʼ laacabe gannaxhiicabe Jiobá.

2 Ñee napuʼ xiiñuʼ la? Zándaca nuu biaje guiníʼ íqueluʼ pa zanda gusiidiluʼ xiiñiluʼ gannaxhii Jiobá ne gúnicaʼ ni nabe biaʼ dxi guibánicaʼ. Peru guirutiʼ zanda guni ni stubi (Jeremías 10:23). Ni zacané cani napa xiiñiʼ nga gápacaʼ confianza zacané Jiobá laacaʼ. Laabe rudiibe stale conseju ni zacané laacaʼ. Ximodo zanda gacaneluʼ ca xiiñiluʼ. Lu tema riʼ chiguidúʼyanu tapa cosa ni naquiiñeʼ guʼnuʼ. Primé, binibiáʼ chaahuiʼ laacabe. Guiropa, bisiidiʼ laacabe cani nuu ndaaniʼ ladxidoʼloʼ. Guionna, biquiiñeʼ ejemplu. Ne guidapa, gunabaʼ Jiobá espíritu santu stiʼ ne gupa paciencia ca xiiñuʼ.

BINIBIÁʼ CHAAHUIʼ LAACABE

3. Ximodo zanda chinanda cani napa xiiñiʼ ejemplu stiʼ Jesús.

3 Stale biaje gunabadiidxaʼ Jesús xi riníʼ ique ca discípulo stiʼ (Mateo 16:13-15). Zanda chinándaluʼ ejemplu stibe. Ora maʼ caníʼneluʼ ca xiiñiluʼ o cayunineluʼ laacabe xiixa la? gunabadiidxaʼ laacabe xi riníʼ íquecabe ne bidii lugar gábicabe lii ni dxandipeʼ riníʼ íquecabe. Zándaca nuu xiixa ni qué ziene chaahuicabe. Ndaaniʼ guidxi Australia, guníʼ ti hermanu huiiniʼ de 15 iza sicaríʼ: «Nabé guniʼné bixhozeʼ naa de fe stinneʼ ne racanebe naa guieneʼ. Cani rinabadiidxabe naa nga “xiná Biblia”, “ñee runi creluʼ ni la?” ne “xiñee runi creluʼ ni”. Rinábabe naa guiniéʼ ni guieneʼ ne cadi guiniesiáʼ ni niniʼbe o ni niníʼ jñaaʼ». Laaca guniʼbe dxi maʼ ziniisibe gupa xidé bisiene chaahuibe ni guicábibe bixhózebe.

4. Bisiene né ti ejemplu xiñee naquiiñeʼ gapa binni paciencia xiiñiʼ ne gacané laacabe guicábicabe cani rinabadiidxacabe.

4 Pa raca nagana para ca xiiñuʼ guni crecaʼ xiixa ni na Biblia la? cadi guireeluʼ gana. Gucané laacabe gánnacabe paraa zanda guidxélacabe ni guicabi cani rinabadiidxacabe. Sicaríʼ guníʼ ti hermanu: «Naquiiñeʼ gulábiluʼ ni guinabadiidxaʼ xiiñiluʼ. Cadi purtiʼ si para lii qué risaca ni guinabadiidxabe cadi gulábiluʼ laabe o purtiʼ si qué guidxeʼluʼ xi guicábiluʼ laabe». Galán nga guinabadiidxaʼ ca xiiñiluʼ lii purtiʼ nga ruluíʼ racaláʼdxicabe guiziidicabe. Dede Jesús gunabadiidxaʼ dxi guca nahuiiniʼ (biindaʼ Lucas 2:46). Ora bisiene ti hombrehuiiniʼ de Dinamarca bixhoze ne jñaa cadi nuu seguru pa dxandíʼ religión stibe la? qué nidxiichicaʼ nécaxa guyuucaʼ xizaa. Laaca guniʼbe: «Né Biblia bicábicabe naa guiráʼ ni gunabadiidxaʼ laacabe».

5. Neca ruluíʼ napa ca xiiñiluʼ fe Jiobá, xi naquiiñeʼ guʼnuʼ.

5 Binibiáʼ chaahuiʼ ca xiiñuʼ. Cadi guiníʼ icuʼ purtiʼ si rucheechecabe diidxaʼ ne riécabe reunión maʼ nápacabe fe. Guníʼ ique: «Xipeʼ nga runi cré ca xiiñeʼ de Jiobá ne de Biblia». Biyubi gannuʼ pa nuu xiixa ni cucaa laacabe gúʼyacabe nagana nga gúnicabe ni na Jiobá. Guniʼné laacabe de Dios guiráʼ dxi ora maʼ cayúnitu xiixa juntu. Biʼniʼ orar pur laacabe ora nuutu juntu ne ora nuuluʼ stúbiluʼ.

BISIIDIʼ LAACABE CANI NUU NDAANIʼ LADXIDOʼLOʼ

6. Xiñee nabé risaca para cani napa xiiñiʼ guiziidirucaʼ de Jiobá ne de Biblia.

6 Biiyaʼ binni nadxii Jesús laacaʼ ne nadxiibe Jiobá ne runibiáʼ chaahuibe Stiidxaʼ Dios. Ngue runi bicaadiaga chaahuiʼ binni laabe (Lucas 24:32; Juan 7:46). Ora guuyaʼ ca xiiñuʼ nadxiiluʼ Jiobá la? zacané nga laacabe gannaxhiicabe laabe. Biblia na: «Gunnaxhii Jiobá Dios stiluʼ de guidubi ladxidoʼloʼ né guidubi xhiálmaluʼ né guiráʼ stipa stiluʼ. Ca diidxaʼ cayabeʼ lii yannadxí riʼ naquiiñeʼ gapuʼ cani ndaaniʼ ladxidoʼloʼ; ne naquiiñeʼ gusiidiluʼ cani xiiñiluʼ gatigá, ne gábiluʼ cani laabe ora maʼ nuutu ra lídxitu ne ora maʼ zetu paxaraa ne ora gátatu ne ora guiásatu. Ne naquiiñeʼ gundiibiluʼ cani lu naluʼ casi ti seña, ne napa xidé iquiiñetu cani casi ti venda ni riliibi lucuatu» (Deuteronomio 6:5-8; biindaʼ Lucas 6:45). Nga runi cadi gusaanuʼ de guni estudiar chaahuiluʼ Biblia ne ca publicación stinu. Cadi gusaana de guiziidiluʼ de cani bizáʼ Jiobá (Mateo 6:26, 28). Ra jma guiziidiluʼ de Jiobá, jma zacaneluʼ ca xiiñiluʼ guiziidicaʼ de laabe (Lucas 6:40).

7, 8. a) Cada biaje guiziidiluʼ xiixa de Jiobá, xi zanda gúniluʼ. b) Xi huayuni ca binni ni napa xiiñiʼ.

7 Cada biaje guiziiduʼ xiixa de Jiobá, gudxi ni ca xiiñuʼ. Zanda gaʼbuʼ ni laacabe ora tiica, cadi ora si cayaca preparartu para reunión o cayuni estudiartu Biblia casi familia. Zacá runi ti guendaxheelaʼ ni naca Testigu de Estados Unidos. Cada gúʼyacabe xiixa cosa sicarú de naturaleza o gócabe xiixa cosa nanixe, riniʼnécabe ca xiiñicabe de Jiobá. Sicaríʼ nácabe: «Rusietenaláʼdxidu ca xiiñidu guiráʼ ni rudii Jiobá laanu rusihuinni cani nadxiibe laanu ne riníʼ íquebe stale de laanu». Sti guendaxheelaʼ Testigu de Sudáfrica riuuláʼdxicaʼ guiníʼnecaʼ guiropaʼ dxaapahuiiniʼ sticaʼ de creación ora maʼ cusianecaʼ laacabe jardín sticaʼ. Zándaca rábicabe laacaʼ guendaridxagayaa nga modo reeda gaca ti semiá ti yaga. Laacabe nácabe: «Rúnidu stipa pur gusíʼdidu laacabe gápacabe respetu guendanabani ne rucaʼdu laacabe guidxagayaacabe pabiáʼ nagana modo guyáʼ cani».

8 Ti hombre de Australia yené xiiñiʼ, ti hombrehuiiniʼ de 10 iza, ndaaniʼ ti museo. Hombre riʼ biquiiñeʼ cani nuu raqué para guluíʼ xiiñiʼ Jiobá nga bizáʼ guiráʼ cosa ne para gacanebe laa iguidxi fe stiʼ. Raqué nuu caadxi maniʼ ni guyuu dxiqué ne maʼ gásticaʼ yanna. Nabé bidxayaacabe pabiáʼ sicarú ca maniʼ que, modo guyaʼcaʼ ne guizaʼcaʼ, cásica ca maniʼ ni nuu yanna. Sicaríʼ guníʼ hombre que: «Pa de ca cosa sencíu nga bizulú guendanabani ne despué jma nagana guca ni, xiñee maca nagana modo guyáʼ ca maniʼ guyuu dxiqué yaʼ. Bidxagayaaʼ nga stale ne bizeeteʼ ni lu xiiñeʼ».

BIQUIIÑEʼ EJEMPLU

9. a) Xiñee galán nga iquiiñeʼ binni ejemplu para gusiidiʼ ca xiiñiʼ. b) Xi ejemplu biquiiñeʼ ti gunaa para gusiidiʼ ca xiiñiʼ.

9 Stale biaje biquiiñeʼ Jesús historia ne ejemplu para bisiidiʼ stale cosa risaca (Mateo 13:34, 35). Pa gúniluʼ zacá la? zacaneluʼ ca xiiñiluʼ iquiiñecaʼ xquendabiaanicaʼ. Nga zacané laacabe guiníʼ íquecabe, guiénecabe ne guietenaláʼdxicabe cani guiziidicabe. Ne zacá jma ziuuláʼdxicabe guiziidicabe. Guidúʼyanu xi biʼniʼ ti gunaa de Japón para gusiidiʼ ca xiiñiʼ rusihuinni Jiobá nadxii laanu pur modo bizáʼ atmósfera. Cumu tobi de ca xiiñibe napa 8 iza ne stobi que napa 10 iza la? biquiiñebe ti ejemplu ni cadi gaca nagana para laacaʼ guiénecaʼ. Bidiibe laacaʼ leche, dxiña ne café. De raqué gúdxibe cada tobi de laacaʼ gúnicaʼ ti taza café para laabe. Sicaríʼ nabe: «Ne cuidadu bíʼnicabe ni, ne ora gunabadiidxaʼ laacabe xiñee la? gúdxicabe naa racaláʼdxicabe guiree ni nanixe casi riuuladxeʼ. Óraque bisieneʼ laacabe zacagá nga biʼniʼ Dios ora biguuchaʼ ca gas stiʼ atmósfera, bíʼnibe ni biaʼ caquiiñeʼ para ganda guibáninu». Guizáʼ guyuulaʼdxiʼ ca xiiñibe ora bisiidibe nga laacaʼ, ne qué ñuu dxi nusiaandacaʼ ni.

Zanda iquiiñeluʼ ca ejemplu ni cadi nagana para guluiʼluʼ ca xiiñiluʼ nuu tu bizáʼ guiráʼ cosa. (Biiyaʼ párrafo 10).

10, 11. a) Xi ejemplu zanda iquiiñeluʼ para guluiʼluʼ ca xiiñuʼ nuu tu bizáʼ guiráʼ cosa. (Biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ). b) Xi ejemplu huaquiiñeluʼ para gusiiduʼ ca xiiñuʼ.

10 Xi ejemplu zanda iquiiñeluʼ para guluiʼluʼ ca xiiñuʼ nuu tu bizáʼ laanu. Zanda gúnitu ti pastel. Bisiene laacabe xiñee nabé risaca nga chinándatu receta stini né stale cuidadu. Despué gucuaa ti manzana o sti cuananaxhi ne gunabadiidxaʼ laacabe: «Ñee nánnatu biquiiñeʼ ti receta para guyáʼ manzana riʼ la?». Gundaa manzana ca chupa galaa ne biluíʼ laacabe ti semiá stini. Gudxi laacabe zeeda gaca semiá ca casi ti receta ni napa ca instrucción para gaca ti manzana. Gudxi laacabe jma nagana ca instrucción stini que ca instrucción stiʼ ti pastel. De racá gunabadiidxaʼ laacabe: «Pa guyuu tuuxa ni bicaa receta stiʼ pastel ca, tu bicaa receta stiʼ manzana ca yaʼ». Pa guʼyuʼ maʼ zanda guiénecabe ndiʼ la? bisiene laacabe lu ADN stiʼ semiá ca nga zeeda ca instrucción para gaca ca manzana ne yaga stini. Zanda guluiʼluʼ laacabe ca foto ne ca ejemplu ni zeeda lu yaza 10 dede 20 stiʼ folletu El origen de la vida.

11 Stale de cani napa xiiñiʼ ruundanecaʼ laacabe ca tema ni reeda lu ndaa ni láʼ «¿Casualidad o diseño?» ni reeda lu revista ¡Despertad! Pa nahuiiniruʼ ca xiiñiluʼ la? bisiene chaahuiʼ ni laacabe modo ganda guiénecabe lii. Sicaríʼ guníʼ ti guendaxheelaʼ de Dinamarca: «Ca avión ca zeeda gaca cani casi ca pájaru ca. Peru, ñee zanda cuaquiʼ ca avión ca dxita para guiree avión huiiniʼ la? O ñee caquiiñeʼ ca pájaru ca ti pista casi riquiiñeʼ ca avión ca para guiétecaʼ la? Xi riuulaʼdxuʼ jma, ruidu runi ti avión la? o modo ruundaʼ ca pájaru ca. Yanna, tu laa raʼbuʼ jma nuu xpiaaniʼ, ni bizáʼ ca pájaru ca la? o binni ni ruzáʼ ca avión ca». Ora racaneluʼ ca xiiñiluʼ guiénecaʼ ne ora rinabadiidxuʼ laacabe, rucaaluʼ laacabe guiníʼ íquecabe ne gápacabe jma fe Jiobá (Proverbios 2:10-12).

12. Ximodo zanda iquiiñeluʼ ejemplu para gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ jneza guiráʼ ni cá lu Biblia.

12 Zanda iquiiñeluʼ caadxi ejemplu para gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ jneza nga guiráʼ ni rusiidiʼ Biblia. Zanda gúʼndaneluʼ laacabe Job 26:7 ra na: «Laabe nuchiaabe ladu guiaʼ de guibáʼ ca lu bi si. Gastiʼ naguube para guaʼ guidxilayú». Peru cadi guiníʼsiluʼ Jiobá nga gudxi Job xi guiníʼ. Gucané laacabe guiníʼ íquecabe. Zanda gaʼbuʼ laacabe ca binni bibani dxiqué zándaca qué runi crecaʼ zaʼbiʼ Guidxilayú riʼ lu bi. Ni nánnacabe nga nuu ni nuaʼ guiráʼ cosa. Dxiqué guirutiʼ tu nuluíʼ pa zaʼbiʼ Guidxilayú riʼ lu bi, purtiʼ gastiʼ telescopio nin nave espacial. Xii ndiʼ chigusiiduʼ laacabe yaʼ. Neca maʼ raca gayuaa iza de gucuá Biblia, jneza guiráʼ ni cá luni purtiʼ Jiobá nga guníʼ cani cá luni (Nehemías 9:6).

BISIIDIʼ LAACABE XIÑEE GALÁN NGA GUDIICABE LUGAR GUSIENE BIBLIA LAACABE

13, 14. Ximodo zanda gacané binni xiiñiʼ para gusiidiʼ laacabe chinándacabe ni na Biblia.

13 Laaca risaca nga gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ jma nayecheʼ zabánicaʼ pa chinándacaʼ ni na Biblia. Biblia na: «Nayecheʼ nga riuu hombre ni qué huayuu dxi chinanda conseju stiʼ binni malu, ne qué ruzuhuaa lu neza stiʼ ca binni ruchee, ne qué ribí lu banguʼ stiʼ cani runi burla. Peru riuulaʼdxiʼ guʼndaʼ ley stiʼ Jiobá, ne ruundaʼ ley stibe chaahuidugá dxi ne gueelaʼ. Zeeda gaca casi ti yaga ni zuhuaa ra cuxooñeʼ nisa, ti yaga ni rudii cuananaxhi stiʼ xhí, ne ca bandaga stiʼ qué riguunduʼ, ne guiráʼ ni guni zaree ni laa galán» (Salmo 1:1-3). Zanda gábiluʼ laacabe guiníʼ íquecabe casi ora chindézacabe lu ti isla ne naquiiñeʼ cuícabe caadxi binni para cuezané laacabe raqué. De racá gunabadiidxaʼ laacabe: «Tu clase binni nibitu ti nibánitu galán ne ñuutu tobi si yaʼ». Óraca zanda gúʼndaneluʼ laacabe Gálatas 5:19-23 ti gúʼyacabe tu clase binni nga racalaʼdxiʼ Jiobá guibani ndaaniʼ guidxilayú cubi ca.

14 Zacá zanda gusiidiluʼ xiiñiluʼ chupa cosa nabé risaca. Primé, cusiidiʼ Jiobá laanu guibáninu nayecheʼ ne chuʼnu tobi si né xcaadxi binni yanna. Ne guiropa, cusiidibe laanu ximodo guibáninu ndaaniʼ guidxilayú cubi ca (Isaías 54:13; Juan 17:3). Laaca zanda gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ ximodo huayacané Biblia xcaadxi hermanu. Biyubi historia stiʼ tuuxa ni biree lu tobi de ca publicación stinu, casi cani reeda lu revista Torre stiʼ ni rapa lu ndaa ni láʼ «Gucané Biblia laacabe para bichaacabe». Laaca zanda guni invitarluʼ tuuxa de congregación stiluʼ para gusiene laatu ximodo gucané Biblia laa guchaa modo nabani ti ganda guni xhiiñaʼ Jiobá (Hebreos 4:12).

15. Xi zacané lii gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ.

15 Pa guiníʼ ique chaahuiluʼ ni gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ, jma galán zuʼnuʼ ni ne jma ziuuláʼdxicabe ni. Biyubi xcaadxi modo para chuulaʼdxiʼ ca xiiñiluʼ guiziidiʼ de Jiobá ne gaca xhamígucaʼ laabe jma. Ne cadi gusaanuʼ de guʼnuʼ ni laga ziniisicabe. Ti hombre guníʼ sicaríʼ: «Qué chuʼ dxi guireetu gana de guyúbitu xcaadxi modo para gusiénetu ca tema ni maca biindatu».

GUNABAʼ JIOBÁ GUDII LII ESPÍRITU SANTU NE GUPA PACIENCIA CA XIIÑUʼ

16. a) Xiñee naquiiñeʼ gapuʼ paciencia ora gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ. b) Ximodo bisihuinni caadxi de cani napa xiiñiʼ nápacaʼ paciencia.

16 Espíritu santu stiʼ Jiobá zacané ca xiiñiluʼ gaca fe sticaʼ jma naguidxi (Gálatas 5:22, 23). Peru para nga la? zaquiiñeʼ tiempu. Nga runi gupa paciencia laacabe ne cadi gusaanuʼ de gusiidiluʼ laacabe. Ti hombre de Japón ni napa ti hombrehuiiniʼ ne ti dxaapahuiiniʼ guníʼ sicaríʼ: «Naa ne xheelaʼ ribeedu stale tiempu para laacabe. Dxi jma nahuiinicabe, ruundaniáʼ laacabe biaʼ 15 minutu guiráʼ dxi, peru dxi reunión maʼ coʼ. Cadi stale diʼ nga 15 minutu para laacabe nin para laadu». Sicaríʼ bicaa ti superintendente de circuito: «Dxi maʼ nacaʼ ti adolescente, stale cosa gucalaʼdxeʼ ninabadiidxaʼ peru qué niniéʼ cani. Bicábicabe stale de laacani lu ca reunión, ora biindaʼ stubeʼ ne ora biʼniʼ estudiardu casi familia. Nga runi, nabé risaca nga cadi gusaana binni de gusiidiʼ ca xiiñiʼ».

Naquiiñeʼ gannaxhiiluʼ ni cá lu Stiidxaʼ Dios óraca zanda gusiidiluʼ cani xiiñiluʼ. (Biiyaʼ párrafo 17).

17. a) Xiñee nabé risaca guni cani napa xiiñiʼ stipa para gápacaʼ jma fe. b) Ximodo huayacané ti guendaxheelaʼ ca xiiñidxaapacaʼ gápacaʼ jma fe Jiobá.

17 Ora guuyaʼ ca xiiñuʼ nápaluʼ stale fe Jiobá la? guizáʼ zusiidiluʼ laacabe. Purtiʼ zuuyacabe ni gúniluʼ. Nga runi, cadi gusaanuʼ de guʼnuʼ stipa para guquídxiluʼ fe stiluʼ ne biluíʼ laacabe ruuyaluʼ Jiobá casi ruuyuʼ ti binni. Biiyaʼ xi biʼniʼ ti guendaxheelaʼ de ca isla stiʼ Bermudas. Ora nuu xaíquecaʼ xiixa la? runi orarnecaʼ guiropaʼ xiiñidxaapacaʼ Jiobá ne rinábacaʼ laabe gusiénebe laacaʼ xi gúnicaʼ. Laaca rábicaʼ laacabe guni orárcabe Jiobá. Ne laaca rábicabe huaniisi que gapa confianza Jiobá, cadi gusaana de guni xhiiñaʼ Reinu ne cadi chuʼpeʼ xizaa. Laaca guníʼcabe: «Ora gúʼyabe cani cabeendudu la? rudiibe cuenta cayacané Jiobá laadu. Nabé ridxagayaadu pabiáʼ cayacané nga laabe gápabe jma fe Dios ne ni na Biblia».

18. Xi cadi naquiiñeʼ gusiaandaʼ cani napa xiiñiʼ.

18 Laatu cani napa xiiñiʼ, naquiiñeʼ gánnatu qué zanda guni obligartu xiiñitu gapa fe. Zanda gudxiibatu ni ndaaniʼ ladxidóʼcabe ne guzeetu ni, peru Jiobá si zanda gusiniisi ni (1 Corintios 3:6). Nga runi, laguni stipa pur gusiiditu ca xiiñitu ni nadxiitu de Dios ne laguinabaʼ Jiobá gacané laacabe né espíritu stiʼ gápacabe jma fe. Laganna dxichi zaguu Jiobá ndaayaʼ guiráʼ stipa ni gúnitu (Efesios 6:4).