Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¿Ñee zanda guibáninu jma xadxí pa guchaacabe información stiʼ ca célula la?

Racalaʼdxiʼ binni guibani jma xadxí

Racalaʼdxiʼ binni guibani jma xadxí

«Maʼ biiyaʼ dxiiñaʼ ni maʼ bidii Dios binni para gápacaʼ xi gúnicaʼ. Sicarú guiráʼ ni bizaʼbe ne bíʼnibe cani órapeʼ caquiiñeʼ gaca cani. Dede guluube tiempu ni qué gapa ra guiluxe ndaaniʼ ladxidóʼ binni» (Eclesiastés 3:10, 11).

¡AQUE sicarú ca diidxaʼ ni bicaa rey Salomón riʼ! Purtiʼ rusiénecani xiñee qué racalaʼdxiʼ binni gatiʼ. Cumu huaxiéʼ iza ribáninu la? nga runi ruyúbinu modo guibáninu jma xadxí. Biaʼ dxi huabani binni, huayuni stale cosa para ganda guibani jma xadxí.

Guzéʼtenu ejemplu stiʼ Gilgamés, rey de Sumeria. Nuu stale cosa ni ruzeeteʼ binni de hombre riʼ, peru tobi de laacani nga ni gucuá lu Epopeya de Gilgamés, luni cá biʼniʼ hombre riʼ ti viaje nabé peligroso para guidxela xiixa ni gudii laa guendanabani ni qué zaluxe, peru qué nidxélabe gastiʼ.

Ti binni ni nanna de química ndaaniʼ laboratorio stiʼ

Lu siglu cuatro ante de ca dxi stiʼ Jesús, gucalaʼdxiʼ caadxi hombre de China ni nanna de química nidxélacaʼ ti remediu para gueʼ binni ne zacá maʼ qué chuʼ dxi gatiʼ. Bíʼnicabe ti remediu o ti pócima ne guluucabe caadxi mercurio ne arsénico luni. Nácabe ruluíʼ si guti caadxi emperador chinu güeʼsicaʼ ni. Guyuu ti tiempu, biaʼ lu iza 500 ne 1,500 despué de ca dxi stiʼ Jesús, caadxi hombre de Europa ni nanna de química biyúbicaʼ modo ñanda ñó binni oro, cumu naguidxi ni ne rindaa para guinitilú ni la? zacaxácabe ñacaneni para nibani binni jma xadxí.

Cásica biyúbicabe ti remediu ni gudii guendanabani ni qué zaluxe dxiqué, yanna riʼ laaca cuyúbiruʼ caadxi científicu modo gucueezacaʼ de guioʼxhoʼ binni. Pur guiráʼ ni huayúnicabe riʼ rihuinni racaláʼdxiruʼ binni guidxela xiixa ni gucueeza de guioʼxhoʼ ne cadi gatiʼ. Peru ¿xi huadxélacabe yaʼ?

GULUU DIOS «TIEMPU NI QUÉ GAPA RA GUILUXE NDAANIʼ LADXIDÓʼ BINNI» (ECLESIASTÉS 3:10, 11).

¿XIÑEE RIÓXHONU?

Maʼ biaʼ 300 modo huasiene ca científicu xiñee rioʼxhoʼ binni ne rati. Lu ca últimu iza huadiʼdiʼ ca, huayuni caadxi científicu xiixa para ganda guibani ca célula stiʼ caadxi maniʼ ne ca célula stiʼ binni jma xadxí. Pur ni maʼ biʼniʼ ca científicu riʼ, rudii caadxi binni ricu laacabe bueltu para ganda guyubirúcabe ne gánnacabe xiñee rati binni. ¿Xi huayúnicabe yaʼ?

Cuyúbicabe cadi guioʼxhoʼ binni. Nuu caadxi científicu nacaʼ rioʼxhoʼ binni pur ti cosa ni nuu ndaaniʼ ca célula stiʼ binni ni láʼ telómero, rapa telómero riʼ información stiʼ ti célula cada biaje guidale, peru cada biaje gaca ndiʼ la? richucu telómero riʼ ne ra tidiʼ dxi la? maʼ qué randa ridale ca célula ca ne ruzulú rioʼxhoʼ binni.

Ti gunaa láʼ Elizabeth Blackburn, ni gucuaa ti premiu lu iza 2009 pur dxiiñaʼ biʼniʼ, laabe ne ca xpínnibe bidxélacabe enzima ni rucueeza de guichucu ca telómero ne guioʼxhoʼ ca célula. Peru laca laacabe guníʼcabe qué zanda diʼ gusigaa ca telómero riʼ xquendanabani binni.

Cuchaacabe información stiʼ ca célula. Ora rioʼxhoʼ ca célula stiʼ binni ne maʼ qué randa ridálecaʼ, maʼ gadxé señal ruseendacani ra nuu xcaadxi célula ni rapa xcuerpu binni, nga runi nuu tiru ridxá binni guí, riuubaʼ ladi ne raca huará. Cadi xadxí, bichaa caadxi científicu de Francia información stiʼ ca célula stiʼ caadxi binnigola, nuu de laacaʼ nápacaʼ jma de ti gayuaa iza. Ti profesor ni láʼ Jean-Marc Lemaître guníʼ, zanda gucueeza de guioʼxhoʼ ca célula ca pur dxiiñaʼ ni biʼniʼ.

¿ÑEE ZANDA GACANÉ CIENCIA GUIBANI BINNI JMA XADXÍ LA?

Nuu científicu ná, neca nuu tratamientu para cadi guioʼxhoʼ binni qué zanda diʼ guibani jma que biaʼ ribani binni yanna. Dede lu siglu diecinueve maʼ randa ribani binni xcaadxi xadxí purtiʼ maʼ biziidiʼ gusiá laa ne purtiʼ maʼ nuu medicina ni racané para cadi gaca huará binni ne ni rusianda. Stale científicu nacaʼ maʼ biaʼ riʼ si nga zanda guibani binni.

Raca biaʼ chonna mil gaayuʼ gayuaa iza, ti hombre ni bicaa Biblia láʼ Moisés guníʼ: «Ca dxi biaʼ ridxiña ca iza stinu nga setenta iza; ne pa naguidxi nuunu la? ochenta iza, peru puru si guendanagana ne yuubaʼ nga ca iza ca; ne nagueenda ridiʼdiʼ cani» (Salmo 90:10). Neca huayuni binni stale stipa para guibani jma xadxí, laaca si biaʼ guníʼ Moisés nga ribáninu yanna.

Maʼ gadxé laanu de caadxi manihuiiniʼ, casi nuu caadxi bigu ni randa ribani jma de ti gayuaa cincuenta iza. Ne nuu yaga casi ahuehuete (tobi de ca yaga ni runibiáʼcabe casi árbol del Tule) ni ribani jma de chupa mil iza. Ora guchaaganu biaʼ iza ribani binni ne biaʼ iza ribani caadxi yaga ne manihuiiniʼ zándaca guinabadiidxanu: «¿Ñee para si guibáninu setenta ne ochenta iza nga bizáʼ Dios laanu la?».