Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ximodo zanda guibani ca guendaxheelaʼ ni naca xpinni Cristu galán

Ximodo zanda guibani ca guendaxheelaʼ ni naca xpinni Cristu galán

«Naquiiñe ganaxhii hombre xheela casi nadxii laca laa, ne irá gunaa guni ni na xheelaʼ [o guni respetar xheelaʼ]» (EFESIOS 5:33).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 18 NE 3

1. Neca nabé nayecheʼ riuu binni ora nacubi guichaganáʼ, xi naquiiñeʼ gánnacabe zándaca guizaaca. (Biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

PRIMÉ biaje guʼyaʼ ti novio modo zuchaahuiʼ xnovia dxi xquendaxheelacaʼ la? guizáʼ riuu nayecheʼ. Dxi gúcacabe novio zeʼ dxi jma gunnaxhiisaacabe dede gudixhe íquecabe guichaganácabe ne biʼniʼ prometércabe qué lica zusaanacabe. Ne despué de xquendaxheelacabe naquiiñeʼ guchaacabe lu caadxi cosa ti ganda guibánicabe juntu. Cumu Jehová nga gudixhestí guendaxheelaʼ la? racalaʼdxiʼ guibani cani maʼ bichaganáʼ nayecheʼ ne chuʼcaʼ galán. Nga runi riquiiñebe Biblia para gudiibe conseju ni gacané laacaʼ (Proverbios 18:22). Peru binni imperfectu guiranu, nga runi na Biblia «zaca ni nagana para» cani guichaganáʼ, o zápacaʼ guendanagana (1 Corintios 7:28). Xi zanda guni ca xpinni Cristu ni maʼ bichaganáʼ ti cadi gápacaʼ stale guendanagana yaʼ. Ne xi zanda gúnicabe ti guibánicabe galán lu xquendaxheelacabe.

2. Xi guiráʼ modo naquiiñeʼ gannaxhiisaa ti guendaxheelaʼ.

2 Biblia rusiidiʼ nabé risaca nga gannaxhii binni. Nuu xcaadxi modo naquiiñeʼ gannaxhii cani maʼ  bichaganáʼ. Naquiiñeʼ gannaxhiicabe casi rannaxhii binni ti xhamigu ne gusihuínnicabe nadxiisaacabe casi modo naquiiñeʼ gannaxhiisaa ca guendaxheelaʼ. Ne pa nápacabe xiiñicabe, jmaruʼ si naquiiñeʼ gusihuínnicabe guendarannaxhii ni rapa binni familia stiʼ. Peru ni jma risaca para guibani ca guendaxheelaʼ galán nga gusihuínnicaʼ guendarannaxhii ni rápanu pur zinándanu ca principiu ni zeeda lu Biblia. Sicaríʼ guníʼ Pablu de guendarannaxhii: «Naquiiñe ganaxhii hombre xheela casi nadxii laca laa, ne irá gunaa guni ni na xheelaʼ [o guni respetar xheelaʼ]» (Efesios 5:33).

CA DXIIÑAʼ NI NAPA GUNAA NE HOMBRE NI MAʼ BICHAGANÁʼ

3. Pabiáʼ naquiiñeʼ gannaxhii ti guendaxheelaʼ.

3 Pablu bicaa: «Ne laatu, ca hombre ni ma bichaganáʼ, laganaxhii xheela tu cásica gunaxhii Cristu ca xpinni, dede bidii xpida pur laacaʼ» (Efesios 5:25). Yanna riʼ rinanda ca xpinni Cristu ejemplu stiʼ Jesús ora rusihuínnicaʼ nadxiisaacaʼ casi gunnaxhii Jesús ca discípulo stiʼ (biindaʼ Juan 13:34, 35; 15:12, 13). Pabiáʼ naquiiñeʼ gannaxhiisaa ca xpinni Cristu ni maʼ bichaganáʼ yaʼ. Naquiiñeʼ gannaxhiisaacabe dede gudiicabe xquendanabánicabe pur xheelacabe. Peru ora nápacabe guendanagana la? zándaca guiníʼ íquecabe cadi nadxiipécabe. Xi zanda gacané laacabe yaʼ. Gápacabe guendarannaxhii ni rápanu pur zinándanu ca principiu ni zeeda lu Biblia. Xiñee yaʼ. Sicaríʼ bisiene Pablu ni: «Ne pa nadxii lu laabe la? zuni huantar lu laabe ne zuni cre lu laabe. Intiica gueeda, nuu neu laabe tobi si ne qué zaree lu gana» ne «qué ziuu dxi initilú enda ranaxhii» (1 Corintios 13:7, 8). Cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laacabe biʼniʼ prometércabe zannaxhiisaacabe ne qué lica zusaanacabe. Nga zacané laacabe guyúbicabe gacané Jiobá laacabe ne guirópacabe gúnicabe stipa pur guni chaahuicabe intiica guendanagana gápacabe.

4, 5. a) Xi dxiiñaʼ napa hombre ni maʼ bichaganáʼ. b) Ximodo naquiiñeʼ guʼyaʼ gunaa dxiiñaʼ ni runi ndaaniʼ familia stiʼ. c) Xi biʼniʼ ti guendaxheelaʼ.

4 Pablu bisiene xii nga ca dxiiñaʼ napa hombre ne gunaa ni maʼ bichaganáʼ. Laabe guniʼbe: «Ne laatu, ca gunaa ni ma bichaganáʼ, lauzuuba stiidxa xheela tu casi ruzuuba tu stiidxa Señor. Purti xheela tu nga xaíque stitu, casi naca Cristu xaíque sti ca xpinni» (Efesios 5:22, 23). Peru cadi naquiiñeʼ guiníʼ ique gunaa qué risaca purtiʼ si naca xheelaʼ xaíque stiʼ. Sicaríʼ bisiene Jiobá dxiiñaʼ nabé risaca stiʼ ti gunaa: «Cadi galán diʼ chuʼ hombre stubi si. Chiguneʼ tobi ni gacané laabe, biáʼsipeʼ para laabe» (Génesis 2:18). Naquiiñeʼ gacané gunaa xheelaʼ para guni xhiiñaʼ jneza casi xaíque stiʼ familia. Ne naquiiñeʼ gannaxhii hombre xheelaʼ casi biʼniʼ Jesús, ni naca «xaíque sti ca xpinni». Ora guni hombre riʼ zacá la? runi sentir xheelaʼ cayápabe laa ne qué raca nagana para laa guni respetar laabe ne gacané laabe lu cani quixhe íquebe gúnibe.

5 Sicaríʼ guníʼ ti hermana láʼ Cathy: «Ante guichaganaʼyaʼ, stubeʼ raca mandar ne laca naa rapaʼ naa. Peru ra bichaganaʼyaʼ maʼ gupa xidé gupaʼ confianza xheelaʼ». Ruzeetebe guca ni nagana huiiniʼ para laabe, peru ni huayacané laabe chúʼnebe xheelabe tobi si nga gúnibe ca cosa ca casi riuulaʼdxiʼ Jiobá. [1] Ne sicaríʼ guníʼ xheelabe, Fred: «Maca raca nagana para naa quixheʼ iqueʼ xi guneʼ. Ne jma nagana ni lu ti guendaxheelaʼ purtiʼ maʼ chupa binni ni. Peru zeʼ dxi maʼ cadi naganapeʼ raca ni para naa, purtiʼ rinabaʼ Jiobá gacané naa ne rucaadiaʼgaʼ ni gabi xheelaʼ naa. Runeʼ sentir tobi si nuudu cayúnidu dxiiñaʼ».

6. Ximodo racané guendarannaxhii chuʼ ca guendaxheelaʼ tobi si ora gápacaʼ guendanagana.

6 Xi caquiiñeʼ para gaca ti guendaxheelaʼ naguidxi yaʼ. Biblia na: «Cadi ixhacalaʼdxi saa tu, ne laguni perdonar ni guni stobi laatu». Cumu imperfectu laacabe la? guirópacabe zucheecabe. Ora guizaaca nga galán gúʼyacabe xi rusiidiʼ ni laacabe, casi pa rusiidiʼ ni laacabe guni perdonarsaacabe ne gusihuínnicabe guendarannaxhii ni rápanu pur zinándanu ca principiu ni zeeda lu Biblia. Ne Biblia na pur guendarannaxhii «zaca pe tu tobi si» (Colosenses 3:13, 14). Cani maʼ bichaganáʼ zanda zusihuínnicaʼ nadxiicaʼ ora gápacaʼ paciencia ne gácacaʼ nachaʼhuiʼ, ne cadi guidaacaʼ xiana (1 Corintios 13:4, 5). Ora gápacabe xiixa guendanagana, naquiiñeʼ guni chaahuicabe ni nagueendaca ante guiluxe dxi (Efesios 4:26, 27). Nabé riquiiñeʼ nga cadi gudxiibaʼ binni laa ne gapa valor para guiníʼ: «Biʼniʼ perdonar naa pur binenaʼyaʼ lii». Ora rinabaʼ binni guni perdonárcabe laa la? racané ni gaca chaahuiʼ guendanagana sticaʼ ne jma riuucaʼ tobi si.

NABÉ RISACA GAPASAACABE CARIÑU LAACABE

7, 8. a) Xi conseju cudii Biblia de relación sexual. b) Xiñee naquiiñeʼ guni tratar binni xheelaʼ né cariñu.

7 Biblia rudii conseju galán ni zanda gacané ca guendaxheelaʼ gánnacaʼ ximodo nga jma jneza gúʼyacaʼ relación sexual (biindaʼ 1 Corintios 7:3-5). Cásica hombre ne zaqueca gunaa, nabé risaca guiníʼ ique xi runi sentir xheelaʼ ne xi caquiiñeʼ xheelaʼ. Pa qué gusihuinni hombre riʼ napa cariñu xheelaʼ la? jma zaca nagana para xheelabe chuʼ nayecheʼ ora gatanebe laa. Sicaríʼ cayabi Biblia ca hombre ni maʼ bichaganáʼ: «Lauyubi modo guiene tu xheela tu» (1 Pedro 3:7). Cadi naquiiñeʼ guni obligarcaʼ xheelacaʼ gatané laacaʼ. Naquiiñeʼ guiale de guirópacabe gúnicabe ni. Ne stale biaje la? hombre ca nga ni jma racalaʼdxiʼ gapa relación sexual que gunaa ca. Peru naquiiñeʼ gúnicabe ni ora napa guirópacabe gana.

8 Cadi caníʼ diʼ Biblia xi clase o pabiáʼ cariñu nga naquiiñeʼ guni binni xheelaʼ ora maʼ nuucaʼ stúbicaʼ. Peru rusiidiʼ Biblia risaca nga guni binni cariñu xheelaʼ (El Cantar de los Cantares 1:2; 2:6). Nga rusihuinni naquiiñeʼ guni tratar ti xpinni Cristu xheelaʼ né cariñu.

9. Xiñee cadi jneza nga gusihuinni tuuxa rapa gana chuʼné sti binni ni cadi xheelaʼ.

9 Nuu tu laa maʼ cadi galán nabezané xheelaʼ o dede maʼ binitilú xquendaxheelaʼ purtiʼ ruuyaʼ pornografía o rusihuínnicaʼ racaláʼdxicaʼ chúʼnecaʼ sti binni ni cadi xheelacaʼ. Naquiiñeʼ gucáʼnanu ne gudxíʼlunu ca cosa ca. Pa nadxiinu Jiobá stale ne laaca nadxiinu binni la? qué zudiʼnu lugar chuʼ tuuxa o xiixa ni gacalaʼdxiʼ guxhiá xquendaxheelanu. Cadi naquiiñeʼ gúninu xiixa ni gusihuinni cayuni coquetearnu né tuuxa ni cadi xheelanu, purtiʼ zusihuínninu maʼ huaxiéʼ nadxiinu xheelanu pa gúninu zacá. Cadi guiaandaʼ laanu nanna Dios guiráʼ ni riníʼ íquenu ne ni rúninu. Nga zacané laanu chuuláʼdxinu gusiéchenu Jiobá jma ne cadi gusaananu xheelanu (biindaʼ Mateo 5:27, 28; Hebreos 4:13).

ORA CHUʼ GUENDANAGANA

10, 11. a) Panda binni cayaca divorciar yanna. b) Xi caníʼ Biblia de guixeleʼ binni de xheelaʼ. c) Xi zacané cani maʼ bichaganáʼ cadi guiníʼ íquecaʼ guixélecaʼ nagueendaca.

10 Nuu binni rusaana xheelaʼ o raca divorciar ora guʼyaʼ qué ganda guni chaahuicaʼ ca guendanagana naroʼbaʼ sticaʼ. Ndaaniʼ caadxi guidxi, jma de galaa de cani maʼ bichaganáʼ raca divorciarcaʼ. Dxandíʼ huaxiéʼ rizaaca ndiʼ lade ca testigu stiʼ Jiobá. Peru zeʼ ora jma stale guendaxheelaʼ Testigu cayápacaʼ guendanagana naroʼbaʼ.

11 Biblia na: «Cadi usaana gunaa xheelaʼ. Ne pa chuʼ ti gunaa usaana xheela la? napa xidé guiaana stubi, o pacaa la? ibigueta né xheelaʼ. Ne zaqueca hombre, cadi ilaa né xheelaʼ» (1 Corintios 7:10, 11). Nuu caadxi guendaxheelaʼ zándaca guiníʼ íquecaʼ qué zanda gaca chaahuiʼ guendanagana sticaʼ ne pur nga naquiiñeʼ gusaanacaʼ xheelacaʼ. Peru Jesús bisihuinni cadi guendariguite nga guixeleʼ binni de xheelaʼ. Guníʼsibe ni bizeeteʼ Dios de guendaxheelaʼ, guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Ni ma bichaaga Dios la? ma cadi indaa binni guidxilayú» (Mateo 19:3-6; Génesis 2:24). Nga rusihuinni racalaʼdxiʼ Jiobá chuʼ ca guendaxheelaʼ juntu (1 Corintios 7:39). Guiranu naquiiñeʼ gánnanu zabidxi Jiobá cuenta laanu pur cani rúninu. Gánnanu nga zacané laanu guni chaahuinu guendanagana gápanu nagueendaca, ante gaca ni jma naxoo.

12. Xi zándaca gucaa tuuxa ni maʼ bichaganáʼ guiníʼ ique guixeleʼ de xheelaʼ.

12 Xiñee rapa caadxi guendaxheelaʼ guendanagana naroʼbaʼ yaʼ. Nuu tu riuu triste o dede ridxiichi purtiʼ maʼ gadxé modo guníʼ ique nibaniné xheelaʼ. Stale biaje rápacabe guendanagana purtiʼ maʼ gadxé modo biniisicabe o purtiʼ gadxé gadxé ca sentimientu stícabe. Nuu biaje rápacabe guendanagana pur familia stiʼ xheelacabe, pur bueltu o pur modo gusiniisicabe xiiñicabe. Peru galán ridúʼyanu rudii stale de ca xpinni Cristu ni maʼ bichaganáʼ lugar gusiene Dios laacaʼ, nga runi randa runi chaahuicaʼ guendanagana sticaʼ.

13. Gunáʼ nga ca razón nuu para gusabixheelaʼ binni.

13 Nuu razón para gusabixheelaʼ binni. Huayuni caadxi de cani maʼ bichaganáʼ zacá purtiʼ qué rudii xheelaʼ ni iquiiñeʼ familia stiʼ, pur riguiñe xheelaʼ laa, riuu xquendanabani ra naxoo o dede racalaʼdxiʼ xheelaʼ guxheleʼ laa de Jiobá. Ora nadipaʼ guendanagana napa cani maʼ bichaganáʼ, naquiiñeʼ guinábacaʼ gacané ca ancianu laacaʼ. Napa ca ancianu stale experiencia ne zanda gacanecaʼ laacabe chinándacabe ca conseju stiʼ Dios. Ne pa guinabaʼ cani maʼ bichaganáʼ gudii Jiobá espíritu santu laacaʼ la? zanda chinándacaʼ ca principiu zeeda lu Biblia ne gápacaʼ ca cualidad ni naquiiñeʼ gapa ca xpinni Cristu (Gálatas 5:22, 23). [2]

14. Xi cayabi Biblia ca xpinni Cristu ni cadi Testigu xheelacaʼ.

14 Biblia na nuu caadxi razón para cadi gusabixheelaʼ binni neca qué runi adorar tobi de laacabe Jiobá (biindaʼ 1 Corintios 7:12-14). Ni cadi naca Testigu riʼ «ziuu ndaaya» purtiʼ cayuni xheelaʼ ni na Jiobá. Ne laaca zaguu Jiobá «ndaayaʼ» xiiñicabe. Sicaríʼ gudxi Pablu ca xpinni Cristu: «Purti zándaca ulá lu xheela lu, hermana. Zacaca lii, hermanu, zándaca ulá lu xheela luʼ» (1 Corintios 7:16). Nuu stale ejemplu galán stiʼ ca xpinni Cristu ni huayacané xheelaʼ gaca testigu stiʼ Jiobá.

15, 16. a) Xi conseju cudii Biblia ti gunaa ni cadi testigu stiʼ Jiobá xheelaʼ. b) Xi naquiiñeʼ guni ti xpinni Cristu pa xheelaʼ «ni qué runi cre» racalaʼdxiʼ gusaana laa.

15 Apóstol Pedru bidii conseju guiráʼ gunaa ni naca xpinni Cristu guni respetar xheelaʼ. Ne guniʼbe xiñee naquiiñeʼ gúnicaʼ zacá: «Pa nuu de laaca qué runi cre stiidxa Cristu la? zándaca iguudxi ra guʼya runi xheela jneza ne runi respetar laa. Ne zacá cadi naquiiñe iníʼ pe tu para ucuudxi tu laacaʼ». Ne laaca cayábibe ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ: «Laucaa ique gaca tu nachaʼhui ne binni, ne gaca tu nadóʼ, purti nga nga enda sicarú ni risaca nezalú Dios» (1 Pedro 3:1-4). Zacá jma zanda gacanécabe xheelacabe gaca Testigu que guiniʼnécabe laa guiráʼ ora de ni runi crécabe.

16 Peru, xi naquiiñeʼ guni ti xpinni Cristu pa xheelabe ni cadi Testigu riʼ gusaana laabe yaʼ. Biblia na: «Pa ma qué na ni qué runi cre cueza né xheela ni runi cre la? cadi uyubi modo ucueeza laabe, purti cadi guridxi Señor laanu para tinde nu» (1 Corintios 7:15). Racá ridúʼyanu cadi naquiiñeʼ guni obligar ti xpinni Cristu riʼ xheelaʼ guiaanané laa. Neca zuni sentir xpinni Cristu riʼ xcaadxi galán ra lidxi ora maʼ zeʼ xheelaʼ la? Biblia na qué zanda diʼ guichaganabe sti biaje. Zándaca ra tiidiʼ tiempu gacalaʼdxiʼ xheelabe guibiguetaʼ ne guni chaahuiʼ guendanagana gúpacabe. Ne despué zándaca dede gueeda gaca testigu stiʼ Jiobá.

XII NGA NI JMA RISACA LU TI GUENDAXHEELAʼ

Pa qué gusaana de guni adorarnu Jiobá la? zabáninu jma nayecheʼ lu xquendaxheelanu. (Biiyaʼ párrafo 17).

17. Xii nga ni jma naquiiñeʼ gusisaca ca xpinni Cristu ni maʼ bichaganáʼ.

17 Cumu maʼ nuunu ra «mayaca izaa xhi guidxilayú» la? «jma nagana» cayaca xquendanabáninu (2 Timoteo 3:1-5). Nga runi para gápanu laanu naquiiñeʼ gaca xhamígunu Jiobá. Pablu guníʼ: «Ma huaxiéʼ dxi riaadxa laanu. [...] Cani ma napa xheela la? guni xhiiña Dios biaʼ runi cani qué gapa xheelaʼ. [...] Ne cani caquiiñe de ni nuu ndaani guidxilayú ri la? cadi para nga si ibani caʼ» (1 Corintios 7:29-31). Cadi caníʼ diʼ Pablu cadi gulabi ti xpinni Cristu xheelaʼ. Peru, cumu nabáninu lu ca últimu dxi riʼ la? ni jma naquiiñeʼ gusisácanu nga guni adorarnu Jiobá (Mateo 6:33).

18. Ximodo zanda guibani ca xpinni Cristu ni maʼ bichaganáʼ nayecheʼ.

18 Ca dxi jma nagana riʼ, canitilú stale guendaxheelaʼ. Peru, ñee zanda guibani ca guendaxheelaʼ ca galán ne nayecheʼ la? Zanda pa chúʼcabe gaxha de Jiobá ne chúʼcabe gaxha de xquidxi, chinándacabe ca principiu ni zeeda lu Biblia ne gudiicabe lugar gusiene espíritu santu laacabe. Pa gúnicabe zacá la? qué zuxhélecabe «ni ma bichaaga Dios» (Marcos 10:9).

^ [1] (párrafo 5): Cadi zacapeʼ nga láʼ ca binni ni cuzeeteʼ tema riʼ.

^ [2] (párrafo13): Biiyaʼ libru Cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu, apéndice «Xi riníʼ Biblia de divorcio ne ora gusabixheelaʼ binni», yaza 219 dede 221.