Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

GUENDANAGANA

¿Xi cayuni amenazar seguridad stinu?

¿Xi cayuni amenazar seguridad stinu?

«Generación riʼ napa recursu tecnológicu, científicu ne financieru ni qué huayuu dxi guihuinni [...]. Peru zándaca laani nga primé generación ni maʼ biaʼ biaʼ qué gunitilú si ca sistema nuu lu Guidxilayú». (Informe Global de Riesgos 2018 del Foro Económico Mundial).

¿XIÑEE STALE BINNI NI NANNA DE CA GUENDANAGANA CAZAACA YANNA RIʼ, NUUCAʼ XIZAA PUR FUTURO STICAʼ NE STIʼ GUIDXILAYÚ? GUIDÚʼYANU CAADXI SI DE CA GUENDANAGANA NI RIDXAAGALUNU.

  • CIBERDELITO. Periódicu The Australian bizeeteʼ: «Zeʼ dxi zeeda gaca Internet ti lugar ra jma nuu peligru. Laani nga ti paraísu stiʼ ca pederasta, ca acosador, ca trol ne ca pirata informáticu». «Tobi de ca delito ni jma cadale ndaaniʼ Guidxilayú nga cuánacabe identidad stiʼ binni [...]. Internet ca rudii ni oportunidad binni para guluíʼ ca guendaquéiquiiñeʼ stiʼ: pabiáʼ maʼ nabiidiʼ xquendabiaanicaʼ ne qué riacaʼ binni ora runinacaʼ laacabe».

  • DESIGUALDAD NI NUU ENTRE CA BINNI RICU NE POBRE. Según ti informe nacubi stiʼ Oxfam International, pa guchaaganu bueltu napa xhono binni jma ricu ni nuu lu Guidxilayú nápacabe biaʼca bueltu napa 3,600 millón binni jma pobre nuu lu guidubi Guidxilayú. Informe ca ruzeeteʼ, sistema económico nápanu riʼ cadi jneza nuuni, ne «pur modo nexhe ni ca, caadxi si binni ricu raca beneficiar de bueltu stini ne rúnicabe ni xcuriá ca binni pobre, ne jma nga ca gunaa». Nuu binni cadxibi gueeda guiroobaʼ guendanagana riʼ, ne gucaa ni binni tinde.

  • CAYACA GUERRA NE CANAZANÁNDACABE BINNI. Ti informe de iza 2018 stiʼ Agencia de las Naciones Unidas para los Refugiados, guníʼ: «Qué huayuu dxi guidúʼyadu guidale ca binni cusaana xquidxi casi cahuinni ni yanna riʼ». Jma de 68 millón de binni maʼ bixooñelú de ra lidxi ne jma nga pur guerra ne pur canazanándacabe laacaʼ. Ne laaca ruzeeteʼ ni: «Cada chupa segundu, riuu ti binni obligadu guxooñelú».

  • CANI CAYUNINÁ MEDIO AMBIENTE. Informe Global de Riesgos 2018, cayabi laanu «nabé nagueenda canitilú stale especie de planta ne animal, [...] ne modo cayaca contaminar bi ne nisadóʼ jma maʼ nuu peligru de gaca huará binni». Ne ndaaniʼ caadxi guidxi nabé nagueenda caxiéʼ ca insectu. Pa guirá ca insectu riʼ la?, qué zanda gaca ti procesu ni rábicabe polinización, ne pur nga, ca científicu cuzeetecaʼ zándaca zedandá dxi zanitilú guidubi naca medio ambiente. Laaca nuu ca arrecife stiʼ coral lu peligru. Lu ca últimu treinta iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca, gulee ca científicu ti cálculo ne nacaʼ maʼ guti biaʼ galaa de ca arrecife ni nuu lu Guidxilayú riʼ.

¿Ñee zanda gúninu cambiu biaʼ caquiiñeʼ para gaca Guidxilayú riʼ ti lugar jma seguru la? Stale tu ná, ni naquiiñeʼ guni binni nga gapa educación. Pa zacá ni, ¿xi clase de educación yaʼ? Xcaadxi artículo ni zeeda ca zacabi ca pregunta riʼ.