Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CANI NAGUU CHAAHUIʼ XQUIDXI DIOS

«Tuu nga cani biaanané dxiiñaʼ riʼ»

«Tuu nga cani biaanané dxiiñaʼ riʼ»

GUDIʼDIʼ si caadxi dxi de cundubi bi ne cayaba nisaguié, bigaanda lunes 1 de septiembre, iza 1919, biree Gubidxa ne nandáʼ guca dxi que. Huadxí que bidagulisaa casi ti mil binni ndaaniʼ ti auditorio ra randa riuu 2,500 binni ti ganda gucaadiágacabe ora guzulú asamblea ni chigaca ndaaniʼ guidxi Cedar Point (Ohio, Estados Unidos). Ra ziluxe dxi que maʼ nuu xhupa mil binni ni beeda lu barcu, lu carru ne lu tren. Guyé jma binni martes que ne pur ngue maʼ guca asamblea riʼ fuera de auditorio que, xaʼnaʼ caadxi yaga roʼ.

Xtuxhu gubidxa ni cadiʼdiʼ lade ca yaga que ruzáʼ ni dibuju lu traje stiʼ ca hombre que, ne bi ni zeeda neza ra nuu lago Erie dede runiibi ni ca duubiʼ stiʼ ca sombreru naguu ique ca gunaa que. Sicaríʼ guníʼ ti hermanu: «Nabé galán parque riʼ, dxandipeʼ ti paraísu ni purtiʼ bixéledu de ca binni ni qué runibiáʼ Dios».

Neca nabé galán lugar que, jma sicarú rihuinni lu ca binni nuu raqué purtiʼ nabé nayecheʼ nuucaʼ. Sicaríʼ bizeeteʼ ti periódicu: «Neca nabé religioso ca binni que, guizáʼ nayecheʼ rihuínnicaʼ». Nabé nayecheʼ nuu ca Binni Ruundaʼ Biblia riʼ ora bidagulisaacaʼ né xcaadxi hermanu, despué de gudíʼdicaʼ chupa chonna iza lu stale guendanagana: tiempu guca guerra que bicaalú binni laacabe, qué ñanda ñuucabe tobi si ndaaniʼ caadxi congregación, bieeguʼ Betel nuu Brooklyn ne biseguyoocabe ca hermanu pur riniʼcaʼ de Reinu, ládecabe nuu xhono hermanu ni nuu lu grupu ni zaniruʼ, biʼniʼ sentenciárcabe laacaʼ para guieguyoocaʼ gande iza. *

Stale tu biree gana tiempu que ne maʼ qué ñánnacaʼ xi ñúnicaʼ, pur ngue maʼ qué niná caadxi hermanu nucheeche diidxaʼ. Peru jma stale tu biʼniʼ stipa pur gucheeche diidxaʼ neca gucalaʼdxiʼ gobiernu nucueeza laacaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu. Biʼniʼ entrevistar ti investigador caadxi Binni Ruundaʼ Biblia, laacaʼ gúdxicaʼ laabe «qué zusaana de gucheechecaʼ diidxaʼ dede ora gáticaʼ», neca maca gúdxicabe laacaʼ xi zazaacacaʼ pa qué gusaana de gúnicaʼ ni.

Ca dxi cadíʼdicabe ra nagana que, guiráʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia ni ruzuubaʼ diidxaʼ que «cabézacaʼ gúʼyacaʼ xi guni Señor casi xaíque, [...] cayuni orarcaʼ guiráʼ ora para guinábacaʼ Padre [Jiobá] gusiene laacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ». Yanna maʼ dagulisaacabe sti biaje, nuucabe lu ti asamblea ndaaniʼ guidxi Cedar Point. Ti hermana caníʼ ique ximodo gucheechecabe diidxaʼ sti biaje, ne zaqueca nga caníʼ ique stale de ca hermanu. Ni jma racaláʼdxicabe gúnicabe nga gucheechecabe diidxaʼ sti biaje.

TI HERRAMIENTA NACUBI

Guiráʼ cani guyé guidubi semana nuucaʼ gánnacaʼ xi riníʼ ca letra «GA» ni cá lu programa, lu ca tarjeta de bienvenida ne lu ca letreru ni nuu ra asamblea que. Viernes que, «Dxi racanécabe», guníʼ Joseph Rutherford xii ngue nuu guiráʼ xhoopaʼ mil binni que ganna. Ni riníʼ guiropaʼ letra «GA» riʼ nga The Golden Age (La Edad de Oro), ti revista cubi para gucheechenécabe diidxaʼ. *

Ora caníʼ hermanu Rutherford de ca compañeru stiʼ ni bibí né espíritu santu bizeeteʼ: «Lugar de nicá íquecabe ca guendananá ni cadíʼdicabe, bisihuínnicabe nápacabe fe zadxiña dxi zabánicabe jma galán ora guni mandar Mesías, ne nga nga dxandíʼ Edad de Oro. [...] Para laacabe nabé risaca guiníʼcabe maʼ zeeda tiempu stiʼ Edad de Oro. Laani nga ti dxiiñaʼ ni bisaana Dios lu nácabe gúnicabe».

The Golden Age, —«ti revista ni cusihuinni xi cayaca, ni cudii esperanza ne dxandíʼ ni rusiidiʼ», zacá na portada stini— biquiiñecabe ni para guzulú gucheechecabe diidxaʼ sti modo: bíʼnicabe ti campaña de yoo pur yoo para guni invitárcabe binni gaca suscribir ti gueeda revista stiʼ. Ora gunabadiidxacabe panda tu racalaʼdxiʼ cheʼ la? guirácabe bizuhuaacabe. Sicaríʼ guníʼ hermanu Milton Norris: «Casi runi cani zinanda Jesús, de guidubi ladxidoʼcaʼ biindacaʼ né stale gana: “Señor, biseendaʼ biaaniʼ ne cani dxandíʼ stiluʼ”. Qué ziuu dxi gusiaandaʼ ni guca dxi que, ruluíʼ caniibi dxacha ca yaga que».

Ora biluxe sesión stiʼ asamblea que, guiráʼ cani nuu raqué, primeca laacaʼ bizuhuaacaʼ lu fila para guicá lacaʼ ti gueeda revista sticaʼ. Stale de laacabe biʼniʼ sentir cásica Mabel Philbrick, laa guníʼ: «¡Guizáʼ nayecheʼ bineʼ sentir ora biiyaʼ maʼ nápadu dxiiñaʼ gúnidu sti biaje!».

«TUU NGA CANI BIAANANÉ DXIIÑAʼ RIʼ»

Biaʼ gadxe mil Binni Ruundaʼ Biblia guyuu listu para guni dxiiñaʼ que. Guiʼchiʼ ni láʼ Organization Method (Modo nexheʼ gaca dxiiñaʼ) ne folletu To Whom the Work Is Entrusted (Tuu nga cani biaanané dxiiñaʼ riʼ) bizeeteʼ cani ca diidxaʼ riʼ: ziuu Departamentu de Servicio Betel nuu Brooklyn para guʼyaʼ modo guireeche diidxaʼ. Ne ndaaniʼ cada congregación ziuu ti comité de serviciu ne zaca nombrar ti director ni gusiene ximodo guireeche diidxaʼ. Laaca zalaa ca territorio que pur sección, ne lu cada sección ziuu 150 o 200 yoo. Ne guiráʼ jueves huaxhinni zaca Guendaridagulisaa stiʼ Dxiiñaʼ Stinu para guiníʼcabe experiencia ne gudiicabe informe stícabe.

Sicaríʼ guníʼ Herman Philbrick: «Ora yendadu yoo bizulúcadu campaña para gaca suscribir binni ti gueeda revista stiʼ». Ne guiráʼ ladu bidxélacabe binni ni racalaʼdxiʼ gucaadiaga laacabe. Hermana Beulah Covey guníʼ: «Cumu casi biluxe guerra que ne nabé naná nuu binni la? guiráʼ binni racalaʼdxiʼ gunadiaga zeeda ti tiempu ra zabani binni jma galán». Yanna guidúʼyanu xi guníʼ Arthur Claus: «Guizáʼ bidxagayaa congregación que ora biʼyaʼ pabiáʼ stale binni guca suscribir para gueeda revista stiʼ». Ante gusaa chupa beeu de biree primé númeru stiʼ revista The Golden Age, mápeca bisaananécabe binni biaʼ 500,000 revista que ne guca suscribir 50,000 binni.

Lu revista The Watch Tower 1 de julio 1920 biree tema riʼ: «Evangelio del Reino», despué guníʼ Alexander Macmillan laani nga «ca primé diidxaʼ biquiiñecabe para uguucabe gana guiráʼ hermanu gucheeche diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú casi cayaca ni yanna riʼ». Gucané tema que guiráʼ xpinni Cristu ni bibí «gusiidicaʼ lu guidubi Guidxilayú maʼ bidxiña Reinu ni nuu guibáʼ». Ca dxi riʼ, cucheeche ca biʼchiʼ Cristu diidxaʼ, cani biaanané dxiiñaʼ riʼ, ne cayacané millón de binni laacabe. Guirácabe cucheechecabe diidxaʼ né gana, laga cabézacabe guedandá dxi guibánicabe jma galán ora guni mandar Mesías, nga nga ni dxandíʼ edad de oro.

^ párrafo 5 Biiyaʼ libru Los testigos de Jehová, proclamadores del Reino de Dios, capítulo 6, «Un tiempo de prueba (1914-1918)».

^ párrafo 9 The Golden Age biree ni diidxastiá lu iza 1932 ne biree lá ni Luz y Verdad. Despué maʼ biree lá ni Consolación lu iza 1938 ne lu iza 1947 biree lá ni ¡Despertad!