Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

Nayecheʼ runeʼ sentir ora rudieeʼ sti binni

Nayecheʼ runeʼ sentir ora rudieeʼ sti binni

DXI napaʼ 12 iza, bidieeʼ cuenta napaʼ xiixa ni risaca ne zanda gudieeʼ ni xcaadxi binni. Lu ti asamblea gunabadiidxaʼ ti hermanu naa pa racalaʼdxeʼ chigucheecheʼ diidxaʼ. Gudxeʼ laabe racalaʼdxeʼ chaaʼ, nécapeʼ qué huayuu dxi gucheecheʼ diidxaʼ. Ora yendadu lu territorio que bidiibe naa caadxi folletu ni caníʼ de Reinu stiʼ Dios. Ne gúdxibe naa: «Lii guyé ra nuu ca binni nuu ti ladu calle ca ne naa chaaʼ sti ladu riʼ». Neca guizáʼ cadxibeʼ la? bixhidxenaʼyaʼ ca yoo que. Ne guizáʼ bidxagayaaʼ nagueenda gudiizeʼ ca folletu que. Rihuínnica stale binni racalaʼdxiʼ ni napaʼ para laacaʼ.

Guleʼ lu iza 1923 ndaaniʼ guidxi Chatham (Kent, Inglaterra) ne biniiseʼ lade binni ni guyuu triste purtiʼ qué ñaca ni cabézacaʼ. Gulézacabe ora niluxe ni rábicabe Gran Guerra (Primera Guerra Mundial) maʼ nibani binni jma galán, peru qué ñaca diʼ ni. Bixhozeʼ ne jñaaʼ laaca guyuucaʼ triste pur ca pastor bautista que, purtiʼ racaláʼdxicaʼ gácacaʼ tuuxa. Dxi napaʼ biaʼ gaʼ iza, bizulú guyé jñaaʼ ra ridagulisaa Asociación Internacional de Estudiantes de la Biblia, raqué rudiicabe «clase» o rápacabe reunión, laacabe nga grupu ni láʼ testigu stiʼ Jiobá. Ti hermana rusiidiʼ laadu cani nahuiiniʼ caadxi lección ni zeeda lu Biblia ne lu libru El Arpa de Dios. Guizáʼ guyuuladxeʼ guiráʼ ni biziideʼ.

BIZIIDEʼ DE CA HERMANU NI MAʼ HUANIISI

Dxi maʼ nacaʼ ti joven, guizáʼ maʼ riuuladxeʼ gusiideʼ binni de esperanza ni zeeda lu Biblia. Neca stale biaje stubeʼ yegucheecheʼ diidxaʼ de yoo pur yoo la? laaca biziideʼ gucheecheʼ diidxaʼ né xcaadxi hermanu. Casi ti dxi laga ziaaʼ ne ti hermanu maʼ nagola lu bicicleta ra riaana territorio stidu, bidxaagaludu ti sacerdote. Óraque gudxeʼ hermanu que: «Racá zeʼ ti chiva». Bizuhaadxí hermanu que ne gunabaʼ naa cueniáʼ laa lu ti tronco ne na: «Tu bidii derechu lii guni juzgarluʼ tuu nga zeeda gaca chiva. Ni naquiiñeʼ gúninu nga chuʼnu nayecheʼ purtiʼ zinenu ca diidxaʼ nacubi ne galán ca ra nuu binni ne gudiʼnu lugar Jiobá guni juzgar laacaʼ». Dxi gucaʼ nahuiiniʼ biziideʼ pabiáʼ nga nayecheʼ riuu binni ora gudii ni napa (Mateo 25:31-33; Hechos 20:35).

Sti hermanu bisiidiʼ naa nuu biaje naquiiñeʼ guni huantarnu ne gápanu paciencia para guibáninu nayecheʼ. Xheelabe qué riuulaʼdxiʼ ca testigu stiʼ Jiobá. Ti dxi biʼniʼ invitarbe naa ra lídxibe chigueeʼ xiixa. Cumu guizáʼ cadxiichi xheelabe purtiʼ yegucheechebe diidxaʼ la? bilaa ca paquete té que ludu. Qué nidindené diʼ hermanu que laabe, sínuque guluu té que xlugar dede cuxidxihuiiniʼ. Cumu gupa hermanu que paciencia la? gudiʼdiʼ si iza guyuunisa xheelabe casi testigu stiʼ Jiobá.

Nabé guyuuladxeʼ guinieniáʼ binni de esperanza ni nápanu, ngue runi naa ne jñaaʼ guyuunísadu ndaaniʼ guidxi Dover lu beeu marzo iza 1940. Ne dxi napaʼ 16 iza bizulú Reino Unido ti guerra né Alemania lu beeu septiembre iza 1939. Lu beeu junio iza 1940, dede ra puertaʼ lidxeʼ ruuyaʼ ora ridiʼdiʼ caadxi camión ra zeeda mil de soldadu ni bilá ra yetíndecabe ndaaniʼ guidxi Dunkerque, ne guizáʼ triste nuucabe. Lúcabe rusihuinni qué gápacabe nin ti esperanza, ngue runi aque gupaʼ gana ninieniáʼ laacabe de Reinu stiʼ Dios. Iza queca bizulú bisábacabe bomba luguiáʼ guidxi que. Guiráʼ gueelaʼ ruuyaʼ guiráʼ ca soldadu de Alemania ni rulaa bomba dede lu avión lugar ra nabézadu que, runadiágadu dede ruundaʼ ca bomba que ora maʼ ziyábacaʼ. Ne guiráʼ siadóʼ, ora guireʼdu lu calle sti dxi que, ridúʼyadu stale lugar ra runitilú ca bomba que ca yoo que. Nga runi ra zidiʼdiʼ dxi biiyaʼ Reinu si stiʼ Dios nga esperanza stinneʼ para ca dxi zeeda ca.

BIZULÚ GUCANIÁʼ XCAADXI BINNI

Nabé nayecheʼ huayuaaʼ pur ni bizuluáʼ bineʼ lu iza 1941. Bineʼ dxiiñaʼ ti lugar ni rábicabe Astilleros Reales de guidxi Chatham para biziideʼ guzayaʼ barcu. Stale tu racalaʼdxiʼ puestu que, purtiʼ stale nga ni ribeendú binni luni. Dxi ca maʼ napa stale iza de biene ca xpinni Cristu cadi naquiiñeʼ checaʼ lu guerra. Biaʼ lu iza 1941 biénedu cadi naquiiñeʼ gúnidu dxiiñaʼ né industria ra raca ca guiibaʼ ni rinécabe lu guerra (Juan 18:36). Ra runeʼ dxiiñaʼ que maʼ bizulú cuzáʼcabe submarinu, ngue runi guníʼ iqueʼ maʼ naquiiñeʼ gusaanaʼ dxiiñaʼ que ne guzuluáʼ serviciu de tiempu completu. Ra biseendacabe naa primé nga Cirencester, ti guidxihuiiniʼ nabé sicarú ni nuu región stiʼ Cotswolds.

Ra bisaaʼ 18 iza, biseguyoocabe naa biaʼ gaʼ beeu purtiʼ qué ninaʼyaʼ ñuneʼ serviciu militar. Guizáʼ feu bineʼ sentir ora biseegucabe puertaʼ stiʼ celda ra guluucabe naa que ne biaanaʼ stubeʼ. Qué nindaa gunabadiidxaʼ ca guardia ne ca hombre nuu cárcel que naa xiñee nuaaʼ raqué, ne guizáʼ biecheʼ purtiʼ gunda gunieniáʼ laacabe de ni runeʼ cré.

Bireesiáʼ de cárcel que, gunábacabe naa gucheecheʼ diidxaʼ ne Leonard Smith * ndaaniʼ chupa chonna guidxihuiiniʼ stiʼ Kent, condadu ra gúledu. Dede 1944, ndaaniʼ guidxi Kent, biaba jma de ti mil avión ni dxaʼ de pólvora ne guirutiʼ tu cusá cani. Dede ra nuu ca nazi que, lu ca territorio stiʼ Europa, rulaa cani Londres, ne rapeʼ nuudu que ridiʼdiʼ cani. Guiráʼ ca bomba zidiʼdiʼ que ruchibi cani binni. Ora gunadiágadu guiaanadxí motor stiʼ ca avión que la? nánnadu maʼ cadi candaa ziaba ca bomba que ne zaca explotar cani, ne zaqué bizaaca stale biaje. Ca dxi que ruundanedu ti familia de gaayuʼ binni. Nuu biaje ribidu xaʼnaʼ ti mexaʼ de guiibaʼ ni bizáʼcabe para gulá laadu pa guinitilú yoo que. Despué guyuunísacabe.

BICHEECHEʼ STIIDXAʼ REINU STI GUIDXI ZITU

Raríʼ cayuneʼ anunciar ti asamblea dxi nacaʼ precursor Irlanda.

Gudiʼdiʼ si guerra que, gucaʼ precursor chupa iza neza gueteʼ stiʼ guidxi Irlanda. Qué niníʼ íquedu pa gadxé ni de Inglaterra. Guiráʼ yoo maʼ zuiuudu rinidu misioneru laadu ne rinábadu laacabe ra guiaanadu, ne lu calle rusaananedu binni revista. ¡Cadi jneza modo bínidu que purtiʼ nabé católicu binni ndaaniʼ guidxi que! Ora guníʼ ti señor zaguiñe laadu la? gudxeʼ ni ti puliciá, peru laabe gúdxibe naa: «Lii xi gulezuʼ yaʼ». Qué nudiʼdu cuenta pabiáʼ nadipaʼ stiidxaʼ ca sacerdote raqué. Riládxicabe binni de dxiiñaʼ pa guicaa ca libru stidu ne rucaacabe ca binni ni riaanadu ra lidxi guiládxicaʼ laadu.

Qué nindaa bidiʼdu cuenta ora chindadu lu ti territorio nacubi la? ni jma jneza nga chuudu lu bicicleta para chigucheechedu diidxaʼ zitu de ra nabézadu, ra runi tender gadxé sacerdote. Ne últimu rucheechedu diidxaʼ neza ra nabézadu. Ndaaniʼ guidxi Kilkenny, bíʼndanedu ti joven chonna biaje lu ti semana neca guyuu caadxi binni ni bicaalú laadu. Cumu guizáʼ guyuuladxeʼ gucheecheʼ diidxaʼ la? gunabaʼ chaaʼ Scuela stiʼ Galaad stiʼ Watchtower para gacaʼ misioneru.

Barcu Sibia nga guca yoo misional stidu dede 1948 hasta 1953

Gaayuʼ beeu bindaa cursu que ndaaniʼ guidxi Nueva York, ne ora biluxe ni tapa de laadu biseendacabe ra riaana ca isla jma nahuiiniʼ nuu lu nisadóʼ Caribe. Bireʼdu de guidxi Nueva York lu beeu noviembre de 1948 ne guyuudu lu ti barcu de 18 metru, rábicabe ni Sibia. Guizáʼ biecheʼ purtiʼ qué huayuu dxi chaaʼ lu nisadóʼ. Tobi de ca hombre ni rusá barcu que láʼ Gust Maki, laabe nácabe ti capitán ni jma nanna. Bisiidibe laadu caadxi cosa ni caquiiñeʼ gánnadu, casi guindísadu ne guindétedu ca vela que, modo iquiiñedu brújula para cadi guinítidu ne modo gudxiiludu bi lu nisa que. Gust bisá barcu que biaʼ treinta dxi neca bidxaagaludu bi yooxhoʼ lu nisadóʼ que dede ra yendadu las Bahamas.

NAQUIIÑEʼ GUIREECHE DIIDXAʼ LU CA ISLA

Despué de bicheechedu diidxaʼ biaʼ chupa chonna beeu lu ca isla ni jma nahuiiniʼ nuu Bahamas, guyuudu neza ra nuu xhupa isla ni láʼ Barlovento ne Sotavento, biaʼ 800 kilómetru napa guiropaʼ isla ca, ruzulú cani dede ca isla Vírgenes, gaxha de Puerto Rico, ne rindá cani gaxha de Trinidad. Biaʼ gaayuʼ iza bicheechedu diidxaʼ lu guiráʼ ca isla nuu zitu ra gastiʼ Testigu. Guyuu biaje gudiʼdiʼ semana qué ñanda nuseendadu correu ne qué ñedandá correu ra nuudu. Peru guizáʼ nayecheʼ bicheechedu stiidxaʼ Jiobá lu ca isla que (Jeremías 31:10).

Cani rusá barcu Sibia que. Ruzulú lista riʼ neza bigáʼ: Ron Parkin, Dick Ryde, Gust Maki ne Stanley Carter.

Ora rusábadu ancla stidu lu ti bahía, raca yaya binni ne ridxíñacaʼ para gúʼyacaʼ tu laadu. Nuu de laacabe qué huayuuyaʼ ti barcu casi stidu que ne nin ti hombre ni naquichiʼ. Ca binni ni nabeza lu ca isla que nacháʼhuicaʼ ne religioso laacaʼ, ne runibiáʼ chaahuicaʼ Biblia. Stale biaje bidiicabe laadu benda yaa, yaxhu ne cacahuate. Neca huaxiéʼ lugar nápadu ndaaniʼ barcuhuiiniʼ stidu la? ruyúbidu ximodo gápadu ra gásidu, ra gúnidu guendaró ne ra quíʼbidu lari ndaaniʼ ni.

Runi remardu dede chindadu guriá nisa que ne guidubi dxi rigánnadu ca binni que ne rábidu laacabe ziuu ti discursu ni cusiene de Biblia. Ora maʼ zixhinni ruxhídxidu campana stiʼ barcu que. ¡Guizáʼ sicarú ngue ora ridúʼyadu laacabe maʼ zeeda dxíñacabe! Ca lámpara de aceite stícabe ruluíʼ cani estrella ni cuzaaniʼ ora maʼ zeeda yétecabe lu ca danihuiiniʼ que. Nuu biaje ridagulisaa biaʼ ti gayuaa binni, ne maʼ canabadiidxacaʼ laadu dede rixhínnicaʼ. Cumu riuuláʼdxicabe gúʼndacabe la? rucaʼdu lu máquina letra stiʼ caadxi diidxaʼ riuundaʼ stiʼ Reinu ne rudiʼdu cani laacabe. Guidápadu rúnidu stipa pur gúʼndadu galán. Peru ora guzulú guʼndaʼ ca binni que né laadu la? casi ti coro sicarú runadiágadu ca ridxi que. Guizáʼ nayecheʼ guyuudu ca dxi que.

Ora guiluxe gúʼndanedu caadxi de ca estudiante stidu, rinándacaʼ laadu de ra lidxi sti familia ni chigúʼndanedu para gunadiágacaʼ. Cumu chupa chonna si semana nga riuʼdu ca lugar que la? rinábadu cani jma rizaalaʼdxiʼ guiziidiʼ ni dxandíʼ de Dios gúʼndanecaʼ xcaadxi binni dede ora guibiguétadu. Nabé sicarú runi sentirdu ora gúʼyadu laacabe de guidubi ladxidóʼcabe rúnicabe dxiiñaʼ que.

Lu stale de ca isla que maʼ nuu stale hotel ne turista, peru dxiqué stubi cani ne de color turquesa rihuinni ca laguna stícani, naquichiʼ yuxi stícani ne nápacani yaga palmera. Ne ora chuudu lu sti isla riuudu ni huaxhinni. Dede maʼ caguite ca delfín cueʼ barcu stidu, ne ni runadiágasidu nga modo zicheza barcu stidu nisa que. Ne ridúʼyadu modo ruzaaniʼ beeu que lu nisa casi ñaca ni ti neza color plata ni zeʼ zeʼ si.

Despué de bicheechedu diidxaʼ gaayuʼ iza lu ca isla que, guyuudu Puerto Rico para guchaʼdu barcu stidu ne guicaadu tobi de motor. Ora yendadu raqué, binebiaayaʼ Maxine Boyd, ti misionera guizáʼ sicarú, ne gucaʼ enamorar de laabe. Rucheechebe diidxaʼ né gana dede dxi nahuiinibe. Gúcabe misionera República Dominicana dede dxi biʼniʼ expulsar gobiernu católicu laabe de raqué lu iza 1950. Peru ti beeu si de permisu napaʼ para chuaaʼ ndaaniʼ guidxi Puerto Rico purtiʼ nuaaʼ lade ca hombre ni rusá barcu que. Qué zandaa raqué, ne zadiʼdiʼ stale iza para guibiguetaʼ. Ngue runi gudxeʼ laca naa: «Ronald, pa racalaʼdxuʼ baʼdudxaapaʼ riʼ la? biʼniʼ xiixa nagueendaca». Lu chonna semana que gudxeʼ laabe pa zachaganabe naa, ne lu xhoopaʼ semana que maʼ bichaganadu. De raqué biseendacabe laadu casi misioneru Puerto Rico, ngue runi maʼ qué ñaaʼ ndaaniʼ barcu nacubi que.

Lu iza 1956 bizulú yagánnadu ca congregación casi viajante. Stale de ca hermanu que pobre laacaʼ, peru guizáʼ riuuláʼdxidu chigánnadu laacabe. Casi ndaaniʼ guidxi Potala Pastillo guyuu chupa familia Testigu ni napa stale xiiñiʼ. Ruxhidxeʼ flauta para gunadiágacabe. Ne gudxeʼ Hilda, tobi de ca dxaapahuiiniʼ que, pa racalaʼdxiʼ chigucheechené laadu diidxaʼ. Para nabe: «Racalaʼdxeʼ, peru qué zanda diʼ chaaʼ. Qué gápadiaʼ zapatu». Guzidu ti par zapatu stibe, ne yenebe laadu. Gudiʼdiʼ stale iza, naa ne Maxine yegánnadu Betel de Brooklyn lu iza 1972. Raqué bidxiña ti hermana ni nacubi guca graduar lu Scuela stiʼ Galaad laadu ne na: «Qué gánnatu tu naa, njaʼ. Naa nga dxaapahuiiniʼ de Pastillo ni qué gapa zapatu que». Naca si ni Hilda, ne maʼ chebe Ecuador ra biseendacabe laabe gucheechebe diidxaʼ. Guizáʼ biéchedu dede bíʼnadu.

Iza 1960 gunábacabe laadu gúnidu dxiiñaʼ ra sucursal de Puerto Rico, guyuu ni ndaaniʼ ti edificiu de chupa pisu ndaaniʼ guidxi Santurce (San Juan). Ca dxi yendadu que, Lennart Johnson ne naa bínidu stale de ca dxiiñaʼ raca raqué. Laabe ne xheelabe nga ca primé Testigu ni guyuu República Dominicana, laacabe yendácabe Puerto Rico iza 1957. Despué, Maxine biʼniʼ tender suscripción, ne rindá jma de ti mil ra nuube guiráʼ semana. Ne riuuláʼdxibe gúnibe ni, purtiʼ riníʼ íquebe guiráʼ ca binni ni chiguicaa guendaró espiritual.

Para gacanenu xcaadxi binni nga dxiiñaʼ raca Betel, ne guizáʼ riuuladxeʼ guneʼ ni. Peru laaca ridxaagalú binni guendanagana. Casi dxi guca primé asamblea internacional ndaaniʼ guidxi Puerto Rico (1967), guizáʼ bidxagaʼ runi guiráʼ dxiiñaʼ gupaʼ. Beeda Nathan Knorr asamblea que, dxiqué laabe nga ruuyabe dxiiñaʼ ni runi ca testigu stiʼ Jiobá lu guidubi Guidxilayú. Ruzulube qué nuyubeʼ carru para nicaa ca misioneru ni gueeda asamblea que, nécaxa naa bineʼ ni. Nadipaʼ modo guníʼnebe naa ne nabe qué nibézadibe ñuneʼ zaqué. Qué ninayadiáʼ nutaleniáʼ laabe diidxaʼ, peru guníʼ iqueʼ cadi jneza diʼ modo cayuni juzgarbe naa ne qué ñuaadiáʼ galán ti tiempu pur ni bíʼnibe que. Peru ora biiyadu laabe sti biaje la? biʼniʼ invitarbe laadu ra cuartu stibe ne bíʼnibe ti guendaró.

Dxi gulézadu Puerto Rico, stale biaje yegannaʼ familia stinneʼ Inglaterra. Qué niná diʼ bixhozeʼ niziidiʼ ni dxandíʼ zeeda lu Biblia dxi biziideʼ ni naa ne jñaaʼ. Peru gatigá runi invitar jñaaʼ ca betelita ni chigudii discursu ra congregación stibe ra yoo. Ne biiyaʼ bixhozeʼ qué rudxiibaʼ ca superintendente que laacaʼ ne pabiáʼ maʼ gadxé laacabe de ca xaíque stiʼ xcaadxi religión ni nabé bichiichicaʼ laabe raca chupa chonna iza ante. Peru bedandá dxi guyuunísabe casi testigu stiʼ Jiobá lu iza 1962.

Naa ne Maxine ndaaniʼ guidxi Puerto Rico dxi nacubi bichaganadu ne dxi bisaadu 50 iza de bichaganadu lu 2003.

Guti Maxine, xheelahuiineʼ que, lu 2011. Guizáʼ racalaʼdxeʼ guʼyaʼ laabe ora guibánibe sti biaje. ¡Nabé riecheʼ guiníʼ iqueʼ zuuyaʼ laabe! Cincuenta y ocho iza nga gulezaniáʼ xheelaʼ, guiráʼ ca iza ca bidúʼyadu pabiáʼ bidale xquidxi Jiobá ndaaniʼ guidxi Puerto Rico: primé que guyuu 650 Testigu, despué maʼ gúcacabe 26,000. Ne lu iza 2013, maʼ sucursal de Estados Unidos biiyaʼ dxiiñaʼ ni raca Puerto Rico, ne biseendacabe naa Wallkill (Nueva York). Guyuaaʼ lu ca isla que sesenta iza, despué maʼ bineʼ sentir nacaʼ ti puertorriqueño casi coquí, ti bidxiʼ huiiniʼ de raqué ni nabé runibiáʼcabe laa, ora zixhinni ruundame «coquí, coquí». Peru bedandá dxi bichaacabe naa.

«NADXII DIOS NI RUDII NI LAA DE IDUBI LADXIDÓʼ»

Dede yanna nuaaʼ Betel cayuneʼ xhiiñaʼ Dios. Maʼ napaʼ jma de 90 iza, dxiiñaʼ stinneʼ nga uguaaʼ gana ca betelita casi ti pastor espiritual. Nácabe maʼ gunieniáʼ jma de xhoopaʼ gayuaa hermanu dede dxi bedandayaʼ Wallkill. Nuu tu huayeda ra nuaaʼ para gabi naa ca guendanagana napa, o ni napané binnilidxi, xcaadxi rinabadiidxaʼ naa ximodo guibani binni nayecheʼ Betel ne nuu tu nacubi bichaganáʼ rinábacaʼ conseju naa de guendaxheelaʼ. Caadxi de laacabe maʼ zecaʼ de precursor. Guirácabe rucaadiagaʼ, ne ora guuyaʼ zanda la? rabeʼ laacabe: «“Nadxii Dios ni rudii ni laa de idubi ladxidóʼ”. Nga runi biechené xhiiñaluʼ, purtiʼ para Jiobá ni» (2 Corintios 9:7).

Para guibáninu nayecheʼ Betel: naquiiñeʼ guiníʼ íquenu xiñee risaca ni cayúninu. Zacá naquiiñeʼ gúninu lu intiica dxiiñaʼ guicaanu. Guiráʼ dxiiñaʼ ni raca Betel sagradu cani. Guiráʼ nga racané «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» para gudii guendaró espiritual ca hermanu ni nuu lu guidubi Guidxilayú (Mateo 24:45). Ra tiica gúninu xhiiñaʼ Jiobá, zanda gusisácanu laabe. Naquiiñeʼ chuʼnu nayecheʼ ora gúninu ni guinabaʼ Dios laanu, purtiʼ «nadxii Dios ni rudii ni laa de idubi ladxidóʼ».

^ párrafo 13 Biree historia stiʼ Leonard Smith lu Torre stiʼ ni rapa 15 de abril 2012.