Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Cadi gusaananu Jiobá

Cadi gusaananu Jiobá

«Jiobá chuʼné lii ne naa ne chuʼné ca xiiñiluʼ ne ca xiiñeʼ ne qué chuʼ dxi guixélebe de laacaʼ» (1 SAMUEL 20:42).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 139 NE 31

1, 2. Xiñee galán ejemplu cudii Jonatán laanu ora guca xhamigu David ne ora qué nixeleʼ de laabe.

GUIZÁʼ cadxagayaa Jonatán pur ni cayuuyaʼ. Nezalú rey Saúl, bixhózebe, zuhuaa ti hombrehuiiniʼ nadxibalú láʼ David. Casi biiti hombrehuiiniʼ riʼ ti gigante láʼ Goliat ne naazebe ique filisteu riʼ lu nabe (1 Samuel 17:57). Nanna dxichi Jonatán dxandíʼ racané Dios David, ne dede dxi que nabé guca xhamigu guiropaʼ hombre riʼ. Dede bidii stiidxacabe qué ziuu dxi gusaana de gaca xhamígucabe (1 Samuel 18:1-3). Biʼniʼ Jonatán ni bidii stiidxaʼ ne qué nusaanabe David biaʼ dxi bibánibe.

2 Galán gánnanu guizáʼ guca xhamigu Jonatán David. Nannuʼ xiñee la? Purtiʼ qué nibí diʼ Jiobá Jonatán para gaca rey stiʼ Israel despué de bixhoze, sínuque gulí David. Neca zaqué, qué ñuu dxi nusaana de ñannaxhii Jonatán David. Guzéʼtenu ti ejemplu. Ora gunna Jonatán racalaʼdxiʼ Saúl guuti David la? nabé guyuu xizaa. Cumu nanna Jonatán nuu David lu desiertu stiʼ Hores la? guyé raqué para uguu gana laabe ti cadi gusaana de gápabe confianza Jiobá. Gúdxibe David: «Cadi guidxíbiluʼ; purtiʼ qué zadxela bixhozeʼ lii, ne lii zácaluʼ rey ndaaniʼ guidxi Israel, ne naa zacaʼ guiropa stiluʼ» (1 Samuel 23:16, 17).

3. a) Xii nga ni jma bisaca para Jonatán aparte de cadi guixeleʼ de David. b) Xiñee nánnanu jma bisisaca Jonatán cadi guixeleʼ de Dios. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

3 Ora gunibiaʼnu ti binni ni qué rusaana xhamigu casi Jonatán la? guizáʼ ridxagayaanu laa. Peru, ñee riuuláʼdxinu ejemplu stiʼ Jonatán purtiʼ si qué nixeleʼ de David la? Coʼ. Riuuláʼdxinu ni purtiʼ ni jma risaca para Jonatán nga cadi guixeleʼ de Dios, jmápeca risaca ni para laabe que gácabe rey. Ngue runi ruuyabe David casi ti xhamígube ne qué gápabe envidia laa. Cadi guiaandaʼ lii guyebe ra nuu David para gábibe laa cadi gusaana de gapa confianza Jiobá. Biʼniʼ guiropaʼ hombre ni bidii stiidxacaʼ lu ti pactu: «Jiobá chuʼné lii ne naa ne chuʼné ca xiiñiluʼ ne ca xiiñeʼ ne qué chuʼ dxi guixélebe de laacaʼ» (1 Samuel 20:42).

4. a) Xii nga ni rusiecheʼ laanu. b) Xi zadúʼyanu lu tema riʼ.

4 Laanu laaca cadi naquiiñeʼ gusaananu, o guixélenu de ca binnilídxinu, de ca xhamígunu ne de ca hermanu ni nuu ra congregación (1 Tesalonicenses 2:10, 11). Yanna, ñee nuu ti binni ni cadi lica naquiiñeʼ guixélenu de laa la? Nuu pue, laabe nga Jiobá. Cadi guiaandaʼ lii laabe nga bizaʼbe laanu (Apocalipsis 4:11). Dxandipeʼ riuʼnu nayecheʼ ora qué rusaananu Jiobá. Peru naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu ti cosa: cadi naquiiñeʼ gusaananu Jiobá, neca gápanu guendanagana. Lu tema riʼ zadúʼyanu ximodo zanda gacané ejemplu stiʼ Jonatán laanu para cadi gusaananu Dios de tapa modo. Primé, ora ruluíʼ cadi naquiiñeʼ guni respetarnu tuuxa ni runi mandar laanu. Guiropa, ora cuinu tu binni nga qué zaxélenu de laa. Guionna, ora qué guni tratar ti hermanu ni napa xiixa privilegiu laanu galán. Ne guidapa, ora gaca nagana para laanu gúninu ni maʼ bidii stiidxanu.

ORA RULUÍʼ CADI NAQUIIÑEʼ GUNI RESPETARNU TUUXA NI RUNI MANDAR

5. Xiñee guca nagana para ca israelita guzuubacaʼ stiidxaʼ Jiobá dxi naca Saúl rey.

5 Nuu Jonatán ne ca israelita lu ti guendanagana. Xiñee yaʼ. Purtiʼ Saúl, bixhoze Jonatán, maʼ qué ruzuubaʼ diidxaʼ, ngue runi maʼ guníʼ Jiobá zadxiña dxi zusaana de gaca hombre riʼ rey stiʼ Israel (1 Samuel 15:17-23). Peru bidiiruʼ Jiobá lugar gaca Saúl rey pur stale iza. Yanna, cumu zúbaruʼ Saúl «lu trono stiʼ Jiobá» ne cayuni stale cosa malu la? cayaca nagana para ca israelita guzuubacaʼ stiidxaʼ Jiobá (1 Crónicas 29:23).

6. Xiñee nánnanu qué nixeleʼ Jonatán de Jiobá.

6 Qué ñuu dxi nixeleʼ Jonatán de Jiobá. Ximodo nánnanu ni yaʼ. Pur ti cosa ni biʼniʼ Jonatán gupa si dxi de maʼ cadi cuzuubaʼ Saúl stiidxaʼ Jiobá (1 Samuel 13:13, 14). Ca dxi que, nuu ca filisteu gucaalucaʼ Israel né ti ejércitu naroʼbaʼ. Nápacabe 30,000 carru ni rié lu guerra, peru ca israelita nápacaʼ 600 soldadu si. Ne nuu sti cosa: rey Saúl si ne Jonatán nápacaʼ guiibaʼ para tíndenecaʼ. Peru cadi cadxibi Jonatán. Bietenaláʼdxibe ni guníʼ profeta Samuel ora na: «Qué ziuu dxi gusaana Jiobá xquidxi, purtiʼ nabé nandxóʼ lá» (1 Samuel 12:22). Ngue runi, ante gucaalú Jonatán ti grupu de soldadu enemigu, gúdxibe ti soldadu nuuné laabe: «Gastiʼ qué zanda gucueeza Jiobá para gulá, zanda gúnibe ni gastiʼ naca pa nuu stale o pa nuu huaxiéʼ». Laabe ne soldadu que guyécabe ne biiticabe biaʼ 20 enemigu stícabe. Rihuinni dxíchica pabiáʼ napa Jonatán fe Jiobá. Ne guluu Dios ndaayaʼ laabe pur ngue. Biʼniʼ Jiobá ti xu óraque, ne cumu bidxibi ca enemigu stícabe la? bizulú biitisaacaʼ laacaʼ. Zaqué biʼniʼ ganar ca israelita guerra que (1 Samuel 13:5, 15, 22; 14:1, 2, 6, 14, 15, 20).

7. Ximodo biʼniʼ tratar Jonatán bixhoze.

7 Neca bicheeneruʼ rey Saúl Jiobá la? bizuubaruʼ Jonatán stiidxaʼ bixhoze biaʼ naquiiñeʼ guni ni. Guzéʼtenu ti ejemplu. Yenebe laa lu ti guerra para tíndecabe pur xquidxi Jiobá (1 Samuel 31:1, 2).

8, 9. Xiñee naquiiñeʼ guni respetarnu ca binni ni runi mandar laanu.

8 Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jonatán sin guixélenu de Jiobá, o sin gusaananu laa yaʼ. Ra guzúʼbanu stiidxaʼ ca gobiernu «runi mandar ndaani» xquídxinu biaʼ ra naquiiñeʼ gúninu ni. Rudii Jiobá lugar guni mandar ca gobiernu laanu ne ribézabe guni respetarnu laacaʼ (biindaʼ Romanos 13:1, 2). Nga runi, naquiiñeʼ guni respetarnu guiráʼ binni runi xhiiñaʼ gobiernu, ne zúninu ni neca gánnanu nuu tuuxa qué runi jneza ne ruluíʼ cadi naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ. Laaca ribeza Jiobá guni respetarnu guiráʼ binni maʼ bisaanabe para guni mandar ra lídxinu ne ndaaniʼ congregación. Ndiʼ nga sti modo rusihuínninu qué rixélenu de Jiobá (1 Corintios 11:3; Hebreos 13:17).

Ti modo rusihuínninu qué rixélenu de Jiobá nga ora runi respetarnu xheelanu neca cadi Testigu laa. (Biiyaʼ párrafo 9)

9 Guidúʼyanu ximodo bisihuinni ti hermana de Sudamérica láʼ Olga qué nixeleʼ de Jiobá. [1] Nabé feu modo runi tratar xheelabe laabe. Nuu tiru qué riniʼné laabe ne rabi laabe diidxaʼ feu purtiʼ testigu stiʼ Jiobá laabe. Dede gudxi hombre que laabe zusaana laabe ne ziné ca xiiñicabe. Peru qué ñuu dxi nusaana de ñuni respetarbe xheelabe ne qué nuquíxebe laa ni runi laabe. Jma biʼniʼ hermana riʼ stipa pur gaca nachaʼhuiʼ né xheelaʼ. Rúnibe ni gó, riguiibibe xhaba ne runi tenderbe ca binnilidxi (Romanos 12:17). Ne ora randa la? rinebe laa chiguuyaʼ ca binni runiné dxiiñaʼ ne familia stiʼ. Dxi guti suegru Olga la? laa guluu listu guiráʼ ni zaquiiñecabe para chécabe guidxi ra chigucaachicabe gueʼtuʼ que. Cumu yenécabe gueʼtuʼ que ra yuʼduʼ la? guleza Olga fuera que dede ora biree xheelaʼ. Gudiʼdiʼ si stale iza, bizulú biʼniʼ tratar xheelabe laabe jma galán. Ne guleendú Olga guiráʼ ndiʼ purtiʼ qué nusaana de ñapa paciencia ne bisihuinni runi respetar xheelaʼ. Yanna maʼ xheelabe rabi laabe cadi guiaadxabe ca reunión ca ne risaana laabe ra Yoo stiʼ Reinu. Nuu tiru dede riaanané xheelaʼ Olga laa para gucaadiaga reunión (1 Pedro 3:1).

ORA CUINU TU BINNI NDIʼ QUÉ ZAXÉLENU DE LAA

10. Xi gucané Jonatán ganna tu binni ndiʼ cadi naquiiñeʼ guixélebe de laa.

10 Guyuu Jonatán lu ti guendanagana ora gunna racalaʼdxiʼ Saúl guuti David. Xiñee yaʼ. Purtiʼ naquiiñeʼ guzuubaʼ Jonatán stiidxaʼ bixhoze, peru laaca maʼ bidii stiidxabe David qué zaxélebe de laa. Ne laaca nanna Jonatán maʼ cadi cayacané Dios Saúl, sínuque cayacané David. Ngue runi gulí Jonatán chuʼ pur David. Primé la? gúdxibe David gucaachilú ne despué gúdxibe Saúl cadi guuti David. Biblia na: «Nabé nadxii Jonatán, xiiñiʼ Saúl, David. Ngue runi gudxi Jonatán David: “Saúl, bixhozeʼ, racalaʼdxiʼ guuti lii. Yanna, canabaʼ lii gatanaluʼ guixíʼ siadóʼ, ne napa xidé guyúbiluʼ ra gucaachiluluʼ[”]. Óraque guníʼ Jonatán galán de David nezalú Saúl bixhoze, ne gúdxibe laa: “Cadi gucheené rey riʼ David siervu stiʼ, purtiʼ laabe qué huacheenebe lii, ne nabé huayúnibe stale cosa galán para lii[”]» (1 Samuel 19: 2, 4).

11, 12. Xi zúninu, pa nadxiinu Dios.

11 Pa nadxiinu Jiobá la? zúninu ni nabe jma que ni na sti binni, o ni na ca binnilídxinu. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ ti hermana de Australia láʼ Alice. Gupa xidé gulí hermana riʼ tu binni ndiʼ naquiiñeʼ gúnibe ni na. Dxi maʼ caziidibe de Biblia la? rábibe familia stibe guiráʼ ni caziidibe. Peru ti dxi gúdxibe laacaʼ maʼ qué zuni celebrarbe Navidad ne bisiénebe laacaʼ xiñee. Primé que guyuucaʼ xizaa pur laabe. Peru despué bidxiichinecaʼ laabe stale. Biʼniʼ sentírcabe maʼ cadi nadxii Alice laacabe. Gudxi jñaabe laabe maʼ qué racalaʼdxiʼ guʼyaʼ laabe. Alice guníʼ: «Nabé naná guca ngue para naa ne biuubaʼ ladxiduáʼ, purtiʼ nadxieeʼ binnilidxeʼ. Peru maʼ gudixhe iqueʼ guneʼ ni na Jiobá ne Jesús primé lu xquendanabaneʼ, ngue runi guyuaanisaʼ lu sti asamblea ni guca» (Mateo 10:37).

12 Pa qué chuʼnu cuidadu la? zándaca guiníʼ íquenu jma risaca chinándanu o gúninu ni na ti equipu deportivu, ni na ti scuela o ni na xquídxinu que gúninu ni na Jiobá. Guidúʼyanu ni guca ti hombrehuiiniʼ Testigu láʼ Henry, laa nabé nanna quite ajedrez. Maʼ biʼniʼ ganar scuela stibe stale campeonatu ne racaláʼdxibe gacanebe para guni ganar scuela que stobi. Peru cumu puru fin de semana raca ca juegu que la? qué rápabe tiempu para chigucheechebe diidxaʼ ne para chebe reunión. Ti dxi bidii Henry cuenta jma cayuni pur scuela stiʼ ne maʼ caxeleʼ de Jiobá. Xi bíʼnibe óraque yaʼ. Bireebe lade equipu de ajedrez que (Mateo 6:33).

13. Pa racaláʼdxinu gúninu ni na Dios, xi zúninu ora gápanu guendanagana né binnilídxinu.

13 Nuu biaje zaca nagana para laanu gánnanu tu tobi de ca binnilídxinu naquiiñeʼ gúninu ni na primeru. Guidúʼyanu ni bizaaca ti hermanu láʼ Ken. Cumu maʼ nagolaʼ jñaabe la? nabé riuuláʼdxibe chigánnabe laa gatigá ne guni invitarbe laa chiguiaana ra lídxibe ora ganda. Peru huaxiéʼ riniʼné jñaabe xheelabe. Ken na qué ridxela xi guni para chuʼ guiropaʼ gunaa riʼ galán. Laabe racaláʼdxibe guzuubabe stiidxaʼ Jiobá. Xi biʼniʼ Ken yaʼ. Bizulú guníʼ ique xi conseju rudii Biblia. Raqué bidiibe cuenta racalaʼdxiʼ Dios chuʼbe galán né xheelabe ne cadi gusaanabe laa. Ngue runi biyúbibe xi gúnibe ti chuʼ xheelabe nayecheʼ. Guníʼnebe xheelabe xiñee caquiiñeʼ gaca nachaʼhuiʼ né jñaabe. Ne laaca bisiénebe jñaabe caquiiñeʼ guni respetar xheelabe (biindaʼ Mateo 19:5 ne 1 Corintios 13:4, 5).

ORA QUÉ GUNI TRATAR TI HERMANU NI NAPA XIIXA PRIVILEGIU LAANU GALÁN

14. Xi biʼniʼ Saúl Jonatán.

14 Sti modo ra zanda gusihuínninu qué rusaananu Jiobá nga ora qué guni tratar ti hermanu ni napa xiixa privilegiu laanu galán. Dxandíʼ biʼniʼ nombrar Jiobá Saúl para gaca rey, peru nabé feu modo biʼniʼ tratar Saúl xiiñiʼ. Cadi cayénebe xiñee nabé nadxii Jonatán David. Ngue runi, ora gucalaʼdxiʼ Jonatán ñacané David la? guizáʼ bidxiichi Saúl dede bisituibe lú Jonatán nezalú stale binni. Peru qué nusaana Jonatán de ñuni respetar bixhoze. Laaca qué nusaana Jonatán Jiobá ne David, hombre ni maʼ gulí Dios para gaca rey stiʼ Israel (1 Samuel 20:30-41).

15. Xi naquiiñeʼ gúninu, pa guni tuuxa hermanu laanu xiixa ni cadi jneza.

15 Ca dxi riʼ, nabé runi ca ancianu stipa ti ganda gúnicaʼ stale cosa galán para congregación. Peru cumu laaca binni ruchee laacabe la? zándaca ziuu ora qué ziénecabe xiñee cayúninu xiixa (1 Samuel 1:13-17). Pa chuʼ dxi gúnicabe laanu xiixa ni cadi jneza la? naquiiñeʼ gúninu stipa pur cadi guixélenu de Jiobá.

ORA RACA NAGANA PARA LAANU GÚNINU NI MAʼ BIDII STIIDXANU

16. Pora nga cadi naquiiñeʼ guixélenu de Jiobá ne cadi guyúbinu para laasinu.

16 Jonatán nga na Saúl gaca rey despué de laa, cadi David diʼ (1 Samuel 20:31). Ñanda nuyubi Jonatán puru si para laa ne nuyubi modo ñaca rey despué de bixhoze. Peru cumu nadxiibe Jiobá ne qué racaláʼdxibe guixélebe de laa la? bíʼnibe ni bidii stiidxabe David. Cadi guiaandaʼ laanu xiná Biblia: ca binni qué rixeleʼ de Jiobá ne cani nadxii laabe, rúnicaʼ ni maʼ bidii stiidxacaʼ neca guiree guníticaʼ (Salmo 15:4). Guzéʼtenu ti ejemplu. Pa gúninu ti contratu de negocio la? zúninu ni maʼ bidii stiidxanu neca gaca ni nagana para laanu. Yanna, xi gúninu pa cadiʼdiʼ xquendaxheelanu lu ti guendanagana yaʼ. Qué zusaananu xheelanu, purtiʼ nadxiinu Jiobá (biindaʼ Mateo 19:6, 9).

Pa gúninu ti contratu de negocio la? naquiiñeʼ gúninu ni bidii stiidxanu purtiʼ qué racaláʼdxinu guixélenu de Dios. (Biiyaʼ párrafo 16)

17. Xi maʼ biziidiluʼ lu tema riʼ.

17 Cásica Jonatán, laanu qué racaláʼdxinu guixélenu de Dios neca gápanu guendanagana. Nga runi, neca nánnanu ziuu ora zuni ca hermanu stinu laanu xiixa ni cadi jneza, qué chuʼ dxi gusaananu o guixélenu de laacabe. Zacá zusiéchenu Jiobá, ne laaca ziuʼnu jma nayecheʼ (Proverbios 27:11). Zanda chuʼnu seguru qué zusaana de gápabe laanu. Lu sti tema ca zaninu de xcaadxi binni ni bibani ca dxi stiʼ David. Zadúʼyanu guyuu tu qué nusaana Dios, ne guyuu tu bixeleʼ de laabe. Ne laaca zadúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de cada tobi de laacabe.

^ [1] (párrafo 9): Lu tema riʼ bidxaa lá chupa chonna binni.