Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Guendaxheelaʼ: Modo bizulú ni ne xi para ni

Guendaxheelaʼ: Modo bizulú ni ne xi para ni

«De raqué guníʼ Jiobá Dios: “Cadi galán diʼ chuʼ hombre stubi si. Chiguneʼ tobi ni gacané laabe [...]”» (GÉNESIS 2:18).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 36 NE 11

1, 2. a) Ximodo gutastí guendaxheelaʼ. b) Xi zándaca biene Adán ne Eva de guendaxheelaʼ sticaʼ. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

NORMAL nga guichaganáʼ binni. Peru, ximodo bizulú guendaxheelaʼ, ne xi para gutastí ni. Gánnanu ni zacané laanu guidúʼyanu guendaxheelaʼ ne ca ndaayaʼ redané ni modo ruuyaʼ Dios cani. Bizáʼ si Dios Adán, gunabaʼ laabe quíxhebe lá guiráʼ maniʼ. Biiyaʼ Adán napa guiráʼ ca maniʼ que pareja stiʼ, peru laabe bidiibe cuenta qué gápabe pareja stibe, «tobi biáʼsipeʼ para laabe» (Génesis 2:20). Ngue runi, bisisiaasiʼ Dios Adán ne guxha ti xcustiabe. Né custiá riʼ nga bizáʼ Dios ti gunaa para Adán ni beeda gaca xheelaʼ. Zacá nga gutastí guendaxheelaʼ. Biblia na: «Ndiʼ huaxa naca de dxita stiʼ ca dxita ladeʼ ne beela de beela ladeʼ. Ne zaree labe Gunaa, purtiʼ de hombre bireebe. Nga runi zusaana hombre bixhoze ne jñaa, ne naquiiñeʼ guicanú xheelaʼ, ne gueeda gácacabe ti beela si» (Génesis 2:23, 24). Racá ridúʼyanu zeeda gaca guendaxheelaʼ ti regalu stiʼ Jiobá.

2 Stale iza despué, guníʼ Jesús ca diidxaʼ guníʼ Jiobá ndaaniʼ jardín de Edén que: «Pur nga runi zusaana hombre bixhoze ne jñaa, ne zadxaaga xheela ne zaca ca tobi si» (Mateo 19:4, 5). Cumu biquiiñeʼ Dios ti biní xcustiá Adán para bizáʼ Eva la? nga runi zándaca biene pareja riʼ racalaʼdxiʼ Jiobá chuʼcaʼ juntu. Qué lica ñacalaʼdxiʼ Jiobá ñaca divorciar binni de xheelaʼ, ninca ñapa binni chupa chonna xheelaʼ.

GUDIXHESTÍ JIOBÁ GUENDAXHEELAʼ PARA GACA NI NAGUIXHE IQUE

3. Gunáʼ nga tobi de ca razón para gudixhestí Dios guendaxheelaʼ.

3 Nabé nayecheʼ bibaniné Adán xheelaʼ, gunaa ni gulee labe laa Eva. Beeda gaca gunaa que tobi ni gacané laabe ne biáʼsipeʼ para laabe. Nga riníʼ gupa Eva caadxi cualidad ni qué gapa Adán peru caquiiñeʼ cani para guibani familia stícabe galán. Guirópacabe, Adán ne Eva, ñácacabe ti pareja ni nibani nayecheʼ (Génesis 2:18). Gutastí guendaxheelaʼ para ti cosa nabé risaca, guidale binni lu Guidxilayú (Génesis 1:28). Neca ñannaxhii binni bixhoze ne jñaa la? despué nusaana laacabe para nichaganáʼ ne ñapa familia stiʼ. Zacá nga nidxá binni lu guidubi naca Guidxilayú ne ñúnicaʼ ni ti paraísu.

4. Xi bizaaca primé guendaxheelaʼ que.

4 Adán ne Eva, primé guendaxheelaʼ ni guyuu que, maʼ qué nibézacaʼ galán purtiʼ qué nuzuubacaʼ stiidxaʼ Jiobá. Bisiguii Binidxabaʼ, «beenda yooxho» que, Eva ne gudxi laabe zánnabe xii nga cosa galán ne xii nga cosa malu pa gobe cuananaxhi cá lu «yaga stiʼ guendananna ni jneza ne ni cadi jneza» que. Qué ñuni respetar Eva xheelaʼ casi xaíque, purtiʼ qué niniʼné laabe ante ñó cuananaxhi que. Ne qué nuzuubaʼ Adán stiidxaʼ Dios ora gudó cuananaxhi bidii xheelaʼ laa (Apocalipsis 12:9; Génesis 2:9, 16, 17; 3:1-6).

5. Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Adán ne Eva laanu.

5 Ora gunabadiidxaʼ Jiobá Adán xiñee gudó cuananaxhi que la? bigaaniʼ donda xheelaʼ. Sicaríʼ guniʼbe: «Gunaa ni bidiiluʼ chuʼné naa que nga bidii naa cuananaxhi stiʼ yaga que, ne pur nga gudahuaʼ ni». Ne Eva bigaaniʼ donda beendaʼ que purtiʼ bisiguii laabe (Génesis 3:12, 13). ¡Qué lica risaca ca razón bidiicabe! Qué nuzuubaʼ Adán ne Eva diidxaʼ ne bicaalucaʼ Dios. Ngue runi, guníʼ Jiobá záticabe. Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Adán ne Eva laanu yaʼ. Pa racalaʼdxiʼ ca guendaxheelaʼ guibánicaʼ galán la? naquiiñeʼ gudxiilúcabe intiica guendanagana gápacabe pur ni gúnicabe.

6. Ximodo nusiéneluʼ Génesis 3:15.

6 Neca biʼniʼ Binidxabaʼ ni racalaʼdxiʼ ndaaniʼ Edén que la? gudixhe Jiobá modo gapa binni ti esperanza despué. Laani nga esperanza ni cá lu primé profecía ni zeeda lu Biblia. Biblia na: «Ne zucaaʼ lii ne gunaa ca gacananaláʼdxisaatu, ne zaqueca descendencia stiluʼ ne descendencia stibe. Laa zucaache íqueluʼ ne lii zuninaluʼ xatini ñee» (Génesis 3:15). Profecía riʼ na zaquiiñeʼ Jiobá «descendencia» stiʼ ti «gunaa» para gunitilú Binidxabaʼ. Nuu millón de ángel ni runi ni jneza guibáʼ ne nuucaʼ tobi si né Dios. Nga runi na Biblia zeeda gácacabe casi xheelaʼ Jiobá. Ládecabe nga gulí Jiobá tobi para gunitilú Binidxabaʼ ti ganda gapa ca binni ni guzuubaʼ diidxaʼ ni biniti Adán ne Eva. Guiráʼ binni guzuubaʼ diidxaʼ zanda guibánicaʼ sin qué chuʼ dxi gáticaʼ lu Guidxilayú, casi gudixhe Jiobá nibani binni dede primé que (Juan 3:16).

7. a) Xi bizaaca ca guendaxheelaʼ dede dxi bicaalú Adán ne Eva Dios. b) Xiná Biblia naquiiñeʼ guni hombre ne gunaa ni maʼ bichaganáʼ.

7 Ra bicaalú Adán ne Eva Dios gúpacaʼ stale guendanagana lu xquendaxheelacaʼ ne zaqueca bibani ca guendaxheelaʼ ni beeda despué. Guidúʼyanu ti ejemplu. Eva ne guiráʼ gunaa nabé zápacaʼ yuubaʼ ora gápacaʼ xiiñicaʼ. Ne guiráʼ ora zuyúbicaʼ gusihuinni xheelacaʼ pabiáʼ nadxii laacaʼ. Ne zuni mandar hombre xheelaʼ ne nuu de laacaʼ dede zuninacaʼ laacabe, casi runi stale hombre yanna (Génesis 3:16). Biblia na ribeza Jiobá gannaxhii ca hombre familia stiʼ casi xaíque ne ribézabe guni respetar gunaa xheelaʼ casi xaíque stiʼ (Efesios 5:33). Ora racanesaa ca xpinni Cristu ni maʼ bichaganáʼ la? maʼ qué rápacaʼ stale guendanagana.

HISTORIA STIʼ GUENDAXHEELAʼ DEDE ADÁN HASTA DXI BIABA NISAGUIÉ NAROʼBAʼ

8. Bisiene historia stiʼ guendaxheelaʼ dede tiempu stiʼ Adán hasta dxi biaba nisaguié naroʼbaʼ que.

8 Gupa Adán ne Eva xiiñiʼ ante gatiʼ (Génesis 5:4). Primé xiiñicabe nga Caín. Bichaganáʼ Caín ti gunaa de familia stiʼ. Tobi de cani zá de Caín nga Lamec, primé hombre ni na Biblia gupa chupa xheelaʼ (Génesis 4:17, 19). Dede ca dxi stiʼ Adán hasta ca dxi stiʼ Noé, chupa chonna binni si nga biʼniʼ adorar Jiobá. Caadxi de ca binni bizuubaʼ diidxaʼ nga Abel, Enoc, ne Noé ne familia stiʼ. Biblia cayabi laanu xi biʼniʼ caadxi ángel ca dxi stiʼ Noé: «Bizulú biiyacaʼ pabiáʼ sicarú xiiñidxaapaʼ ca binni que». Laaca ruzeeteʼ Biblia bichaganáʼ ca ángel riʼ stale de ca gunaa que. Cumu cadi guyáʼ ca ángel que para guichaganacaʼ binni la? guca ca xiiñicabe gigante ne malu, Biblia na lácabe nefilim. Dxiqué, «bidale guendaquéiquiiñeʼ ni cayuni binni ndaaniʼ guidxilayú riʼ» ne puru si cosa malu riníʼ ique binni tiempu que (Génesis 6:1-5).

9. a) Xi biʼniʼ Jiobá ca binni malu ni bibani ca dxi stiʼ Noé. b) Xi rusiidiʼ ni bizaacacabe que laanu.

9 Guníʼ Jiobá zusaba ti nisaguié naroʼbaʼ lu Guidxilayú para gunitilú guiráʼ binni malu. Guyé Noé ra nuu ca binni que para gabi laacabe xi chiguizaaca. Nga runi na Biblia guca Noé ti hombre ni gudxi binni guni ni jneza (2 Pedro 2:5). Peru qué nucaadiaga ca binni que Noé purtiʼ jma cá íquecaʼ gúnicaʼ ca cosa ni maca runi binni, casi guichaganacaʼ. Jesús guníʼ zaca ca dxi nabáninu riʼ casi ca dxi bibani Noé (biindaʼ Mateo 24:37-39). Yanna riʼ, runi predicarnu para gábinu binni chigunitilú Jiobá guiráʼ binni malu. Peru stale binni qué rulabi laanu ora maʼ zitídxinu laacaʼ de ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu stiʼ Dios. Xi rizíʼdinu de ni bizaaca ca dxi biaba nisaguié naroʼbaʼ que yaʼ. Cadi gusisácanu guendarichaganáʼ ne guendarapa xiiñiʼ jma dede gusiáʼndanu maʼ gaxha nuu dxi stiʼ Jiobá.

HISTORIA STIʼ GUENDAXHEELAʼ DEDE DXI BIABA NISAGUIÉ NAROʼBAʼ HASTA TIEMPU STIʼ JESÚS

10. a) Ximodo biiyacabe chuʼné binni ni cadi xheelaʼ dxiqué. b) Xi ejemplu galán bidii Abrahán ne Sara lu xquendaxheelacaʼ.

10 Noé ne guionnaʼ xiiñiʼ ti xheelasícabe nga gúpacabe. Peru despué de biaba Nisaguié Naroʼbaʼ que, stale hombre gupa chupa chonna xheelaʼ. Dxiqué, lu stale cultura biaa binni chuʼné ni cadi xheelaʼ. Dede rúnicabe zaqué para guni adorárcabe ca dios stícabe. Dxi yendeza Abrahán ne Sara ndaaniʼ guidxi Canaán, biiyacabe qué runi respetar ca binni que xquendaxheelacaʼ ne riuunecaʼ stobi. Ngue runi binitilú Jiobá guidxi Sodoma ne Gomorra. Peru maʼ gadxé guca Abrahán que ca binni que. Jneza bíʼnibe xhiiñabe casi xaíque ndaaniʼ lídxibe. Ne Sara bidii ti ejemplu galán, purtiʼ biʼniʼ respetar xheelaʼ (biindaʼ 1 Pedro 3:3-6). Abrahán biyubi guidxaaga xiiñibe, Isaac, ti gunaa ni runi adorar Jiobá. Despué laaca zaqueca biʼniné Isaac Jacob xiiñiʼ. De ca xiiñiʼ Jacob nga zá 12 tribu stiʼ Israel.

11. Ximodo gucané Ley ni gucuaa Moisés que ca israelita.

11 Gudiʼdiʼ si tiempu, biʼniʼ Jiobá ti pactu né guidxi Israel o ti acuerdu. Bidii Jiobá laacabe Ley gucuaa Moisés, gucané ni laacabe chúʼcabe galán né Dios. Gucuaacabe ley ni gucané laacabe lu xquendaxheelacabe, casi cadi gápacabe chupa chonna xheelacabe. Laaca guyuu ti ley ra na cadi guichaganácabe ca binni ni runi adorar ca dios falsu. Biblia na: «Cadi gucheelaluʼ ca xiiñiluʼ ne ca xiiñicabe. Cadi gudiiluʼ ca xiiñidxaapaluʼ para ca xiiñicabe, ne cadi guicaaluʼ ca xiiñidxaapacabe para ca xiiñiluʼ. Purtiʼ laacabe zuxhélecabe ca xiiñiluʼ de sananda naa para gúnicabe ni na xcaadxi dios; ne xiana stiʼ Jiobá dxandipeʼ ziaba luguiatu, ne nagueenda zunitilube laatu» (Deuteronomio 7:3, 4). Ora gapa chupa binni ni maʼ bichaganáʼ xiixa guendanagana la? racané ca ancianu laacaʼ. Laaca guyuu ley ni gucané laacabe cadi gucheenécabe xheelacabe, cadi gácacabe celoso ne cadi guiníʼ íquecabe mal de xheelacabe. Guyuu caadxi ley ni rudii lugar gaca divorciar tuuxa de xheelaʼ peru laaca gupa cani hombre ca ne ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, zanda gaca divorciar ti hombre de xheelaʼ pa guʼyaʼ «xiixa ni cadi jneza de laabe» (Deuteronomio 24:1). Casi xii nga «ni cadi jneza» yaʼ. Qué rusiene diʼ Biblia ni. Peru qué zanda diʼ iquiiñe hombre intiica si ra guchee xheelaʼ para si gaca divorciar de laabe (Levítico 19:18).

CADI LICA GUCHÉʼNENU XHEELANU

12, 13. a) Ximodo biʼniʼ tratar ca judíu xheelacaʼ tiempu bibani Malaquías. b) Xi raca pa tuuxa ni maʼ guyuunisa chuʼné tuuxa ni cadi xheelaʼ ne guichaganáʼ laabe.

12 Ca dxi bibani profeta Malaquías, guca divorciar stale judíu de xheelacaʼ pur intiica si cosa. Guca divorciárcabe para ganda guichaganácabe ca gunaa ni jma nahuiiniʼ o cani qué runi adorar Jiobá. Ne ca dxi stiʼ Jesús, laaca zaqueca cayuni ca hombre que, raca divorciarcaʼ de xheelacaʼ pur intiica si cosa (Mateo 19:3). Guca nanalaʼdxiʼ Jiobá modo guca divorciárcabe, purtiʼ cadi zaqué diʼ nga na Ley. Biblia na: «Purtiʼ nanaladxeʼ gaca divorciar binni —na Jiobá Dios stiʼ Israel— ne ni riuu lu guendaridinde —na Jiobá stiʼ ca ejércitu—. Ne lagapa laatu ne ni riníʼ íquetu ne cadi gácatu binni ni runi traicionar» (Malaquías 2:16).

13 Yanna riʼ, cadi jneza diʼ nga gucheené ti xpinni Jiobá xheelaʼ. Huaxiéʼ raca ni bizéʼtenu riʼ. Peru guiníʼ íquenu de tuuxa ni maʼ guyuunisa ne maʼ bichaganáʼ peru guyuuné sti binni ne guca divorciar para guichaganáʼ laabe. Pa qué gaca arrepentirbe la? zaca expulsarbe ti chuʼ congregación nayá (1 Corintios 5:11-13). Pa racaláʼdxibe guibiguétabe la? naquiiñeʼ gusihuínnibe dxandíʼ maʼ guca arrepentirbe (Lucas 3:8; 2 Corintios 2:5-10). Pabiáʼ tiempu naquiiñeʼ tiidiʼ para guibiguétabe ndaaniʼ congregación yaʼ. Cadi nexheʼ diʼ pabiáʼ tiempu. Peru zanda tiidiʼ biaʼ ti iza o jma para gusihuinni tuuxa ni bichee dxandíʼ maʼ guca arrepentir ti ganda guibiguetaʼ ndaaniʼ congregación. Neca guibiguétabe napa xidé guzuhuaabe nezalú tribunal stiʼ Dios (Romanos 14:10-12; biiyaʼ La Atalaya 15 de febrero iza 1980, yaza 29 ne 30).

MODO NAQUIIÑEʼ GUIBANI CA GUENDAXHEELAʼ NI NACA XPINNI CRISTU

14. Xi para gucané Ley que ca israelita.

14 Ca israelita que yenándacaʼ Ley gucuaa Moisés jma de 1,500 iza. Stale modo gucané Ley que laacabe. Gucané ni laacabe guni chaahuicabe guendanagana ni gúpacabe né familia stícabe. Laaca gucané ni laacabe laga guedandá Mesías (Gálatas 3:23, 24). Ora gutiʼ Jesús la? maʼ qué niquiiñeʼ Ley que. De raqué biʼniʼ Dios ti acuerdu nacubi né ca xpinni (Hebreos 8:6). Peru acuerdu riʼ maʼ qué nudii lugar ñúnicabe xcaadxi cosa ni bidii Ley ni gucuaa Moisés que lugar gúnicabe.

15. a) Xii nga nexheʼ guni ca guendaxheelaʼ ni naca xpinni Cristu. b) Pora nga zanda gaca divorciar ti xpinni Cristu.

15 Ti dxi gunabadiidxaʼ ca xaíque yuʼduʼ stiʼ ca judíu que Jesús xiixa de guendaxheelaʼ. Jesús gudxi laacabe dxandíʼ bidii Ley ni gucuaa Moisés que lugar gaca divorciar ca israelita, peru cadi ngue diʼ nga ni gucalaʼdxiʼ Jiobá ora gudixhestí guendaxheelaʼ (Mateo 19:6-8). Ni guniʼbe riʼ bisihuinni naquiiñeʼ chinanda ca xpinni Cristu modo maca gudixhe Dios guibani ca guendaxheelaʼ (1 Timoteo 3:2, 12). Cani maʼ bichaganáʼ la? «zaca ca tobi si», nga runi zabézacabe juntu ne qué ziuu dxi guixélecabe. Para guibánicabe tobi si la? naquiiñeʼ gannaxhiicabe Jiobá ne gannaxhiisaacabe. Cani gaca divorciar de xheelaʼ, neca qué ñuuné xheelabe stobi la? qué zanda guichaganabe sti biaje (Mateo 19:9). Tuuxa ni bicheené xheelaʼ laa zanda quixhe ique guni perdonar xheelaʼ. Ngapeʼ nga biʼniʼ profeta Oseas né Gómer xheelaʼ. Ne zacaca biʼniʼ Jiobá né ca israelita ni guca arrepentir (Oseas 3:1-5). Pa tuuxa ganna bicheené xheelaʼ laa ne gatané laabe sti biaje la? nga riníʼ maʼ biʼniʼ perdonar laabe. Ne pur nga maʼ gastiʼ nin ti razón lu Biblia para gaca divorciárcabe.

16. Xi guníʼ Jesús de ca xpinni Cristu ni guiaana sin guichaganáʼ.

16 Jesús guníʼ zanda gaca divorciar ti guendaxheelaʼ ni naca xpinni Cristu ora si gatané xheelaʼ sti binni. Óraque guniʼbe de «cani ma nexhe ni para laa» guiaana sin guichaganáʼ. Ne laaca guniʼbe: «Cani zanda guiaana sin ichaganá la? cadi ichaganáʼ» (Mateo 19:10-12). Stale xpinni Cristu riguixhe íquecaʼ guiaanacaʼ sin guichaganacaʼ purtiʼ qué racaláʼdxicaʼ guchiiñaʼ sti cosa laacaʼ laga cayúnicaʼ xhiiñaʼ Jiobá. Ne galán gábinu laacabe biaʼsi nga ni gudixhe íquecabe gúnicabe.

17. Xi zacané ti xpinni Cristu para quixhe ique guichaganáʼ o cadi guichaganáʼ.

17 Xi zacané ti xpinni Cristu para quixhe ique guichaganáʼ o cadi guichaganáʼ. Naquiiñeʼ guiníʼ íquebe pa zanda guibánibe nayecheʼ sin guichaganabe. Apóstol Pablu guníʼ jma jneza guiaana binni solteru. Peru laaca guniʼbe maʼ stale binni cayuuné ni cadi xheelaʼ. Ngue runi guniʼbe: «Jma galán cada hombre gapa xheelaʼ, ne zaqueca cada gunaa gapa xheelaʼ». Ne laaca guniʼbe: «Peru pa qué ganda guiaana ca stubi ca la? zaa ichaganá caʼ, purti jma galán ichaganá cabe pa qué ganda guni huantar cabe stubi cabe». Nga runi, zanda quixhe ique tuuxa guichaganáʼ para cadi gucaa deseu sexual stiʼ laa gaca masturbar o para cadi gucaa ni laa chuʼné tuuxa. Neca zacá, naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuiʼ ca solteru pa dxandíʼ maʼ nápacaʼ iza para guichaganacaʼ. De raqué nabe: «Peru pa tuuxa guiníʼ ique cadi jneza modo cayuni purtiʼ caʼruʼ guichaganáʼ, ne pa maʼ gudíʼdibe tiempu ra nabé ruquiinde ca joven chuʼné tuuxa la? zaa guni ni racalaʼdxiʼ, cadi cuchee. Guichaganabe, purtiʼ zacá nga naquiiñeʼ gaca ni» (1 Corintios 7:2, 9, 36TNM; 1 Timoteo 4:1-3). Peru cadi naquiiñeʼ gábinu tuuxa joven guichaganáʼ purtiʼ si maʼ rapa gana gatané tuuxa, neca normal ni para ca joven. Xiñee cadi naquiiñeʼ gúninu zacá yaʼ. Purtiʼ zándaca caʼruʼ chuʼbe listu para gúnibe guiráʼ ca dxiiñaʼ ni naquiiñeʼ guni ca binni ni maʼ bichaganáʼ.

18, 19. a) Xi caquiiñeʼ para guzulú ti guendaxheelaʼ galán. b) Xi chiguizíʼdinu lu sti tema ca.

18 Xi caquiiñeʼ para guzulú ti guendaxheelaʼ galán yaʼ. Caquiiñeʼ chúʼnisa hombre ca ne gunaa ca ne gannaxhiicabe Jiobá de guidubi ladxidóʼcabe. Laaca naquiiñeʼ gannaxhiisaacabe stale ti gápacabe gana cuézacabe juntu biaʼ dxi guibánicabe. Zaguu Jiobá ndaayaʼ laacabe purtiʼ zinándacabe conseju stibe de guichaganácabe «ti xpinni Señor» (1 Corintios 7:39). Ne galán ziuu xquendaxheelacabe pa chinándacabe ca conseju zeeda lu Biblia.

19 Maʼ nuunu lu ca últimu dxi, ne stale binni qué gapa ca cualidad ni caquiiñeʼ para guibaninecaʼ xheelacaʼ galán (2 Timoteo 3:1-5). Lu sti tema ca zadúʼndanu de ca principiu ni zeeda lu Biblia ni zanda gacané ca xpinni Cristu guibaninecaʼ xheelacaʼ nayecheʼ neca gápacaʼ guendanagana. Zacané nga laacabe sácabe lu neza ra zacaacabe guendanabani ni qué zaluxe (Mateo 7:13, 14).